Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

bancul zilei page 2

Politicienii sunt ca pampersii: trebuie schimbati cat mai> des din aceleasi motive.>----------------------------------------------------------------------------------------> Boc s-a sinucis! L-au gasit spanzurat de un bonsai.> S-a aflat imediat si motivul: l-a batut Basescu cu cureaua de la ceas!>-----------------------------------------------------------------------------------------> D-zeu crea tarile. La un moment dat Sf. Petre il intreaba: > - Bine, Doamne, in toate tarile, ba ai pus numai desert, ba numai paduri, > ba numai petrol, ba numai ape, dar in tarisoara asta Romania ai pus de> toate, si paduri, si ape, si bogatii, cum vine asta?> - Da, asa este, dar sa vezi ce popor pun.>------------------------------------------------------------------------------------------> Romania este o tara deosebit de fertila: semeni functionari si cresc> impozite.>-------------------------------------------------------------------------------------------> -Care este deosebirea dintre Dumnezeu si Traian Basescu?> -Dumnezeu nu se crede Traian Basescu.>-----------------------------------------------------------------------------------------------> Traian Basescu il cheama urgent la Cotroceni pe Gheorghe> Pogea pentru indicatii pretioase.> -Sa-mi scoti de unde stii 2 miliarde de euro pentru modernizarea penitenciarelor si asigurarea celor mai bune conditii de trai puscariasilor.> -De unde, Sefu'?Daca am avea banii astia i-am da la invatamant.> - Ba, tu crezi ca dupa alegeri eu ma duc la scoala!>--------------------------------------------------------------------------------------------------> Ambitia lui Emil Boc fost: > "Ori premier ori nimic!"> I-au reusit amandoua.>----------------------------------------------------------------------------------------------------> > Conferinta tinuta pe internet de presedintele Romaniei, > Traian Basescu, care observa: > - In ultimele 5 minute am primit 1 milion de mesaje cu aceeasi intrebare: > "Vor fi candva majorate salariile?">. Cred ca-i SPAM.>----------------------------------------------------------------------------------------------------> Traian Basescu: > -Boc, te rog insistent sa ma mai contrazici si tu din cand in cand, sa> creada lumea ca suntem doi!>----------------------------------------------------------------------------------------------------> Sloganul electoral al PD-L: > Frati romani! Iliescu si Constantinescu ne-au adus pe marginea> prapastiei. Numai alegandu-l pe Traian Basescu vom face un pas inainte!> ---------------------------------------------------------------------------------------------------- > Presedintele cu sotia se plimba la pas prin Bucuresti. La> un moment dat, Traian Basescu se opreste brusc in fatza unei vitrine> si exclama: > -Ia uite, Marie, ce preturi: sacou-15 Roni, pantaloni-10 Roni, camasa-5> Roni. Si se mai plang toti de criza in loc sa-mi fie recunoscatori ca traiesc atat de bine!> La care consoarta, intrucatva jenata, ii spune: > -Pai, Traiane, asta- i o spalatorie!>------------------------------------------------------------------------------------------------------> Cativa politicieni, cam cu chef, fac un turneu electoral prin sate. Pe un> drum de tara, masina se izbeste de un copac si accidentu-i gata. Aflat in trecere, un taran cu frica lui Dumnezeu ii aduna, ii ingroapa pe loc si isi vede mai departe de treaba.> Dupa un timp, se observa lipsa politicienilor. Ancheta, reconstituire, interogatorii etc.> Anchetatorul il intreaba pe taran: > -Cand ai sosit la locul accidentului mai era vreunul in viata?> -Unii dintre ei ziceau ca sunt, dar poti sa-i crezi pe astia!>-----------------------------------------------------------------------------------------------------> Domnii Geoana, Antonescu si Boc calatoreau, in concediu, pe aceeasi sosea.> Deodata, ajung la o bifurcatie nesemnalizata, ceea ce il deruta pe soferul> dlui Geoana, aflat in fruntea coloanei: > "Incotro o luam, sefu'".> "Cum incotro, Ghita? Nu stii linia partidului? Semnalizezi stanga."> "Si fac la stanga?"> "Bineinteles"> Dupa cinci minute, ajunge si domnul Antonescu la bifurcatie: > "Incotro o luam, sefu'?".> "Nu stii linia partidului, Mitica? Semnalizezi dreapta."> "Si fac la dreapa?"> "Sigur ca da"> Dupa alte cinci minute, hop si domnul Boc la aceeasi bifurcatie: > "Ce facem, sefu', semnalizez dreapta?".> "Bineinteles ca dreapta, Vasile. Semenalizezi dreapta, dar faci la> stanga, ce, nu stii linia partidului?">--------------------------------------------------------------------------------------------- > Adrian Nastase intreaba Radio Erevan: Un barbat poate sa> aiba mai mult de 2 oua?> Raspuns: In mod normal nu, dar daca totusi te apleci in> fata si numeri exact 4 atunci sa stii ca Opozitia a venit puternic din urma.>----------------------------------------------------------------------------------------------> Andrei Marga se duce in magazinul Victoria sa isi cumpere cravate si> camasi. Dupa ce isi cumpara cravate, vrea sa ii dea 50.000 spaga> vanzatorului, insa acesta refuza: > - Nu pot sa primesc, d-le ministru, pentru ca am fost si eu profesor> universitar si stiu ce salarii mici sunt in invatamant.> Nervos, Marga se duce la raionul de camasi. Isi cumpara cateva camasi si> vrea sa ii dea spaga 50.000 vanzatorului, care il refuza: > - Nu pot sa primesc, d-le ministru, ca am fost si eu profesor universitar> si stiu ce salarii mici sunt in invatamant, ii spune vanzatorul.> Super-nervos, Marga iese din magazin si vede un cersetor in fata> magazinului. Se gandeste putin si vrea sa ii dea 100.000 de lei cersetorului.> La care acesta ii spune: > - Nu pot sa primesc, d-le ministru.> Deja cu nervii la pamant, Marga il intrerupe: > - Sa nu spui ca si tu ai fost profesor universitar.> - Nu, ii raspunde acesta, eu chiar sunt profesor universitar, dar am o> fereastra acum.>>> > Adrian Nastase intreaba Radio Erevan: Un barbat poate sa> aiba mai mult de 2 oua?> Raspuns: In mod normal nu, dar daca totusi te apleci in> fata si numeri exact 4 atunci sa stii ca Opozitia a venit puternic din urma.e criminal asta : D Il trimite nevasta la piata pe lake. Merge. Cumpara niste rosii niste castraveti cateva legaturi de ceapa si se gandeste ca la intoarcere sa mearga si el la curve sa de-a si el o muie. Se opreste la un bordel, merge la curva pe care a ales-o si se pune in pat cracit pregatit sa i se suga molcanu. Incepe fata sa-i suga pula, sa-i linga cu pofta si coaie si se opreste. Tarfa: Aaaa. Auzi, nu te supara da ai in sacosa niste rosii! Lakele: Hai taci! Termina sa imi dau si eu drumu!Suge aia in continuare si insista iar. Imi spui te rog daca ai rosii. Asta o ia de cap o indesa bine sa suga tare si isi da drumu in gura ei. Se sterge la pula se imbraca si apoi o intreaba. Lakele: Ia zi tu acu de ce dracu tot ma intrebai daca am rosii in sacosa! A?Tarfa: Nene`. Aveai o branza asa de buna pe pula incat mergea cu rosii! Il trimite nevasta la piata pe lake. Merge. Cumpara niste rosii niste castraveti cateva legaturi de ceapa si se gandeste ca la intoarcere sa mearga si el la curve sa de-a si el o muie. Se opreste la un bordel, merge la curva pe care a ales-o si se pune in pat cracit pregatit sa i se suga molcanu. Incepe fata sa-i suga pula, sa-i linga cu pofta si coaie si se opreste. Tarfa: Aaaa. Auzi, nu te supara da ai in sacosa niste rosii! Lakele: Hai taci! Termina sa imi dau si eu drumu!Suge aia in continuare si insista iar. Imi spui te rog daca ai rosii. Asta o ia de cap o indesa bine sa suga tare si isi da drumu in gura ei. Se sterge la pula se imbraca si apoi o intreaba. Lakele: Ia zi tu acu de ce dracu tot ma intrebai daca am rosii in sacosa! A?Tarfa: Nene`. Aveai o branza asa de buna pe pula incat mergea cu rosii!=)) Femeia este cel mai fiabil motor[1 cilindru in V]: -se adapteaza la orice piston-se lubrifiaza singura-o data pe luna isi schimba uleiul-un plin ii ajunge 9 luni-functioneaza in orice pozitie-se poate porni cu un singur deget Lupul o aleargă pe Scufiţa Roşie prin pădure. Ea fuge, fuge, fuge şi, în sfîrşit, ajunge la casa bunicuţei. MORALA: Cele mai bune prietene ale unei fete sînt picioarele.A doua zi, lupul o aleargă pe Scufiţă prin pădure, o prinde şi o violează. MORALA: Şi cele mai bune prietene se pot despărţi!am ras cu lacrimi   Un credincios merge la preot sa se spovedeasca: - Parinte, am pacatuit.- Cu cine, fiule?- Stii parinte, nu pot sa-ti spun. Imi este forte greu.- Cu femeia primarului?- Nu.- Cu femeia veterinarului?- Nu parinte.- Dar cu cine?- Parinte, nu cred ca sunt inca pregatit sa ma spovedesc, voi veni in alta zi: ras: ras: ras: ras: ras: ras Muma Padurii iese la plimbare prin tinutul proaspat inverzit, cu un corb asezat pe umar. Pe drum, vrajitoarea intalneste un tanar ratacit si, patrunsa de valul primavaratic, ii spune acestuia: - Daca recunosti faptura care sade la mine pe umar, iti voi darui o noapte de dragoste. Tanarul vede cat de urata este, se "concentreaza" si zice: - Un bou. La care vrajitoarea: - Bou esti tu, dar treaca de la mine.----------------------------------------------------------------------------Cum e sa fii insurat, Mitica? - Pai, cum sa fie? N-am voie sa beau, n-am voie sa fumez, n-am voie sa merg cu amicii la o bere, n-am voie sa ma uit dupa vreo femeie pe strada… - Inseamna ca regreti pasul pe care l-ai facut? - Nici asta n-am voie! ---------------------------------------------------------------------------------O batrina mergea incet pe trotuar abia taraind dupa ea doi saci de gunoi. Unul din saci se rupse si bancnote de $20 incepura sa se insire pe trotoar. Un politist ce se afla pe acolo o opreste si ii spune: -Doamna vi s-a rupt sacul si va cad banii. Batrina se uita si spune: -Noroc ca ati vazut domnule politist, acum trebuie sa ma intorc sa-i adun!-Stati ca nu-i asa simplu! De unde aveti banii, nu i-ati furat?-Nu domnule, e simplu. Eu stau linga un teren de fotbal si unii din spectatori vin sa urineze printre uluci pe florile mele. Asa ca atunci cind e o partida imi iau foarfeca de vie si ma asez in spatele gardului. Cind un spectator o scoate eu il apuc si-i spun 20$ sau ti-o tai!Politistul se gindeste ca e just si incepe sa rada.-Dar ce aveti in celalat sac atunci?-Pai, domnule politist. Nu toti vor sa plateasca! Muma Padurii iese la plimbare prin tinutul proaspat inverzit, cu un corb asezat pe umar. Pe drum, vrajitoarea intalneste un tanar ratacit si, patrunsa de valul primavaratic, ii spune acestuia: - Daca recunosti faptura care sade la mine pe umar, iti voi darui o noapte de dragoste. Tanarul vede cat de urata este, se "concentreaza" si zice: - Un bou. La care vrajitoarea: - Bou esti tu, dar treaca de la mine: rat: rat Unul se născuse cu trei c***e. Se duce la doctor şi îi explică. Doctorul: - Nici o problemă, o să aveţi super-copii, dacp o să fie fată, o să fie o Cindy Crawford, o Pamela Anderson, dacă o să fie băiat, o să fie un Stalone, un Van Damme.Ăsta, bucuros, iese afară, nu mai putea de bucurie, pînă la urmă se duce la un moş: - Noi împreună avem 5 c***e. Se gîndeşte moşul un pic: - Adică tu n-ai nici unul?=))=)) doi poponari la piscina: Ne dam la fund? GHICITORI NEVINOVATE DIN FOLCLORUL ROMANESC : cool: 1. E rotunda si e cârna si cu capu-n jos atârna! 2. Din carne e crescuta, tare si osoasa. O parte-i belita si alta-i flocoasa.3. Deget nu e, unghie n-are, dar atârna-ntre picioare. Orisicine se întrece, s-o apuce si s-o frece.4. Cine se urca, o baga, o freaca, coboara, se spala si pleaca?5. Ce se plateste, se beleste, se linge când e tare si curge când e moale?6. În fata mareata, pe margine creata, în spate o lingi, în fata o-mpingi.7. Piele vie-n, piele moarta, dai din fund si intra toata. Si acum raspunsurile.1. Ghinda2. Pana de gâsca3. Tâta vacii4. Cosarul5. înghetata6. Marca postala, timbrul7. Cizma Sweet Glory, doar la pula, pizda si futut m-am gandit pana am dat de sageata in jos Intr-o dimineata, stapanitorul unei cetati fu trezit de niste strigate care se auzeau din piata: "Hai la mere! Mere dulci cum n-ati mai gustat!". Ridicandu-se indispus din pat si privind pe fereastra, vazu un targovet ce vindea, intr-adevar, mere, inconjurat de o multime de musterii."Trebuie sa fie tare bune merele alea", isi spuse mai-marele cetatii si, facandu-i-se pofta, il chema pe primul sau sfetnic si ii porunci: "Ia cinci galbeni si mergi in piata sa cumperi mere de la targovetul acela". Primul sfetnic il chema pe paharnic si ii spuse: "Uite patru galbeni, du-te si cumpara mere". Paharnicul se adresa, la randul sau, stolnicului: "Poftim trei galbeni, de care sa cumperi mere de la targovetul acela". Stolnicul il chema pe primul strajer ii dadu doi galbeni si il trimise in piata. Acesta dadu un galben unui strajer din subordine, iar acela se duse la targovet si ii lua la rost: "Hei, ce tot strigi asa? Ai tulburat somnul mai-marelui cetatii, iar drept pedeapsa mi-a poruncit sa-ti confisc caruta asta cu mere". Zis si facut. Intors la seful sau, strajerul se lauda: "Am facut un targ nemaipomenit. Cu un galben am cumparat o jumatate din caruta cu mere a targovetului". Primul strajer merse la stolnic: "M-am targuit si, cu cei doi galbeni pe care mi i-ai dat am reusit sa cumpar un sac cu mere!". Stolnicul - repede la paharnic: "Cu trei galbeni am luat o tolba intreaga cu mere". Paharnicul dosi jumatate din cantitate si apoi merse la primul sfetnic: "Iata, cei patru galbeni mi-au ajuns doar pentru o jumatate de tolba cu mere". Iar primul sfetnic se infatisa dinaintea stapinitorului cetatii si glasui: "Maria ta, iata, am indeplinit porunca. Numai ca de acei cinci galbeni n-am reusit sa targuiesc decat cinci mere". Mai-marele cetatii musca dintr-un mar si cugeta: "Hmmm. Cinci mere pentru cinci galbeni. Scump, foarte scump! Si, cu toate astea, targovetul acela avea o multime de cumparatori. Inseamna ca lumea o duce bine, are bani. Ia sa maresc eu birurile!" Intr-o dimineata, stapanitorul unei cetati fu trezit de niste strigate care se auzeau din piata: "Hai la mere! Mere dulci cum n-ati mai gustat!". Ridicandu-se indispus din pat si privind pe fereastra, vazu un targovet ce vindea, intr-adevar, mere, inconjurat de o multime de musterii."Trebuie sa fie tare bune merele alea", isi spuse mai-marele cetatii si, facandu-i-se pofta, il chema pe primul sau sfetnic si ii porunci: "Ia cinci galbeni si mergi in piata sa cumperi mere de la targovetul acela". Primul sfetnic il chema pe paharnic si ii spuse: "Uite patru galbeni, du-te si cumpara mere". Paharnicul se adresa, la randul sau, stolnicului: "Poftim trei galbeni, de care sa cumperi mere de la targovetul acela". Stolnicul il chema pe primul strajer ii dadu doi galbeni si il trimise in piata. Acesta dadu un galben unui strajer din subordine, iar acela se duse la targovet si ii lua la rost: "Hei, ce tot strigi asa? Ai tulburat somnul mai-marelui cetatii, iar drept pedeapsa mi-a poruncit sa-ti confisc caruta asta cu mere". Zis si facut. Intors la seful sau, strajerul se lauda: "Am facut un targ nemaipomenit. Cu un galben am cumparat o jumatate din caruta cu mere a targovetului". Primul strajer merse la stolnic: "M-am targuit si, cu cei doi galbeni pe care mi i-ai dat am reusit sa cumpar un sac cu mere!". Stolnicul - repede la paharnic: "Cu trei galbeni am luat o tolba intreaga cu mere". Paharnicul dosi jumatate din cantitate si apoi merse la primul sfetnic: "Iata, cei patru galbeni mi-au ajuns doar pentru o jumatate de tolba cu mere". Iar primul sfetnic se infatisa dinaintea stapinitorului cetatii si glasui: "Maria ta, iata, am indeplinit porunca. Numai ca de acei cinci galbeni n-am reusit sa targuiesc decat cinci mere". Mai-marele cetatii musca dintr-un mar si cugeta: "Hmmm. Cinci mere pentru cinci galbeni. Scump, foarte scump! Si, cu toate astea, targovetul acela avea o multime de cumparatori. Inseamna ca lumea o duce bine, are bani. Ia sa maresc eu birurile!"dezamagitor. Cam asa este si in romania cand poponarii fura de la bugetul de stat si castiga firmele. Licitatiile care au cel mai mare pret din toata concurenta. Am citit ieri in libertatea parca de regele asfaltului ca fusese arestat pentru dara de mita, evaziune fiscala, cumparare de influenta si alte magarii care le facuse. Muistii. Un batranel la farmacie: - Da-ti-mi, va rog, o jumatate de Viagra.- Bre, matale ai nevoie de o cutie intreaga, nu de jumatate de pastila!- Da` eu nu pentru sex vreau. Vreau sa nu ma mai pis in papuci. Un batranel la farmacie: - Da-ti-mi, va rog, o jumatate de Viagra.- Bre, matale ai nevoie de o cutie intreaga, nu de jumatate de pastila!- Da` eu nu pentru sex vreau. Vreau sa nu ma mai pis in papuci.=))=)) Un tip vorbeste cu prietenul lui: - M-am gandit sa-mi omor nevasta. Dar incerc sa gasesc solutia crimei perfecte. Ma tot gandesc si nu-mi vine nici o idee. Amicul, mai hatru din fire, ii zice: - Simplu, fa sex cu ea tot timpul, dar tot timpul, si o s-o obosesti atat de tare ca o sa moara. Crima perfecta! Se intalnesc peste 6 luni. Nevasta era frumoasa, infloritoare, iar sotul abia se mai tara. - Ce faci? Il intreaba prietenul. - Hmm, asa si asa, dar uita-te la ea, proasta, habar n-are ca-i pe moarte! Un tip vorbeste cu prietenul lui: - M-am gandit sa-mi omor nevasta. Dar incerc sa gasesc solutia crimei perfecte. Ma tot gandesc si nu-mi vine nici o idee. Amicul, mai hatru din fire, ii zice: - Simplu, fa sex cu ea tot timpul, dar tot timpul, si o s-o obosesti atat de tare ca o sa moara. Crima perfecta! Se intalnesc peste 6 luni. Nevasta era frumoasa, infloritoare, iar sotul abia se mai tara. - Ce faci? Il intreaba prietenul. - Hmm, asa si asa, dar uita-te la ea, proasta, habar n-are ca-i pe moarte!Ce moarte frumoasa o asteapta. As muri si eu asa.=)) Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC