Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

bancuri si filmulete pentru descretirea fruntii page 22

  Picture1. Jpg     34, 98KB     313 download   Picture2. Jpg     33, 95KB     310 download   Picture3. Jpg     36, 93KB     308 download   Picture4. Jpg     27, 63KB     306 download Intr-un autobuz aglomerat, unei tipe i se pare ca un barbat se uita insistent la ea si ca ii tot pune mana pe fund. Revoltata, femeia il intreaba: - Domnule, n-ai unde sa-ti pui mana aia in alta parte?- Ba da, dar nu indrazneam. Dialog la gradinita.- Taticul meu este mai bun decat al tau!- Nu-i adevarat!- Mama mea e mai buna decat a ta!- Asta se poate. Asa spune si tata.O blonda intervievata.- Cati soti ai avut?- Doar ai mei? Sau aşa. In general?Un politist vine dimineata pe la ora 5 la serviciu, in pielea goala. Superiorul il intreaba: - Ba, ce-i cu tine? Ai innebunit, ce vii in halul asta serviciu?Politistul super agitat: - Sefu’! Am fost cu nevasta-mea la o petrecere si pe la 3 noaptea au inceput jocurile de societate. S-au stins luminile si o voce a strigat “Sa se dezbrace doamnele!”. Dupa cateva minute, din nou: “Si domnii sa se dezbrace!” Imediat aceeasi voce a strigat: “Si acum … la lucru! Si eu intr-un sfert de ora am ajuns…  - Ai urla daca ti-as da acum chilotii jos si ti-as pune-o?- Vai, asa ceva inca n-am facut!- N-ai mai facut sex?- Nu! Niciodata n-am urlat.  Un automobilist pe autostrada ia in masina o tipa bine. Normal ca tot drumul scapa mina de pe schimbatorul de viteze pe picioarele tipei, asa ca abia intrat in Bucuresti, tipa, excitata la culme, ii spune: - Vreau sa ma f*t!- Ai putina rabdare, intr-un sfert de ora ajungem la mine si o facem!- Nu, eu acum vreau! Daca nu o facem acum pe loc, urlu, tip, sar din mers!Bietul om, ce sa faca? Opreste masina, o salta pe cric, baga o patura sub masina si incep dezbaterile. Deodata se simte batut pe umar.- Ce vrei, dom-le, nu vezi ca am treaba?Bataia pe umar se repeta. Cind se uita omul, un politist.- Sa traiti, domnule politist!- Domnule, spune politistul, ce faceti aici e treaba dv, dar e de datoria mea sa va anunt ca de un sfert de ora vi s-a furat masina.  Scufita Rosie si Pinocchio se alergau prin padure. Din neatentie, Scufita Rosie se-mpiedica si cade pe spate, Pinocchio fiind in urma, se-mpiedica si el si aterizeaza cu nasul in p***a Scufitei Rosii. Atunci Scufita Rosie ii zice: - Pinocchio, spune si tu o minciuna!  Era un tip intr-un bar care statea de juma- de zi si bea pahar dupa pahar. La ora inchiderii, barmanul il intreaba pe tip de ce a baut toata ziua, la care acesta raspunde ca sarbatoreste prima m**e din viata lui.- Ei, atunci, mai tine un pahar din partea casei, zice barmanul.- Multumesc, zice tipul, ca daca nici paharul asta nu-mi sterge gustul din gura, nimic nu-l mai sterge!  Ora 11 noaptea. Farmacia cu program de noapte. Intra un tip, cere un prezervativ. Plateste, pleaca. Seara urmatoare, aproape de miezul noptii, acelasi tip: - Dati-mi va rog un prezervativ. Il ia, plateste, pleaca. Seara urmatoare, scena identica. La care farmacistul, curios, il intreaba pe tip: - Nu va suparati, dar de ce cumparati cite unul, de ce nu cumparati mai multe odata?La care tipul: - Stiti, vreau de fapt sa ma las…  Fetita, eleva de liceu, vin acasa cam stinghera. Tatal ei o intreaba: - Ce s-a intimplat, draga?- Venind de la scoala, un nene mi-a zis ca daca-i sug p**a imi da, uite, cerceii astia…  Un tip se duce la doctor: - Nu stiu, doctore, ce am: ma doare ficatul, ma doare spatele, ma doare inima. Ii face doctorul analizele si-i spune: - Imi pare rau, ai cancer si in trei luni ai sa mori. Pleaca tipul suparat si se intilneste cu un prieten la metrou. Ii spune de vizita la doctor, ca este bolnav de SIDA si ca va muri in 3 luni. Prietenul pleaca repede, uitind sa dea mina cu el. In statie la autobuz, se intilneste cu altul si aceeasi poveste. Ii ajunge doctorului la ureche povestea. Il cheama la el: - Bine, dom-le, ce vorbe-s astea? Ti-am spus clar ca vei muri de cancer in 3 luni si dumneata imprastii la toata lumea ca vei muri de SIDA- Lasa-ma, doctore, ca si asa sint destul de suparat! Ce vrei, dupa ce mor, sa-mi f**a toti nevasta?   poze-haioase-druga. Jpg     36, 6KB     255 download   poze-haioase-escroquerie. Jpg     52, 89KB     257 download   poze-haioase-fete-la-munca. Jpg     119, 72KB     257 download   poze-haioase-foame-mare. Jpg     47, 65KB     257 download   poze-haioase-sedinta-foto1. Jpg     74, 79KB     255 download   poze-haioase-sesiunea. Jpg     67, 73KB     256 download   poze-haioase-strage-o-bine. Jpg     112, 6KB     257 download Nu te uita la raspuns decit dupa ce incerci 5 minute sa o rezolvi. Trei femei, fiica, mama si bunica naufragiaza pe o insula pustie. Fiica are 20 de ani, mama are 44 ani si bunica are 63 ani. Dupa 2 ani, pe acea insula mai naufragiaza un negru. Dupa 9 luni de la aparitia negrului pe insula fiica ii spune bunicii "sora", mama ii spune bunicii "cumnata", mama ii spune fiicei "fina". Ce s-a intamplat pe insula in ultimele 9 luni? Daca nu ai gasit solutia, vezi mai jos. Raspuns: Le-a futut negrul de le-a zapacit. Aveti mare grija de propria persoana! Un studiu recent, condus de catre Ministerul Sanatatii, impreuna cu Ministerul Transporturilor, arata ca 23% din accidentele de circulatie se datoreaza consumului de alcool. Rezulta de aici, ca restul de 77% se datoreaza unor jeguri de indivizi, care beau doar cafea, ceaiuri, sucuri si alte porcarii de genul asta. Asa ca, fiti foarte atenti la aia care nu beau alcool. Ei cauzeaza de trei ori mai multe accidente!--------------------------------------------------------------------------------------------------------Sotia se pregateste sa prajeasca un ou ochi, cind tocmai se intoarce sotul acasa si incepe sa tipe: -ATENTIE! ATENTIE! MAI MULT ULEI! AVEM NEVOIE DE MAI MULT ULEI! O SA SE ARDA! ATENTIE! INTOARCE-L, INTOARCE-L, INTOARCE-L! HAI! ATENTIE! AI INNEBUNIT? ULEIUL O SA SE TERMINE! O, DOAMNE DUMNEZEULE, SAREA! NU UITA SAREA! Sotia, deja enervata la culme de tipetele sotului, il intreaba: -De ce tipi asa? Crezi ca nu sint in stare sa prajesc un ou? Barbatul raspunde foarte calm: -Asta ca sa-ti faci o idee de cum ma simt eu cind conduc masina si tu stai linga mine.------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------De ce barbatii umbla cu femei cu care nu au de gând sa se însoare? Din acelasi motiv, pentru care câinii fug dupa masini pe care nu au de gând sa le conduca.-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Se intalnesc doi prieteni. - Ce mai faci? Cum te mai impaci cu nevasta? Tot asa te cearta? - Nu, acum nu mai beau, nu mai fumez, nu mai pierd noptile, nu mai joc carti. - Si? Inseamna ca nevasta ta acum este fericita! - Da de unde! De fiecare data cand deschide gura, isi da seama ca n-are pentru ce sa ma mai certe.--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Doi copii stau de vorba. Primul spune cu mândrie: - Tatal meu e inginer. El face nave spatiale! Al tau ce face?- Ce zice mama! Georgeasca vine intr-o zi la birou si spune: - Fetelor, aseara ma bag in pat cu barbatul sa facem si noi ceva si-i pun mina pe testicule. Mai, si avea niste testicule reci ca gheata. A doua zi Ioneasca zice si ea: - Fetelor si eu m-am bagat cu barbatul in pat, i-am pus mina pe testicule si erau tot reci ca gheata. - A treia zi apare si Popeasca batuta mar si cu ochii vineti. - Ce-ai patit draga? - Pai ma bag si eu in pat cu barbatul. Ii pun mina pe testicule si ce sa vezi? Fierbinti, fierbinti. Atunci zic: "Draga ce fierbinti sint testiculele tale, ale lui Georgescu si Ionescu sint reci ca gheata."   416899_10150695694523185_644818184_11101821_1636391716_n. Jpg     36, 61KB     150 download   tumblr_lt70ifMLhG1qlb163o1_500. Jpg     96, 95KB     149 download Omul, cand nu are voie sa bea. S-au adunat într-un loc trei francezi. Au băut şampanie, cognac. Au fumat un trabuc, au mai băut o cafea. Şi-au tras câţiva pumni, şi-auînvineţit puţin ochii. Într-un cuvânt, s-au relaxat civilizat şi auplecat acasă în linişte. S-au adunat într-un loc trei ruşi. Au băut vodka şi alcool dublurafinat. S-au luat la bătaie, s-au tăiat în câteva geamuri sparte, dupăcare s-au dus fiecare la casele lor. Într-un cuvânt, s-au relaxatcivilizat şi au plecat către casă în linişte. S-au adunat într-un loc trei americani. Au băut whisky, au jucatpoker, au rupt două scaune, s-au împuşcat, s-au rănit uşor şi s-au dusîn linişte, satisfăcuţi, să se culce. S-au adunat într-un loc trei români, au băut zaibăr şi ţuică, aufăcut politică, apoi au scos cuţitele, s-au tâiat puţin, au negociatceva cu un poliţist şi au mers apoi în mod civilizat pe la casele lor. S-au adunat într-un loc trei arabi. Au aruncat în aer o maşină, unhotel şi un supermarket, au deturnat un avion, l-au ciocnit de unzgârie-nori, au detonat 3.000 kg TNT. Total 3458 victime. Iată ce face omul când n-are voie sa bea! Un banc care m-a facut sa rad doua ore! =))In compartimentul unui tren, un tip sta vizavi de o tipa blonda cu sani foarte mari si o fusta foarte scurta. Desi face eforturi remarcabile sa admire peisajul din Valea Prahovei, privirea ii aluneca inevitabil catre coapsele fetei. Observa cu usurinta ca tipa nu poarta chiloti si de atunci peisajul de afara devine brusc neinteresant. Tipa il observa si il ataca imediat: - Te uiti la pasarica mea?- Da, imi cer scuze, - Oh nu-i nici o problema, dar uita-te cu atentie ca o sa iti dea si un pupic. Intr-adevar, cu o incordare foarte naturala, buzele pasaricii fetei ii trimit tipului un sarut.- O pot face sa si clipeasca, zice tipa, si pasarica clipeste. Femeia il invita langa ea. Tipul se muta. Femeia il intreaba: - Ti-ar placea sa bagi doua degete in pasarica!La care tipu: - Hai, las-o dracului, sa nu-mi spui ca poate sa si FLUIERE! Pe patul de moarte, Popescu e înconjurat de toată familia şi, cu glassleit, spune: - Ehei, când aveam eu vreo 20 de ani, ce mă mai distram… Curve, beţii, scandaluri… Şi-mi zicea tata: bă băiatule, potoleşte-te, ia-ţi unserviciu, fă-ţi şi tu o familie, să aibă şi ţie cine-ţi da un pahar deapă pe patul de moarte. Dar nu m-am potolit. Şi pe la 30 de ani, ce mămai distram… Curve şi mai multe, beţii şi mai mari… Şi-mi ziceauprietenii: bă Popescule, potoleşte-te, fă-ţi şi tu o familie, să aibăşi ţie cine să-ţi dea un pahar de apă pe patul de moarte. Şi mi-au tot zis aşa, până am început să-i ascult. Mi-am luat nevastă. Nevasta trebuia ţinută cu bani, a trebuit să muncesc mai mult. Auapărut copiii, a trebuit să muncesc şi mai mult, să-i duc la şcoală, să le dau tot ce le trebuie. N-am mai ştiut ce-i aia o beţie, n-am maiştiut ce-i aia o curvă. Pe urmă au venit nepoţii. Am tras şi pentru ei cât am putut, că deh, să aibă cine să-mi dea un paharde apă pe patul de moarte… Şi uite că acuşica, acușica mor şi…- Şi, şi, întreabă rudele strânse buluc la capul muribundului.- Şi-n pula mea, NU MI-E SETE! La cinema. Intuneric. Pe ecran o scena de dragoste. El, catre ea: -Iubito, pot sa te sarut?-Bine ma, acuma dupa ce mi-ai dat m***?-Cine, eu!  Un barbat afla ca in urmatoarea saptamana va fi foarte ocupat din cauza problemelor de serviciu. Asa cum era normal, isi anunta sotia: - Draga mea, voi primi vizita unor parteneri de afaceri si trebuie sa ii conduc prin tara. O sa lipsesc o saptamana!- Atunci, daca tot lipsesti… am auzit despre o excursie foarte interesanta in Grecia, as vrea sa merg si eu…Ca orice barbat intelegator, sotul aproba excursia. Seara merge… unde credeti? Sa-si anunte si amanta…- Imi pare rau, dar trebuie sa plec o saptamana prin tara!- Iubitule, daca tot pleci, nu-mi platesti o excursie in Grecia?Fiind, asa cum am spus, un barbat intelegator, a aprobat si cea de a doua excursie…Dupa o saptamana, sotul revine si observa ca sotia este foarte incantata de excursie.- Ei, cum a fost?- Extraordinar, am vizitar foarte multe locuri interesante, am aici ceva fotografii…Barbatul o observa cu surprindere in poze pe amanta.- Ce s-a intamplat, o cunosti?- Nu… Doar mi s-a parut cunoscuta… dar nu!- Ah, sa stii ca femeia asta s-a culcat cu toti barbatii din excursie, si nu au fost putini…Omul nostru inghite in sec si seara merge la amanta.- Ei, cum a fost?- Extraordinar, multumesc! Hai sa iti arat fotografiile! In unele dintre ele, bineinteles, barbatul isi recunoaste sotia…- O cunosti?Barbatul neaga, bineinteles.- Ei, sa stii ca asta a fost cea mai proasta din toate femeile de acolo! A fost singura care a venit cu sotul!  Un padurar isi facea rondul. La un moment dat, aude pe cineva strigand.O voce: - Ajutor! Ajutor!Padurarul vede un barbat, cu pantalonii lasati, legat de un copac. Padurarul: - Ce s-a intamplat?Barbatul: - Doi barbati m-au atacat, m-au legat de copacul asta si m-au violat!Padurarul, ingandurat: - Ei, draguta, pentru azi, nu-i singurul ghinion!  Intr-un bar din Paris, pe automatul de prezervative, sta scris: "Daca aparatul nu functioneaza, va rog sa il cautati pe sef!Daca functioneaza, cautati fetele de la bar!"  Un batran, de peste saptezeci de ani, merge in luna de miere, cu tanara lui sotie. In dimineata primei nopti petrecute impreuna, tanara coboara la barul hotelului, in care stateau, si comanda o cafea mare. Vazand-o cat de obosita este, barmanul devine curios. Barmanul: - Ce v-a facut, batranul dumneavoastra sot?Tanara: - Stiti, mereu mi-a spus ca face economii, de mai bine de cincizeci de ani! Dar eu am crezut, intotdeauna, ca este vorba de bani! Pe holul spitalului, Ion îşi plimbă copilul născut cu puţin timp in urmă. Dintr-un salon, o asistentă blonda si simpatică îl strigă: - Domnule Ion, este ora de supt!- Imediat! Las copilul şi vin imediat! Un tip cu jeepanu' vede ca s-a facut rosu si se opreste maiestuos la stop. Un Fiat 500 vine in graba mare si bang! I se infige in spate. Soferul jeepului simte o usoara zguduitura, se uita calm in stanga, in dreapta, nu vede nimic. Apoi pe ecranul computerului de bord apare unmesaj: "New hardware found. Install now?" -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Pe un şantier discuţii aprinse între meseriaşi despre care ar fi cea mai veche meserie de pe pământ: ZIDARUL: Noi suntem cei mai vechi meseriaşi, ia gândiţi-vă cine a ridicat piramidele şi templele acum mii de ani. ZUGRAVUL: Aaa… nu-i aşa, ia gândiţi-vă că încă de pe vremea când oamenii stăteau în peşteri pictau pereţii. Care-i tot un fel de "zugrăveală"În timp ce discutau ei aşa, trece pe acolo un electrician care, auzind discuţia, le spune: - Băi băieţi ca să terminăm discuţia, când Dumnezeu a spus "Să fie lumină!". Cablurile erau deja montate! --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Se casatoreste o blonda din Botosani cu sir John. Ajunsa in Anglia trimite scrisori acasa: "Dragii mei, Sa va povestesc cate ceva despri mini si despri ce fac eu p'aici. Luni: Mergem la teatru, sotul meu are foarte multi bani, sotul meu are di toate, nu ni plictisim di locMarti: Mergem la opera, sotul meu are acolo o logie, sotul meu are foarte multi bani, sotul meu are di toate, nu ni plictisim di locMiercuri: Mergem la meci, si acolo sotul meu are o logie, sotul meu are foarte multi bani, sotul meu are di toate, nu ni plictisim di loc. Joi: Mergem la cumparaturi, sotul meu imi cumpara di toate, sotul meu are foarte multi bani, sotul meu are di toate, nu ni plictisim di locVineri: Organizam seri caritabile, vin toti prietenii sotului meu, sotul meu are foarte multi prieteni, doneaza foarte multi bani, sotul meu are foarte multi bani, sotul meu are di toate, nu ni plictisim di loc. Sambata: Ni plimbam, vizitam, sotul meu are foarte multi bani, sotul meu are di toate, nu ni plictisim di locDuminica: Facem barbekiu, vin si prietenii sotului meu, ne facem cadouri reciproc, esti foarti frumos, sotul meu are foarte multi bani, sotul meu are di toate, nu ni plictisim di loc. Cu drag, IulianaPS: Mi-i dor di secs ca di mama." Eram fericit. Eram împreună cu prietena mea de peste un an, aşa că ne-am hotărât să ne căsătorim. Părinţii mei ne-au ajutat în toate privinţele, prietenii m-au incurajat, iar prietena? Era un vis! Era un singur lucru care nu-mi dădea pace, chiar deloc, si acela era viitoarea soacră. Era o femeie de carieră, deşteaptă, dar în primul rând frumoasă şi extraordinar de fierbinte si sexy care câteodată flirta cu mine, chiar pe faţă şi mă făcea să mă simt prost. Într-o zi, m-a sunat şi m-a chemat pe la ea să verific invitaţiile. Aşa că m-am dus. Era singură şi când am ajuns mi-a şoptit că în curând am să mă căsătoresc şi că avea sentimente şi dorinţe faţă de mine pe care nu le putea trece cu vederea. Aşa că înainte de a mă căsători şi a-mi dedica viaţa fiicei ei, ea vrea să facă dragoste cu mine numai o dată… Ce puteam spune? Eram şocat şi nu puteam spune un cuvânt. Ea a mai adăugat că se va duce în dormitor şi dacă mă simt în stare… să mă duc şi eu. Priveam fermecatorul ei corp cum se îndepărta de mine. Am stat pironit un moment iar apoi m-am întors şi m-am îndreptat spre uşa de la intrare… am deschis-o şi am ieşit afară. Acolo, soţul ei, alias viitorul meu socru, stătea afara cu puşca în mână şi cu lacrimi în ochi, m-a îmbrăţişat şi mi-a zis că sunt foarte fericiţi, că am trecut micul lor test. Nu îşi puteau dori un alt bărbat pentru fata lor: - “Bun venit în familie”. Atunci mi s-au inmuiat picioarele şi am mai învăţat încă o lecţie importantă: ţineţi-vă tot timpul prezervativele în maşină! - Doctore, tusesc într-una. Ce sa fac?Doctorul îi prescrie un medicament, dar din greseala ii da un laxativ puternic. Dupa trei zile, pacientul revine.- Ei, mai tusiti?- De tusit as mai tusi, dar nu prea mai am curaj. Http: //www.220. Ro/fu. Ewsletter_57773 Consilierii presedintelui ii prezinta acestuia raportul.- Domnule presedinte, tot mai multi romani sustin monarhia. Se striga in strada, o arata si sondajele. Trebuie sa facem ceva. Traian Bsescu, dupa ce se gandeste adanc: - Bine, nu cred ca avem alta solutie. Incoronati-ma! Discutie intr un cuplu. Ea ii reproseaza: - Tu te gandesti numai la sex, sex, sex, vrei sa mi o tragi in toate pozitiile, oricand, oriunde!Stii, eu am nevoie si de putina atentie!A doua zi el intra pe usa si striga: - ATENTIIIIEEEEEEE! Vin sa te fut. Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC