Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

bancuri si filmulete pentru descretirea fruntii page 13

Cugetarea zilei: Berea fara alcool e primul pas spre femeia gonflabila… Un cocos vine in fiecare dimineata in cotetul celor 10 gaini. Pe 9 dintre ele le saruta, ultimei ii smulge o pana. Si-asa zi de zi pana cand ultima se zburleste la el si-l intreaba: pe celelalte 9 le saruti, dar mie imi smulgi mereu o pana! De ce?Cocosul o fixeaza in priviri si-i raspunde suav: Pe tine te vreau goala, baby. O familie fericita:   securedownload. Jpg     32, 35KB     318 download Ora de biologie. Profesoara spune: - Copii! Ştiti că stamina şi pistilul la flori sunt organe de reproducere?Bula din rândul din spate: - Sa-mi bag pulaaa si eu care le miroseam! Anunt la matrimoniale : ”Caut femeie rezistenta la frig, foame si bataie. Rog seriozitate!”. Se anunta un concert rock. Sala plina la maxim. Organizatorii anunta ca nu mai vine formatia initiala, dar va canta Adrian Copilu’ Minune… Canta o melodie, toti incep sa fluiere si sa injure, numai unul din ultimile randuri incepe sa strige: Bis. Bis. Ceilalti il iau la bataie, insa Adrian, vazand ca are suces macar la unu, mai canta o melodie. Istoria se repeta: Bis. Bis, iar isi ia omu' bataie… Dupa cateva melodii, satui de atata bataie, rockerii il lasa in pace, si apoi se aude iar: Bis. Bis… Bis. S. Erica m.m. Amii voastre de ma. Ma. Manelisti..- Auzi ma, cred ca divortez de nevasta-mea, nu mi-a mai vorbit de o saptamana! - Baa, io zic sa te mai gandesti, femeie buna ca asta e mai greu de gasit. Parintii vin acasa, intra in camera copilului si vad iesind de sub perna un colt de revista. Curiosi, scot revista si vad cu stupoare ca e pentru sado-masochisti. Dupa un timp lung de gandire, tatal spune, incet: - Eu zic sa nu-l batem. A man bumps into a woman in a hotel lobby and as he does, his elbow goes into her breast. They are both quite startled. The man turns to her and says, 'Ma'am, if your heart is as soft as your breast, I know you'll forgive me.' She replies, 'If your penis is as hard as your elbow, I'm in room 221.' Fara comentarii. Ar fi de prisos!   pisicuta. JPG     44, 88KB     201 download Era odata un om care a muncit toata viata si a economisit toti banii. Si era foarte zgarcit cand venea vorba de banii lui. Chiar inainte sa moara i-a spus sotiei: - Cand voi muri, vreau sa pui toti banii mei in sicriu cu mine. Vreau sa iau banii in viata de veci cu mine. Si a pus-o pe sotie sa ii promita din toata inima ca, atunci cand va muri, ea va pune toti banii in sicriu cu el. Si a murit. Era intins in sicriu, sotia statea alaturi – imbracata in negru, iar prietena ei statea langa ea. Cand s-a terminat ceremonia si groparii se pregateau sa inchida sicriul, sotia spuse: - Stati un moment! Avea o cutie mica de metal cu ea. S-a apropiat cu cutia si a pus-o in sicriu. Apoi groparii au inchis sicriul si l-au coborat in groapa. Prietena ei spuse: - Draga, stiu ca nu esti atat de nebuna incat sa pui toti banii acolo impreuna cu sotul tau. Sotia loiala raspunse: - Asculta, sunt crestina. Nu pot sa imi retrag cuvantul. I-am promis ca voi pune banii aceia in sicriu cu el. - Vrei sa spui ca ai pus toti banii aceia in sicriul lui? - Sigur ca da, raspunse nevasta. I-am strans pe toti, i-am pus in contul meu si i-am scris un cec.  Plecarea la skihttp: //www. Youtube. Com/watch?v=c1s-isIewTs  Era odata un om care a muncit toata viata si a economisit toti banii. Si era foarte zgarcit cand venea vorba de banii lui. Chiar inainte sa moara i-a spus sotiei: - Cand voi muri, vreau sa pui toti banii mei in sicriu cu mine. Vreau sa iau banii in viata de veci cu mine. Si a pus-o pe sotie sa ii promita din toata inima ca, atunci cand va muri, ea va pune toti banii in sicriu cu el. Si a murit. Era intins in sicriu, sotia statea alaturi – imbracata in negru, iar prietena ei statea langa ea. Cand s-a terminat ceremonia si groparii se pregateau sa inchida sicriul, sotia spuse: - Stati un moment! Avea o cutie mica de metal cu ea. S-a apropiat cu cutia si a pus-o in sicriu. Apoi groparii au inchis sicriul si l-au coborat in groapa. Prietena ei spuse: - Draga, stiu ca nu esti atat de nebuna incat sa pui toti banii acolo impreuna cu sotul tau. Sotia loiala raspunse: - Asculta, sunt crestina. Nu pot sa imi retrag cuvantul. I-am promis ca voi pune banii aceia in sicriu cu el. - Vrei sa spui ca ai pus toti banii aceia in sicriul lui? - Sigur ca da, raspunse nevasta. I-am strans pe toti, i-am pus in contul meu si i-am scris un cec.  BONUS )Plecarea la skihttp: //www. Youtube. Com/watch?v=c1s-isIewTs Pentru spaima noastra?   Picture1. Jpg     17, 34KB     312 download  Cat de mare sa fie nevoia?   Picture2. Jpg     50, 08KB     312 download  Nu conteaza specia. Masculii sunt la fel (titlu alternativ: masculii mai difera, da' blondele. Tot blonde!)   Picture2. Jpg     44, 91KB     306 download  Asa arata Mos Craciun vara pe canicula   Picture3. Jpg     38, 42KB     313 download Scrisoarea a 3-a v2.0Iata vine-un Jeep pe strada, cu un girofar pe el, Baiazid statea in dreapta si rosti catre sofer: "Sper ca Mircea sa ajunga, sa nu-ntarzie din nou. Ia vezi daca-a tras masina, langa gura de metrou."."-N-a venit Maria Ta, zise el privind in jur.""-Si mi-a zis ca fix la 12 ne vedem langa Carrefour". Asteptand vreo 5 minute, isi pierdu orice rabdare, Si trimite bodiguarzii sa se uite prin parcareLa un semn (curba la dreapta), se opreste un X5. Si din el coboara Mircea, in bermube si opinci. Printre turci porni agale, si privindu-i cu nesat, Le-arata un "Sony Vaio", care-l tine la subrat. Agitat, la el in Jeep, si-mbracat tot in civil, Baiazid nu mai rezista si il suna pe mobil: "-Tu esti Mircea?"."-Da-mparate, am uitat sa iti dau bip, Dar am stat mult la Rovine, era coada la Agip. Nici n-am nimerit din prima, ca nu vin aici prea des, Si-am luat-o. Pe centura, indrumat de GPS!Acum am parcat masina. Unde esti, ca vin la tine.""-Sunt la mine in masina si te vad, te-ndrepti spre mine". Si de-ndata ajunse Mircea si urca la turc in jeep. Si-ncepu sa ii explice ca nu vrea, cu nici un chipSa isi stranga intreaga oaste la Rovine in campii, Si sa lupte pan' la moarte cu ai turcului spahii."-Baiazide, sti ca-i criza, si-acum viata-i foarte grea, Ma gandeam ca sa ne batem. Dar la "Heroes" in retea. Sau in loc sa cuceresti, cu armate-al meu popor, Nu ai vrea, daca ai wireless, sa jucam "conQUIZtador"?"-Cum cand turcii-mi sunt in vama, si-am venit din Istambul, Tu nu vrei ca sa ne batem, ca nu ti se pare "cool"?Eu nu-s disperat ca tine sa stau nopti intregi pe net, Eu traiesc in realitate, si nu e nici un secretCa am fost in multe lupte : Varna, Bilist sau Oituz.""-Pai eu sunt online tot timpul, nu puteai sa dai un "buzz"?""-Mircea! Vin c-o intreaga oaste, iar tu faci misto de noi, Maine sunt aici cu turcii si-ti declar de-acum razboi"."-Cum vrei tu, marite rege, eu speram sa ma-ntelegi, Caci de-ajungem la cutite, voi nu mai plecati intregi.N-as vrea sa pun pe "YouTube", cu-ai tai morti, videoclipuri, Nici ca Dunarea sa-nnece spumegand a tale jeep-uri. Dar, de asta ti-e dorinta, maine ne vedem la lupta, Si-ti promit ca pleci d-aici cel putin c-o mana rupta". Si zicand acestea Mircea, il lasa pe Baiazid. Si trantindu-i portiera el pleca la pas grabit. Cand ajunse la masina, gasi-n geam, pe-un bilet scris: "Scuze.V-am blocat o roata, c-ati parcat pe interzis". Si da Mircea multe mailuri, sms-uri, mii de "bip"-uri, Ca sa-si stranga toti ostenii si sa ii indese-n "Jeep"-uri. Demarand in mare tromba, se-ndreptara spre Rovine, Dar aici gasira turcii, toti cu pantalonii-n vine!Toti vaitandu-se de moarte, ghemuiti prin iarba scurtaRezemati de cate-un ciot, si tinandu-se de burta."-Baiazid, hai sa ne batem!, Unde esti, de ce nu vii?""-Mi-am scos in oras ostenii, si i-am dus la KFC. Si-am mancat cu poft-aseara, tot ce ni s-a pus pe masa."Raspunse-ncordat sultanul dintro tufa mai retrasa."-N-am stiut ca la "fast-foud"-uri nu e bine sa mananci, Mai ales in Romania, fiindca risti sa pleci pe "branci". Nu mai vreau ca sa ne batem, iarta-ma a fost o farsa. Da-ne niste "triferment" si-o sa facem cale-ntoarsa". Si asa a scapat Mircea de o lupta la Rovine. Deci se vede pan-la urma ca "fast-food"-ul face bine. Asta-i tot. Dar fiti voi siguri ca Istoria o sa zica: "Turcii l-au vazut de Mircea si-au facut pe ei de frica". Aseară în club am agăţat o femeie mai în vârstă. Arăta foarte bine pentru cei 45 de ani ai săi şi m-am trezit gândindu-mă că probabil fiica ei arată şi mai sexy. Am băut puţin (ei bine, puţin mai mult), ne-am giugiulit puţin şi apoi ea m-a întrebat: - Ai practicat vreodată “dubla sportivului”? - Ce-i asta? Am întrebat. - Pai, faci dragoste şi cu mama şi cu fiica în acelaşi timp … - Nu, n-am avut parte de aşa ceva, i-am răspuns şi am început să mă întreb cum arată fiica. Am băut puţin mai mult, mi-a făcut din ochi şi mi-a zis că asta-i noaptea mea norocoasă. Ne-am dus apoi la ea acasă. Am intrat, ea a aprins lumina în hol şi a strigat: [/size]- Mamă, te-ai culcat? Un tip intra intr-un bar si zice: -Sase whiskiuri duble. La care barmanul: -Trebuie ca ai avut o zi grea.-Da, tocmai am aflat ca fratele meu mai mare e homosexual.A doua zi acelasi tip intra in acelasi bar si cere aceleasi bauturi. Barmanul intreaba acelasi lucru si tipul raspunde: -Da, tocmai am aflat ca si fratele meu mai mic e homosexual. A trei zi scena se repeta. Barmanul zice: -La dracu! A mai ramas cineva in familia ta caruia sa-i placa femeile?-Da, nevasta-mea! Un homosexual prinde o calugarita si o violeaza. A doua zi il prinde un politai si il intreaba: - Mai, tu parca erai homosexual?- Da, dar de la spate arata ca Zorro.O furnica se pensa. Si la un moment dat. Si-a smuls capul. Un popa sarac se hotaraste sa ceara ajutorul Divinitatii ca sa scape si el de saracie. Astfel omul nostru se ducea in fiecare zi la biserica si se ruga cu inversunare: "Doamne. Te rog, te implor. Ajuta-ma sa castig si eu la Loto"Asta prima zi. Asa a doua zi. Si tot asa pana cand intr-una din zile, dupa o luna si ceva de rugi se aude ca un tunet: "DA' JOACA!"Stefan cel Mare la razboi: -Pi cai, osteni!-Si io picai, Maria Ta!"Foaie verde telegraf îi dau lu soacră-mea cu toporu-n cap. "Păi da mă dar nu se potriveşte. Lasă mă că şi-l potriveşte ea singura. ; )Merge un moldovean la un restaurant.-Chelner un suc te rog dar sa fie nici prea rece nici prea cald. Ii aduce chelnerul sucul.-Chelner o ciorba te rog dar sa fie nici prea rece nici prea calda.-Chelner adumi o.-Ba da stii ceva pupama in fund nu prea in stanga dar nici prea in dreaptaLa un spital de nebuni, un pacient scria o scrisoare. Un doctor intra in camera si vazand ca nebunul scrie o scrisoare, il intreaba cui i-o scrie, la care nebunul ii raspunde: - Mie! Evident!Doctorul il intreaba: - Ce anume scrie in scrisoarea aia totusi?La care nebunul raspunde: - Nu stiu ma, doar maine o primesc! Eugen Lovinescu: Sint inca in pat, si nu-mi pot lua gindul de la tine, de la noaptea trecuta. Mi-as dori atit de mult sa te strivesc la pieptul meu!In noaptea calda, ai venit la mine pe neasteptate. Si ceea ce s-a intamplat a lasat in mine senzatii de neuitat. Ai aparut de nicaieri si, fara sa-ti fie teama sau rusine, te-am surprins atingind trupul meu gol. Mi-ai simtit indiferenta si m-ai muscat fara mila, innebunindu-ma. Ne-am zvircolit toata noaptea intr-un joc nebunesc! In zori am adormit in sfirsit, obosit. Astazi, cind m-am trezit, te-am cautat indelung, dar nu te-am mai gasit. Cearsafurile cazute de pe pat sint singurele martore ale noptii trecute. Pe corp am inca urmele muscaturilor tale, ma ard si nu ma lasa sa te uit. In noaptea asta ma voi preface ca dorm si te voi astepta sa apari din nou. Tantar nenorocit! Doi prieteni pe strada discutau: -Ai facut vreodata sex in 3? -Nu! -Atunci du-te repede acasa poate mai apuci. - Care e diferenta dintre vina si pacat?- E o vina sa te culci cu nevasta altuia, dar e pacat sa ratezi ocazia. Sotul isi prinde sotia in pat cu altul si, in loc de altceva, incepe sa-si faca cruci.- Bai, omule, sa mor eu daca te inteleg! Eu sunt barbatul ei si trebuie sa-mi fac datoria, dar tu ce obligatii ai! DER SCHMECKEREra o vreme când saşii din Siebenburgen, cum i se mai spune Transilvaniei (adică regiunea celor şapte cetăţi: Braşov, Bistriţa, Sebeş, Sibiu, Sighişoara, Mediaş şi Cluj), treceau Carpaţii pentru schimburi comerciale şi ajungeau şi în zona Drăgăşanilor, de unde cumpărau vin. Ofereau la schimb articole de meşteşugărie, pe care saşii le produceau de o calitate recunoscută în toată Europa. Oltenii din Drăgăşani au găsit repede o modalitate să-i păcălească pe negustorii saşi. Cu ospitalitatea caracteristică, ei îi invitau în case, le dădeau să mănânce, apoi le serveau vinul cel mai tare pe care-l aveau. Cum saşii nu erau obişnuiţi cu băutura (ei erau obişnuiţi cu munca), se “ameţeau” repede, iar când începeau negocierile pentru preţul produselor, erau aproape beţi şi nu mai reuşeau să vândă la preţ bun. Pe când cumpărau vinul, oltenii le dădeau să guste şi din ăla şi din ăla şi din ăla… şi imediat negustorii saşi se “pileau” la loc. Când încărcau vinul târguit, pe lângă faptul că era cumpărat la un preţ mult peste cel normal, vinul bun era înlocuit cu cel mai rău zaibăr şi tulburel. Când au ajuns în “cele 7 cetăţi”, adică în Transilvania, Burgermeisterul (adică primarul) şi-a dat seama că negustorii saşi au fost păcăliţi: au vândut ieftin produse de calitate şi au cumpărat scump vin prost. I-a întrebat cum au decurs negocierile şi şi-a dat seama de strategia oltenilor: îi îmbătau pe saşi apoi negociau cum vroiau ei. În anul următor au pornit din nou negustorii saşi spre podgoria Drăgăşani pentru a face schimb de produse şi pentru a aduce vin în Transilvania. Şi, la fel ca şi anul precedent, negustorii au fost ospătaţi şi au băut cot la cot cu oltenii, din vinul cel mai tare. Apoi, când abia se mai ţineau pe picioare, au început să negocieze şi să facă afaceri. Oltenii îşi frecau mâinile că iară i-au păcălit pe saşi. Pe când saşii îşi arătau produsele şi oltenii vinul, dintre negustorii transilvăneni s-a ridicat unul, căruia toţi îi făceau loc: “Das ist der Schmecker”, au spus ei, adică “cel care gustă”. Toţi îl respectau şi nici unul nu-i ieşea din vorbă. Dintre toţi el era singurul care nu a pus strop de băutură în gură. El a fixat preţul de vânzare a produselor meşteşugăreşti, el a gustat vinul şi a fixat preţul de cumpărare şi a vegheat ca vinul de calitate să fie încărcat în căruţe. Astfel saşii, numai după ce au adus cu ei un Der Schmecker, au putu face un comerţ cinstit cu oltenii. Aceasta este originea adevărată a cuvântului “şmecher”, chiar dacă acum înseamnă altceva. Mercy pentru lamuriri Madox. Eu stiam de la un profesor din liceu ca smecher inseamna degustator de vinuri, dar nu stiam de unde vine exact denumirea. Tot el spunea ca fraier inseamna tanar pe cale sa se insoare. Poate gasesti si povestea acestui cuvant. [align=justify]@CautatorulFráier (fráieri), s. M. € Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC