Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

bancuri si filmulete pentru descretirea fruntii page 2

Mi-am cumpãrat un ceas electronic, îi povesteste o nimfomanã prietenei sale.- De ce? Ceasul vechi nu mai mergea bine?- Ba da, dar eu m-am sãturat de limbi, acum vreau numere.  Pe o strada cu fetite din Roma, intr-o seara mergea foarte incet o masina, ca si cum cauta o anumita persoana. La un moment dat desi era cam in intuneric, geamul masinii se lasa in jos si o voce striga aratand cu degetul: - Hei, tu, vino-ncoace!Una dintre fete se apropie, se aseaza cu bratele pe fereastra si asteapta.- Cat e un scurt?- 50E.- OK!O ia in masina, se duc mai incolo, aia-i face treaba si el ii da 100E. Din doua-n doua seri, figura se repeta de vreo 5 ori dupa acelasi tipic. Intr-o seara, cand el o cheama la masina, o raza de la felinar cade pe fata lui si ea are o revelatie: - Da’ de unde esti?- Din Romania- I-auzi! Da de unde din Romania?- Din Bolintinul din Deal!- Si eu tot de-colo!- Pai stiu, zice el. Tatal tau mi-a dat 500E din partea lui pentru tine, da’ mi-a zis sa nu ti-i dau pe toti de odata ca-i cheltui! Intr-o buna zi, unui taietor de lemne ii cazu securea in apa. Omul se puse pe jelit pentru ca-si pierduse singurul lucru cu care putea sa-si castige existenta. Vazand acestea, Dumnezeu apare langa apa si-l intreaba care este cauza disperarii sale. Omul ii explica situatia si Dumnezeu plonjeaza in rau si revine cu o secure din aur masiv.- Asta e securea ta, omule? Il intreaba el.- Nu, raspunse taietorul de lemne. Dumnezeu intra din nou in apa si se intoarce cu o secure numai din argint.- Asta e securea ta? Intreaba el din nou.- Nu, raspunde din nou taietorul de lemne.A treia oara Dumnezeu revine cu o secure de fier.- Asta e securea ta?Da, asta e, ii raspunse de data aceasta taietorul de lemne. Dumnezeu, miscat de onestitatea omului ii face cadou toate trei securile si taietorul de lemne se intoarce fericit acasa. Cateva zile mai tarziu acelasi taietor de lemne se plimba pe malul Raului cu nevasta sa. Dintr-odata aceasta cade in apa. Cum omul se puse iarasi pe plans, Dumnezeu aparu din nou intrebandu-l care-i este necazul.- Nevasta mea a cazut in apa, ii raspunse taietorul de lemne printre suspine. Atunci Dumnezeu sare in apa si apare cu Penelope Cruz in bratze.- Asta este nevasta ta? Intreaba el.- DA! Urla omul. Atunci Dumnezeu, furios, il lua la bani marunti: - Indraznesti sa ma minti! Ar trebui sa te blestem pentru vecie!Atunci taietorul de lemne incepe sa-l implore: - Te rog, Doamne, iarta-ma! Dar cum altfel puteam sa raspund! Daca spuneam "nu" la Penelope Cruz, data viitoare mi-o aduceai pe Catherine Zeta Jones. Si daca si atunci as fi spus "nu", a treia oara mi-o aduceai pe nevasta-mea. Si daca de data aceea as fi spus "da", mi le faceai cadou pe toate trei, dar eu sunt un om nevoias si n-am de unde sa hranesc trei femei. Acesta este motivul pentru care am raspuns cu "da" de prima data. Morala: Barbatii mint numai din motive perfect oneste si logice. INTOTDEAUNA! Şi totuşi mărimea contează.   04. Jpg     71, 07KB     716 download I: Ce spune o blonda copiilor ei?R: Mi-am luatde la gura sa va am pe voi. Un tip vine acasa cu un mare buchet de flori pentru nevasta-sa, care ii zice: - Cred ca asta inseamna ca urmatoarele trei zile va trebui sa stau pe spate cu picioarele larg desfacute. Sotul: - De ce? N-ai nicio vaza? ATENTIE! NOUA METODA DE GOLIRE A CARDURILOR! ATENTIE! NOUA METODA DE GOLIRE A CARDURILOR!Tare POS-ul asta! Elibereaza oare si chitanta? Un cuplu, noaptea in parc, pe o banca. Ea: - Iubitule, scoate-ti ochelarii. Imi agati dresurile. Dupa 5 minute: - Iubitule, pune-ti inapoi ochelarii, ca ai inceput sa lingi banca.  Banana si vibratorul stateau pe noptiera. Banana intreaba: - E prima data pentru tine?Vibratorul spune: - Nu. Banana: - Atunci de ce tremuri asa? Ca ma sperii si pe mine!  Doua blonde se intalnesc pe strada. Una o intreaba pe cealalta: - Fata, tu ai facut vreodata sex in trei?- Nu, ca n-am avut cu cine.- Atunci fugi repede acasa la barbatu-tau, ca poate mai apuci!  Doua prietene, ambele virgine, isi povesteau una alteia tot ce faceau. Una dintre ele pleaca in vacanta la Mamaia si, cand se intoarce, nu mai e virgina. Cealalta o intreaba: - Cum e? Povesteste-mi tot!- Prima data este oribil, doare de nu-ti imaginezi. Dar apoi e nemaipomenit!- Cam ce fel de durere e? Ca durerea de cap, de stomac?- Nuuuuu, nici vorba!- Atunci cum? Ca durerea de spate, de masea, de urechi?- Da! E ca durerea de masea!- De ce e ca durerea de masea?- Pentru ca te doare, dar nu vrei sa ti-o scoata! Un tip se insoara cu o femeie cu un chip foarte urat. Intr-o zi o striga: -Maria, Maria, vino fa incoace!-Sa-mi pun punga in cap?-Nu fa, ca nu vreau sa te fut, vreau sa te prezint cuiva. O lady intra la un dealer Mercedes si ocheste cea mai frumoasa si deosebita masina din show-room si se duce tinta la ea sa o inspecteze. In momentul in care se apleaca sa simta pielea fina, un vant mic ii scapa pe neasteptate…Foarte incurcata, se uita ingrijorata in jur sa vada daca a remarcat cineva faptul, dar, cand se intoarce, langa ea statea un vanzator. Cuun zambet larg, acesta-i spune: - Buna ziua, va pot ajuta?Incercand sa-si mentina un aer sofisticat si actionand ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat, ea zambeste catre vanzator si-l intreaba: - Domnule, care e pretul acestui vehicul deosebit?Vanzatorul, cu acelasi zambet…- Stimata doamna, imi pare foarte rau sa va spun, dar daca ati tras un vant doar cand ati atins masina, va veti caca pe dumneavoastra cand veti auzi pretul! @tibimarian: ))) genial banc. Tiganu vede un film porno.-Fa, pirando, am vazut un film porno si vreau sa fiu sadic, ca aia, hai sa te fut in urechi!-Ma, barbate, innebunisi, in urechi?-Tu, is barbatu tau.-Da ce ma, vrei sa surzesc?-Da ce tu, cand te-am futut in gura, ai mutit? Ion si Maria au plecat la padure sa culeaga flori. Pentru ca era multa lume acolo, chiar asta au si facut. Te plimbi linistit, pe plaja, cu sotia si vine un imbecil care-ti strica vacanta! Fisiere atasate   securedownload. Jpg     59, 78KB     706 download O femeie maritata, intr-o seara cand sotul era plecat, si-o tragea cu 3 indivizi de-o data. Din cand in cand se mai oprea doar cat sa mai traga pe nas …ceva cocaina, ma rog, orgasme repetate, delir … La un moment dat, usa se deschide si apare barba-su. Cu ultimele puteri, dar in culmea placerii ea se apleaca, mai trage o priza pe nas, dupa care se uita la barba-su si zice: – Acum iar o sa incepi: banuieli, suspiciuni si tot tacamul! O tinara se duce la o intilnire amoroasa, dar inainte de a pleca, maica-sa o sfatuieste; - Uite ce e, mamica, iti da mamica voie sa te duci, iti da mamica voie sa te sarute baiatul, iti da mamica voie sa te mingiie baiatul, iti da mamica voie sa-l mingii si tu pe baiat, numa sa nu care cumva sa-l lasi pe baiat sa se puna deasupra ta, CA MOARE MAMICA!Pleaca tinara la intilnire, nu vine toata noaptea acasa, maica-sa o asteapta cu ochii rosii de nesomn, apare fata acasa in zorii zilei, fericita si surizatoare.- Ei. Zice maica-sa, spune repede, cum a fost?- Pai cum sa fie, m-a pupat, m-a mingiiat, l-am mingiiat si eu, si la sfirsit m-am pus EU peste el. SA MOARA MA-SA! Te plimbi linistit, pe plaja, cu sotia si vine un imbecil care-ti strica vacanta!=))=))=)) Georghe: - Marie, hai repede sub plapuma sa iti arat ceva!Maria cum a auzit i s-au muiat picioarele: - Hai ca vin repede!Pune Maria mana intre picioare la Gheorghe. Gheorghe: - E mare?Maria pune mana si vede ca e mare…, da din cap afirmativGheorghe: E tare?Maria pune mana din nou si simte ca era tare ca betonul… zice ca da… este…La care Gheorghe zice: - NO, ASTA CACAT DE OM SANATOS!  O tipa tare de tot se duce la doctor: -Domnule doctor am o problema f. Suparatoare insa nu stiu cum sa va spun ca mi-e f. Rusine!-Dar nu are rost domnisoara, sunteti la doctor, va ascult!-Vai domnul doctor, da imi e asa jena, nici nu stiu cum sa incep…-Incepeti cu inceputul si nu va mai jenati, nu aveti de ce!…-Ok, stiti, mie imi creste f mult par pe piept!-Aoleu, puteti sa-mi aratati?Isi deschide tipa rusinata, un nasture de la blusa, doi…si incepe sa se reverse parul. Doctorul socat o intreaba: -Si pana unde va creste asa?-Pana la penis!  Să mai inţelegi femeile… Îşi găuresc corpul să-şi bage cercei peste tot, îşi fac tatuaje, operaţii estetice, nasc, fac cezariene, işi fac lipo, işi micşoreaza stomacul, îşi scot coastele, îşi leagă trompele, îşi operează sânii, îşi bagă silicon prin toate părţile, se epilează cu penseta si cu ceară fierbinte, îşi scot sprâncenele, îşi perforează urechileşi când le propui un sex anal spun că le doare! O banca de sperma in Statele Unite, oameni inauntru, ce mai o zi normala de lucru. La un moment dat intra pe usa un tip mascat cu cagula, grenade atarnate pe vesta si un kalasnicov in mana. Toata lumea amuteste si din obisnuinta se intinde pe jos. Liniste mormantala, nici musca nu se auzea. Tipul se indreapta spre un ghiseu catre o doamna mai la 30 de ani: - Cucoana, asta este un hold up!- Domnule, spune amuzata doamna, cred ca a-ti gresit adresa, aici este banca, dar din pacate este pentru altceva, nu pentru ce crezi dumneata.- Lasa-lasa ca stiu eu ce spun. Ia iesi tu de la ghiseu si ia si o eprubeta din aia de acolo de pe raft, ca vad ca ai gura cam mare. Toata lumea speriata, tipa: - Fa ce zice ca altfel ne omoara pe toti!Doamna deja agitata, iese de dupa ghiseu, ia o eprubeta si vine in fata mascatului.- Acum agit-o (eprubeta), zice mascatul si scoate-i dopul. Tipa agita eprubeta si ii scoate dopul.- Bun, zice mascatul, acum inghite continutul.- Domnule, zice femeia, sunt femeie maritata, am copii acasa si nu fac asa ceva pentru nimic in lume.- Atunci ii impusc pe toti cei de aici si la sfarsit pe tine in cap!Binenteles ca toata lumea incepe sa urle disperata : - Fa ce zice, fa ce zice, nu vrem sa murim asa, acum si aici. Vrem sa traim, avem familii, copii care ne asteapta acasa.- Deci, zice mascatul, ce alegi?Tipa ce sa mai, pusa in aceasta postura, pune eprubeta la gura si inghite tot continutul de sperma. Mascatul isi da cagula jos si stupoare, era barbatul ei (cu care avea copii) zicand : - AI VAZUT FA CA POTI! ACASA DE CE NU VREI? Veta si Marie, doua vecine de la tara, ramase vaduve amandoua, se ajutau reciproc prin gradina la cules una - alta. Intr-o zi, Marie o ajuta pe Veta sa scoata morcovii din gradina. Veta scoate la un moment dat cu greu un morcov mare si gros cu pamant pe el si exclama : - Uite ma Marie, zice Veta, cu jind ma uit la el, uite asa o avea Ion al meu!Marie ridica privirea din pamant si zice uimita : - Asa de mare?- Nu fa, zice Veta, ASA DE MURDARA! Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC