Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

amintiri de la asa zisa revolutia din 89

Deci. Din pura curiozitate. Ce va aduceti aminte din zilele acelea? Unde ati fost? Ce ati facut? Sau daca ati fost prea mici, ce vi s-a povestit de la parinti/vecini/rude? Aceasta postare a fost editata de Shiva: 22 december 2013 - 12: 11 Eu aveam 9 ani si cand am aflat am plas  dupa "tatucul" mult iubit si "mama noastra" Tovarasa Elena Ceausescu. Azi imi vine sa-mi dau palme cand ma gandesc cat de spalat la ceer eram, sau sa le dau palme la cei ce m-au indobitocit pana la punctul respectiv.  Ascultam Europa Libera inca de la inceputuri. Nu mai tin minte cum am dat de post, de obicei cautam muzica. Aveam 14 ani, dar intelegeam ce se intampla. Eram la sat, deci ferita de evenimente, dar inca tin minte ce stare de euforie m-a cuprins cand au anuntat la radio ca cuplul a fugit. Eu cred am cam prima amintire de atunci. Eu eram foarte mic si ma tinea taicamiu in brate prin curte, si    a trecut un smardoi pe strada si a tras cateva focuri cu AK-ul sa-i "ambitioneze" pe altii. Fiind foarte aproape (iar la mine in curte se formeaza si ecou) m-a traumatizat total. Cred ca urmatoarea amintire se incadra la vreo 3-4 ani dupa asta. Si mai am sa-mi aminteasca de revolutie gaurile din spatele casei - era un depozit de armament intr-o cladire din spate, iar cand s-a pornit panica soldatelul de acolo tragea in orice vrabie care n-avea noroc  . In rest nimic ca n-aveam varsta sa tin minte ceva. Dar cam ampulea ca prima amintire sa fie un zgomot puternic si panica. Aceasta postare a fost editata de -Marius-: 22 december 2013 - 03: 03 Sunt pe mobil acum si p leaca luat, dar cititi la sectiunea Bloguri=" Globu' lui Picon", unde am incercat sa lamuresc, dupa mintea mea, cate ceva. Aceasta postare a fost editata de picon: 22 december 2013 - 03: 07 21 decembrie 1989  Era o zi frumoasa, calduroasa. Cred ca erau 15-20 de grade. Tin minte ca eram deschis la vestonul de la uniforma militara, cu toate ca nu era voie. Eram in postul de paza de la o unitate militara in momentul in care am vazut ca vin spre noi un grup de civili care erau prea galagiosi pentru zona in care se aflau. In mintea lor veneau la unitatea militara sa le dam arme ca a fugit ceausescu. Nu am avut cum sa ii opresc si au intrat in unitate. Am sunat la centru si au iesit sefii cu ceilalti soldati la ei. Atunci deabia am aflat si noi din gura sefilor ce s-a intamplat atunci. Au urmat cateva zile de nesomn, agitatie, teama ( aveam 18 ani). Circula multa dezimformare, trebuia sa fii foarte atent ce si cum pentru ca gloantele zburau de oriunde. Multi soaldati trageau cu arma doar pentru a trage, sa se distreze. Era langa mine un moldovean   care a tras incontinuu tot incarcatorul de 32 de cartuse. La final cand a luat mana de pe tragaci, teava armei nu mai era dreapta, se curbase si era aproape rosie. Din pacate, asa au murit multi soldati si civili in decembrie 1989, din prostia unora si din inconstienta altora care s-au expus destul de mult. Acum la atatia ani dupa, ma gandesc ca am avut noroc ca mai fut azi! Mai nene "botic", incarcatorul are 30 de boabe, nu 32 si plm. Nu se curbeaza teava dupa ce tragi un incercator, Sau era pistol cu apa? Dar da, asa e. Multi au murit din pacate din prostia si inconstienta unora. Eram mic. Dar pe cretinu care a tras spre noi o sa l tin minte mult timp. Eram la geam cu tata, prostu a tras fix in rama geamului. Stateam la et8. Recomand      Mai nene "botic", incarcatorul are 30 de boabe, nu 32 si plm. Nu se curbeaza teava dupa ce tragi un incercator, Sau era pistol cu apa? Dar da, asa e. Multi au murit din pacate din prostia si inconstienta unora.     Corect nea Picon.10, 20, 30, 40 sau 75 de cartuse in functie de incarcator. Teava se albastraste in cel mai rau caz la un incarcator de 30 si se curbeaza lasata in iarba umeda.   Despre "revolutie" imi amintesc ca orice turc, arab, colorat, vazut pe strada. Era clar "terorist".   Imi amintesc de micul "Gavroche" romanesc aparut in toate ziarele, dar care de fapt era un mic ciorditor iesit la "revolutie"   Imi amintesc cum ne feream in casa sa mergem in picioare in dreptul ferestrelor. Parcul de la Pieptanari devenit Cimitirul Eroilor, care daca ar sti pt ce au murit s-ar rasuci in morminte.       21 sau 22 decembrie, nu mai retin, batrinetea. Seara, am iesit pe Calea Mosilor, cu un bun prieten sa ne plimbam. Ceva mai devreme trecuse o coloana de TAb-uri si lume aruncase de la balcon cu sticle si borcane in ele. Tot bulevardul, de la Eminescu pina la Carol era plin de cioburi si de gunoaia, un dezastru. Era plin de lime pe strada. Oamenii erau agitai si mergeau spre centru. Noi, doi pusti fara minte faceam glume pe seama lui, Piticu''(Ceausescu). La un moment dat, amicul meu, un tip cu o priza deosebita la femei, se baga in seama cu una mai purie, la vre-o 30 de ani care plimba o saracie de caine. Tipa se intinde la glume cu noi si o invitam la o plimbare, bineinteles ca ne-am dat mai mari ca virsta. Am uitat sa va spun ca era putin matoala. Am zis, a noastra esti.'' A spus ca duce javra sus si coboara. In timp ce o asteptam faceam planuri cum s-o futem. Pe vremea respectiva restaurantele se inchideau la 22 asa ca dupa ora respectiva nu mai aveai ce sa faci cu o fata decit plimbare si vrajeala la greu. Coboara, maimuta'' si incepe ca ea vrea sa mearga la Universitate la miting si a inceput cu cacaturi gen, libertate'' si, jos Ceausescu''. Era exaltata, cred ca mai trasese ceva pe git, vorbea tare de ni s-a facut frica sa nu ne salte militia. Noi, idioti, ne punem la mintea ei si plecam spre centru. Ajungem la Universitate, lume ca la balamuc, strigau lozincile vremii. Printre lume am vazut citiva indivizi in costum, sapca si palton negru, clar securisti, care se plimbau si studiau multimea. Intre actualul magazin Cellini si blocul Dunarea era cordon de scutieri, militari iar in spatele lor TAB-uri si masini de pompieri in coloana. Eu, timpit spun sa mergem in fata sa vad scutierii. Era prima data cind vedeam trupele USLA(antitero). Erau toti cit usa de mari, cu casti albe si scuturi de plexicglass, stateau nemiscati, nu clipeau. Si cum ne holbam noi la ei, din senin a inceput, deranjul''. Dintr-un transportor au inceput sa traga cu gloante trasoare care zburau peste capetele noastre. Baieti, nu va doresc sa simtiti senzatia de a te pisa pe tine de frica. Imi doream sa pot sapa o groapa in asfalt si sa ma ascund acolo. Lumea a inceput sa urle si sa fuga, s-a produs busculada, am calcat pe oameni cazuti la pamint. Imediat, cordonul de militari s-a desfacut si a pornit spre noi o masina de pompieri care a inceput sa ne stropeasca cu tunul de apa. Era apa cu clor care ne-a intrat in ochi, ne-a udat pina la piele, desi eram gros imbracat. Am fugit spre Teatrul National, erau niste boscheti in fata. Ma simteam ca un animal haituit si-mi spuneam, cine dracu' m-a pusa sa vin aici sa fac pe eroul.''Am fugit, ud leoarca, pe Batistei cind, ce sa vezi, in capul strazii erau grupuri de militieni care opreau oamenii si-i bagau in camioane(au fost cei dusi la Jilava si batuti acolo cu bestialitate de catre, brava armata romana''.)Nici in ziua de azi nu stiu cum am reusit sa ma strecor  si sa nu fiu inhatat. Am luat-o pe stradute si am alergat pina acasa, pe Mosilor, cred ca Ussain Bolt era mic copil pe linga mine. Uite cum muream ca fraieru' sau ma ologeau aia cu bataia si deveneam, martiru' pizdii''. Deci. Din pura curiozitate. Ce va aduceti aminte din zilele acelea? Unde ati fost? Ce ati facut? Sau daca ati fost prea mici, ce vi s-a povestit de la parinti/vecini/rude? 21 decembrie 1989  Era o zi frumoasa, calduroasa. Cred ca erau 15-20 de grade. Tin minte ca eram deschis la vestonul de la uniforma militara, cu toate ca nu era voie. Eram in postul de paza de la o unitate militara in momentul in care am vazut ca vin spre noi un grup de civili care erau prea galagiosi pentru zona in care se aflau. In mintea lor veneau la unitatea militara sa le dam arme ca a fugit ceausescu. Nu am avut cum sa ii opresc si au intrat in unitate. Am sunat la centru si au iesit sefii cu ceilalti soldati la ei. Atunci deabia am aflat si noi din gura sefilor ce s-a intamplat atunci. Au urmat cateva zile de nesomn, agitatie, teama ( aveam 18 ani). Circula multa dezimformare, trebuia sa fii foarte atent ce si cum pentru ca gloantele zburau de oriunde. Multi soaldati trageau cu arma doar pentru a trage, sa se distreze. Era langa mine un moldovean   care a tras incontinuu tot incarcatorul de 32 de cartuse. La final cand a luat mana de pe tragaci, teava armei nu mai era dreapta, se curbase si era aproape rosie. Din pacate, asa au murit multi soldati si civili in decembrie 1989, din prostia unora si din inconstienta altora care s-au expus destul de mult. Acum la atatia ani dupa, ma gandesc ca am avut noroc ca mai fut azi!     Mai nene "botic", incarcatorul are 30 de boabe, nu 32 si plm. Nu se curbeaza teava dupa ce tragi un incercator, Sau era pistol cu apa? Dar da, asa e. Multi au murit din pacate din prostia si inconstienta unora.       E corect partea cu 30 de cartuse incarcatorul, dar e si corect ca daca se trage un incarcator fara a se lua mana de pe tragaci, teava se inroseste si sufera o decalibrare. Cred ca e cam mult spus s-a curbat, insa de strambat un pic s-a strambat cu siguranta. Am facut si eu la tinerete o zapacenie de felul asta cu un incarcator tras fara orpire si m-am ales cu 2 zile de arest si permisia de 5 zile anulata  Eu stau si ma gandesc ce inapoiati ne au tinut comunistii astia in frunte cu Ceausescu si clanul lui. Nu ca nu exista prostitutie inainte de 1989 dar ca tanar greu gaseai o dama de companie decenta. Nu existau anunturi in ziare, riscai amenda, batai la militie. Ce mai, era greu sa platesti pentru sex. Chiar si in zonele rau famate gen Stefan Furtuna unde mai erau fete mi s-a povesti ca era greu si riscant desi costa putin. Deh, morala socialista nu permitea. Chiar si din cauza asta si tot merita impuscat Ceausila, ca nu permitea aceasta activitate atat de utile corpului si sufletului omenesc! Cat despre revolutie, desi nu e bine sa o spun, cred ca in zilele alea trebuia facuta curatenie generala si impuscati cat mai multi comunisti din astia, securisti si alte lichele (sper sa nu jignesc pe nimeni dar asa simt). Chiar daca venea un razboi civil asta era. Stranegam din dinti si curatam tara de fel de fel de lepre gen Iliescu. Acum poate eram si noi mai occidentali si mai democratici. Amice, pai trebuia sa impusti jumatate dintre cei de atunci. Acum vreo 90%. Il impuscai pe Iliescu si ramaneai cu basescu. Romania are o singura sansa, demolata si reconstruita, reset general. Shiva, cunosti termenul "revolutie"?Tu ce varsta aveai la Revolutie?Prieteni, macar din respect pentru cei ce si-au pierdut viata in decembrie 89 nu mai puneti ghilimele cuvantului asta. Totusi amintiti-va ce viata era atunci si cata libertate avem si cate posibilitati exista acum. Aceasta diferenta imensa intre atunci si acum se numeste REVOLUTIE   Monument-In-Memoriam-Grupul-Gheorghe-Trosca-20.12.2012-Luptatorii-Antiteroristi-USLA-SRI-Roncea-Ro. Jpg     101, 65KB     2 download           Eu doar atat imi mai aduc aminte.         A fost atunci o bulibăşeală şi o prostie de nedescris. În fond, aşa cum avem conducătorii pe care îi merităm, ca popor, aşa am avut şi o revoluţie pe măsura caracteristicilor noastre. Însă, dincolo de aceste aspecte formale, nu pot uita şi, retrospectiv, mi se pare chiar miraculos sentimentul acela de solidaritate colectivă, aproape mistică. A fost unul din prea puţinele momente ale istoriei noastre în care ne-am abandonat cu voluptate mândriei de a fi români. Puteam atunci să ne îmbrăţişăm pe stradă, cu lacrimi în ochi de fericire, pe când în prezent privirile noastre către conaţionali sunt reci şi goale. Asta ţin minte şi nu voi uita niciodată, căci niciodată nu-mi va mai fi dat să trăiesc asta: caldul freamăt al sentimentului că sunt român. ON TOPIC   Revolutia m-a prins in armata. Atunci mi-am dat seama cit este de "praf" glorioasa Armata Romana, imbecilizata si ea de tratamentul la care era supusa de piticul idiot. Atunci, in unitate, noaptea cind se tragea ca la nunta, am gasit ascuns in wc-ul trupei plingind de frica un dita-mai bravul plutonier major al aceleiasi glorioase Armate Romane, armata care la Timisoara si Bucuresti a tras in plin. Tot atunci, soferul comandantului de batalion fiind, la una din iesirile in oras cu "Aro-ul", cind lumea deja iesise in strada, tov. Maior mi-a ordonat: "poate sa ti se puna in fata femeie cu copil in brate, treci peste ei"! Cuvintele astea nu le voi uita toata viata. Atunci am participat la arestarea CI-stului unitatii, dar si la distrugerea prin incendiere a arhivei CI. Atunci mi-am zis in sinea mea cu spaima, ca daca nu mor atunci, n-am sa mai mor niciodata.   OFF TOPIC   2X2, cu toata prietenia, da-mi voie sa te contrazic. Respectul pentru cei ce s-au jertfit la revolutie este una, iar faptul ca aia nu a fost revolutie e alta. Un adevar. Asa-zisa revolutie (sa nu ne imbatam cu apa rece) a fost de fapt o lovitura de stat orchestrata de marile (si mai micile) puteri in frunte cu mama rusie (cu r mic) pentru a detrona un regim ce devenise anacronic. Am fost printre ultimii unde a explodat mamaliga. Sa nu uitam ca intai s-a incercat declansarea protestelor la Iasi, dar moldovenii fiind mai "blajini" a iesit un fis. Deci, a fost o actiune premeditata de forte din afara tarii. Pentru cei ce doresc neaparat sa ma contrazica, recomand a se citi cartile cunoscutului istoric Alex Stefanescu. Si inca ceva: n-o fi Basescu usa de biserica, dar in nici un caz nu putem pune egal intre el si o zdreanta KGB-ista ca Iliescu.  Dragul meu, inseamna ca nici tu nu stii ce inseamna revolutie. Iliescu a fost singura solutie la momentul respectiv. Basescu este oglinda poporului roman. Derbedeu si inganfat. Daca vrei continuam discutia cand ne vedem, eu aici nu. Inchei cu rugamintea catre pisicuts sa stearga parantezele si cuvintele dintre acestea din titlul topicului. Sint jignitoare la adresa celor ce nu mai sint. Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC