Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

bancuri si filmulete pentru descretirea fruntii page 26

La 95 de ani Don Juan s-a decis sa se mai insoare o data. Cu Ana, o tanara de 25 de ani. Dupa nunta, din cauza diferentei de varsta, Ana s-a decis sa doarma in camere separate. Dupa petrecere, Ana se pregateste sa se culce, cand. Ciocanituri in usa. Este proaspatul ei sot, Don Juan trecut de 95 de ani. Ii ofera Anei un numar de neuitat si zambind, ii da un pupic, apoi se intoarce in dormitorul sau. Peste o jumatate de ora bate din nou la usa Anei pregatit pentru numarul urmator. Care-i reuseste fara probleme. Un zambet si un pupic. Si se intoarce in dormitorul sau. Dupa nici o ora acesta bate din nou la usa Anei. Proaspat de parca ar fi de 25 de ani. Incepe un numar irezistibil si salbatic ca in tinerete. Ca de obicei, la sfarsit. Pupic si. La el in dormitor.A cincea oara sta iarasi in fata usii de parca nu ar fi fost niciodata acolo. Cand vrea sa se intoarca in dormitorul lui, Ana il intreaba daca nu vrea sa ramana acolo, dar Don Juan ii raspunde ca la varsta sa nu mai are rezistenta si trebuie sa se odihneasca. Ana izbucneste in ras: - Modestule, eu am cunoscut atatia barbati cu multe decenii mai tineri ca tine, care nu mi-au oferit ce mi-ai oferit tu! Don Juan sta cateva minute pe ganduri, contrariat, dupa care o intreaba pe Ana: - Am mai fost azi la tine? Stire de ultima ora la Radio Erevan : Obsedatul si-a luat BAN de la nimfomane. ComTelefon la radio Erevan : Cat a luat? Ion si Maria faceau sex in pozitia 69 la care Ion cu nasu-n fofoloanca incepe sa comenteze pe un ton academic si atotstiutor: -Auzi fa Marie ca a cazut guvernul Ungureanu prin motiune de cenzura? -Nnn nnn uuu -icnea Maria -Auzi fa tu stii ca telescopul Hubble a facut azi poze de o claritate incredibila ducandu-se practic in timpul inceperii universului? -Nnn NNnuuu -Da stii fa ceva de fenomenul Higgs si acceleratorul de particule de la. - Auzi oai Ioane da tu di undi chizda ma-tii stii atate lucruri bre? -Pai fa ti-a ramas o bucata de ziar lipita de cur. ------------------------------------------- Anunţ la matrimoniale: " Caut soţie". Mii de răspunsuri: " Ia-o pe-a mea! " --------------------------------------------- Nevastă-mea tot încerca să-mi sugereze ce-şi doreşte pentru următoarea aniversare. Mi-a spus: " Vreau ceva strălucitor, ce ajunge de la 0 la 100 în trei secunde". I-am dăruit un cântar. şi atunci a început cearta! -------------------------------------------- O femeie goală se priveşte în faţa unei oglinzi şi îi spune soţului: - Mi se pare că sunt oribil de privit, aşa de grasă şi plină de riduri. Am nevoie de un compliment. - Ai o vedere extraordinar de bună! O femeie foarte frumoasă vine la doctor şi-i spune: - D-le doctor, daţi-mi ceva pentru soţul meu, ca să fie ca un taur la pat. Doctorul: - Dezbrăcă-te, începem prin a-i pune coarne! . - Măi Ioane, de ce te-ai însurat? - Pentru că nu-mi plăcea mâncarea gătită de mine. - Şi acum cum e? - Acum îmi place! . Fănică se întoarce acasă noaptea târziu. Soția, cu o privire ucigătoare îi arată ceasul. - E ora două! - Și ce-i cu asta? Dacă aș fi stat acasă n-ar fi fost tot ora două?. Si vreti sa spuneti ca sotul dumneavoastra s-a spânzurat? O întreaba judecatorul pe tânara vaduva. -Da, domnule judecator, raspunde aceasta. -Si cum explicati atunci multimea de cucuie pe care le are? -S-a spânzurat cu un elastic. Prima data a fost in bucatarie. A continuat in baie. In hol. In lift. Apoi in masina, in drum spre serviciu.. Si toate astea din cauza unui castravete si unui pahar cu lapte! Un cuplu traind de 20 de ani impreuna. De fiecare data cand faceau sex barbatul zicea sa stinga becul. Plictisita atatia ani facand amor in obscuritate, femeia decide sa schimbe ceva in viata sexuala. Si intr-o seara in plin moment frenetic aprinde becul, se uita un pic mai jos si vede in mainile barbatului sau un vibrator, atat de fin si natural ca parea real. - Aaa fiu de curva ce esti, impotentule, m-ai mintit atatia ani? La care barbatul foarte calm zice: - Hai sa vorbim calm, eu iti explic ce e cu jucaria, dar tu o sa-mi explici ce e cu copiii. Ea si el, proaspat casatoriti, se plimba. Un domn bine, trece pe alaturi si o saluta pe ea, zâmbind. - Cine era dânsul. întreaba sotul - A, un membru al cercului meu intim. - Aha!. Ceva mai încolo, o femeie frumoasa, în treacat, îl saluta pe el. Sotia (geloasa): . - Cine era aia?! - A, un cerc al membrului meu intim. Scrisoarea a III-a parodieIată vine-un Jeep pe stradă, cu un girofar pe el, Baiazid stătea în dreapta şi rosti către şofer: “Sper ca Mircea să ajungă, să nu-ntârzie din nou. Ia vezi dac-a tras maşina, lângă gura de metrou.”.“-N-a venit, Măria Ta, zise el privind in jur…”“-Şi mi-a zis că fix la 12 ne vedem lângă Carrefour”. Aşteptând vreo 5 minute, îşi pierdu orice răbdare, Şi trimite bodiguarzii să se uite prin parcareLa un semn (curba la dreapta), se opreşte un X5. Şi din el coboară Mircea, în bermude şi opinci. Printre turci porni agale, şi privindu-i cu nesăţ, Le-arăta un “Sony Vaio”, care-l ţine la subrat. Agitat, la el în Jeep, şi-mbrăcat tot în civil, Baiazid nu mai rezistă şi îl sună pe mobil: “-Tu esti Mircea?”…”-Da-mpărate, am uitat să îţi dau bip, Dar am stat mult la Rovine, era coadă la Agip. Nici n-am nimerit din prima, că nu vin aici prea des, Şi-am luat-o şi pe centură, îndrumat de GPS. Acum am parcat maşina. Unde eşti, că vin la tine…”“-Sunt la mine în maşină şi te văd, te-ndrepţi spre mine”. Şi de-ndată ajunse Mircea şi urcă la turc in jeep. Şi-ncepu să îi explice ca nu vrea, cu niciun chipSă îşi strângă întreaga oaste la Rovine în câmpii, Şi să lupte pan’ la moarte cu ai turcului spahii.“-Baiazide, ştii că-i criză, şi-acum viaţa-i foarte grea, Mă gândeam ca să ne batem, … dar la “Heroes” în reţea. Sau în loc să cucereşti, cu armate, al meu popor, Nu ai vrea, dacă ai wireless, să jucăm “conQUIZtador”?“-Cum, când turcii-mi sunt în Vama, şi-am venit din Istambul, Tu nu vrei ca să ne batem, că nu ţi se pare “cool”?Eu nu-s disperat ca tine să stau nopţi întregi pe net, Eu trăiesc în realitate, şi nu e niciun secretCă am fost în multe lupte : Varna, Ialta sau Oituz…”“-Păi eu sunt online tot timpul, nu puteai să dai un “buzz”?”“-Mircea! ! ! Vin c-o întreagă oaste, iar tu faci mişto de noi, Mâine sunt aici cu turcii şi-ţi declar de-acum război”.“-Cum vrei tu, mărite rege, eu speram să mă-nţelegi, Căci de-ajungem la cuţite, voi nu mai plecaţi întregi.N-aş vrea să pun pe “YouTube”, cu-ai tăi morţi, videoclipuri, Nici ca Dunarea să-nnece spumegând a tale jeep-uri. Dar, de asta ţi-e dorinţa, mâine ne vedem la luptă, Şi-ţi promit că pleci d-aici cel puţin c-o mână ruptă.”Şi zicând acestea Mircea, îl lăsă pe Baiazid. Şi trântindu-i portiera, el plecă la pas grabit. Când ajunse la maşină, găsi-n geam, pe-un bilet scris: “Scuze. V-am blocat o roată, c-aţi parcat pe “interzis”…”Şi da Mircea multe mailuri, sms-uri, mii de “bip”-uri, Ca să-şi strângă toţi oştenii şi să îi îndese-n “Jeep”-uri. Demarând în mare trombă, se-ndreptară spre Rovine, Dar aici găsiră turcii, toţi cu pantalonii-n vine. Toţi văitându-se de moarte, ghemuiţi prin iarba scurtăRezemaţi de câte-un ciot, şi ţinându-se de burtă.“-Baiazid, hai să ne batem…! ! , Unde eşti, de ce nu vii?”“-Mi-am scos în oraş oştenii, şi i-am dus la KFC. Şi-am mâncat cu poft-aseară, tot ce ni s-a pus pe masă…”Răspunse-ncordat sultanul dintr-o tufă mai retrasă.“-N-am ştiut că la “fast-food”-uri nu e bine să mănânci, Mai ales în România, fiindca rişti să pleci pe “brânci”…Nu mai vreau ca să ne batem, iartă-mă, a fost o farsă. Dă-ne nişte “triferment” şi-o să facem cale-ntoarsă”…Şi aşa a scăpat Mircea de o luptă la Rovine. Deci se vede pân’ la urmă că “fast-food”-ul face bine. Asta-i tot…Dar fiţi voi siguri că Istoria o să zică: “Turcii l-au văzut pe Mircea şi-au făcut pe ei de frică”. Intelegandu-i pe ingineri - Actul Unu Doi studenti la inginerie mergeau prin campus cand unul dintre ei spune: - De unde ai bicicleta asta superba? Al doilea raspunde: -Sa vezi, ieri mergeam pe aici gandindu-ma la referatele mele, cand a aparut in fata mea o femeie foarte frumoasa pe aceasta bicicleta. Si-a scos toate hainele si mi-a spus: " Ia de la mine orice poftesti". Celalalt da din cap intelegator si zice: - Ai facut o alegere buna. Hainele ei probabil nu ti se potriveau! Intelegandu-i pe ingineri - Actul Doi Un arhitect, un artist si un inginer discutau despre cu cine e mai bine sa iti petreci timpul, cu nevasta sau cu amanta. Arhitectul a zis ca prefera sa fie cu nevasta, asa putea construi fundatia la o relatie vesnica. Artistul a spus ca prefera sa fie cu amanta. In ea gasea mai multa pasiune si mister. Inginerul a spus ca prefera sa le aiba pe amandoua. - Amandoua?! au intrebati ceilalti. - Da. Daca ai o nevasta si o amanta, fiecare se va gandi ca esti cu cealalta si atunci poti scapa la serviciu sa-ti termini treaba pe ziua urmatoare. Intelegandu-i pe ingineri - Actul Trei - Optimistul: paharul e pe jumatate plin. - Pesimistul: paharul e pe jumatate gol. - Inginerul: paharul are dublu din capacitatea necesara. Intelegandu-i pe inginerii - Actul Patru Un inginer traversa un drum cand broasca din basme ii atrage atentia si ii spune: - Daca ma saruti voi deveni o printesa frumoasa. Inginerul ia broasca de pe drum si o baga in buzunar. Broasca a repetat mai tare: - Auzi, daca ma saruti, voi ramane cu tine toata saptamana. Inginerul a scos-o din buzunar, i-a zambit si a varat-o inapoi. Atunci broasca a strigat: - Fii atent domnule, daca ma saruti, voi deveni o printesa frumoasa, voi ramane toata saptamana cu tine si voi face ORICE vrei. Inginerul o scoate din buzunar, ii zambeste si o pune inapoi. Broasca disperata devine isterica: - Mai, ce-i cu tine. N-auzi ca-s o printesa frumoasa si ca voi face dragoste cu tine o saptamana?! Care-i baiul? De ce nu ma saruti odata naibii?! Inginerul ii raspunde: - Auzi, ba, eu sunt inginer. N-am timp de muieri, dar sa dai de o broasca vorbitoare. Asta chiar e interesant! ! Tine cont de aceasta observatie: - Daca dimineata cand te trezesti, constati ca nu esti inginer, esti norocos - Daca te trezesti, nu esti inginer si o blonda spectaculara doarme linga tine in pat, esti ingrozitor de norocos. Daca te trezesti, esti inginer si o blonda superba doarme in pat linga tine. Nu te stresa, inca visezi. La un chef danseaza " sinus de x" cu " cosinus de x". " Sinus de x" observa ca " e la x" e singur intr-un colt. Se apropie de el prietenos si ii spune: - Hai si tu la dans, INTEGREAZA-TE! ! ! ! Celalalt raspunde: - Nu, pentru ce?! Mi-e egal! ! Conform unor informatii de pe net, urmatoarea intrebare ar fi fost pusa la un examen de energetica la Universitatea Liverpool. Raspunsul dat de unul dintre studenti a fost atat de " profund" incat profesorul l-a impartasit colegilor sai pe Internet, iar astfel am ajuns sa avem si noi placerea de a-l cunoaste. Intrebare suplimentara: Este Iadul exoterm (emite energie-caldura) sau endoterm (absoarbe energie-caldura)?Pentru a-si demonstra opinia, cei mai multi studenti au folosit legea lui Boyle, care spune ca un gaz se raceste atunci cand se extinde si se incalzeste atunci cand este comprimat, sau ceva similar. Insa unul dintre studenti a scris urmatoarele: In primul rand, trebuie sa cunoastem cum se schimba masa Iadului in timp. Asadar, trebuie sa cunoastem rata cu care sufletele ce intra in Iad comparativ cu rata celor care pleaca din Iad. Cred ca putem sa presupunem cu destul de multa siguranta ca, odata ce un suflet ajunge in Iad, nu mai iese niciodata. Prin urmare, nici un suflet nu iese din Iad. In ceea ce priveste rata celor care intra, sa ne uitam la diferitele religii care exista astazi in lume. Cele mai multe dintre aceste religii spun ca, daca nu esti un membru al lor, vei ajunge in Iad. Dat fiind ca existe mai mult de o singura asemenea religie si cum oamenii nu sunt membrii mai multor religii simultan, putem sa facem estimarea ca toate sufletele merg in Iad. Date fiind ratele nasterilor si deceselor, putem sa spunem ca numarul sufletelor din Iad creste exponential. Acum trebuie sa ne uitam la volumul Iadului. Din cauza ca legea lui Boyle spune ca, pentru ca temperatura in Iad sa ramana constanta, volumul Iadului trebuie sa creasca proportional cu numarul sufletelor care intra. Acest lucru arata ca sunt doua posibilitati: 1. Daca Iadul se extinde cu o rata mai mica decat cea cu care intra sufletele in el, atunci temperatura si presiunea in Iad vor creste atat de mult incat pana la urma se va declansa tot Iadul pe pamant.2. Daca Iadul se extinde cu o rata mai mare decat cea cu care intra sufletele in el, atunci temperatura si presiunea vor scadea pana cand o sa inghete Iadul. Asadar, care din ele este?Daca acceptam postulatul pe care mi l-a dat Sandra in primul an de facultate, " o sa fie o zi friguroasa in Iad inainte sa ma culc cu tine", si tinand cont de faptul ca m-am culcat cu ea azi-noapte, atunci ipoteza a doua trebuie sa fie cea corecta. Prin urmare, sunt sigur ca Iadul este endoterm si ca a inghetat deja. Corolarul acestei teorii este ca, din moment ce Iadul a inghetat, rezulta ca nu mai accepta nici un suflet si a disparut. Ramanand numai Raiul, ceea ce, prin urmare, dovedeste existenta unei fiinta divine - ceea ce explica de ce, noaptea trecuta, Sandra striga " Dumnezeule! ". Acest student e singurul care a luat 10. La Radio Erevan un tânăr întreabă: - Ce este de preferat să am o soţie frumoasă şi să profite şi alţii de farmecele ei sau să am una urâtă şi să mă bucur numai eu de ea? - Vă răspundem tot printr-o întrebare: Ce este mai bine, să aveţi un tort frumos şi să mănânce şi prietenii din el sau să aveţi un " rahat" şi să-l consumaţi singur? ---------------------------------- Un ascultător ne întreabă dacă se poate face dragoste în patru labe. Noi îi răspundem că da, se poate face, sfatul doctorului fiind următorul: una dimineaţa, una la prânz şi două înainte de culcare. --------------------------------- Ce zic 2 homosexuali in varf de munte? -POPOsim? --------------------------------- Cum se numeste fiul a doi homosexuali? -Baiat de baiat. @euflo96: I: Care este imnul homosexualilor? R: De ma iubesti, inoarce-te. I: Ce spun doi homesuali cand le este foame? R: ImBUCI ceva? I: Ce spun doi homosexuali cand se afla in apa? R: Hai sa ne dam la FUND. Urarea homosexualilor de anul nou? La Multi ANUS Pe unde a intrat SIDA in tara? R: CURtici Pe unde a iesit SIDA din tara? SULina Unde se trateaza homosexualii? La FUNDeni Unde se recreeaza? La FUNDulea Sotia plecata in deplasare isi suna sotul: - Ce face pisica? - A pierit! - Aoleu, nemernicule! Nu puteai sa imi dai vestea putin mai delicat?! De exemplu, ca e pe acoperis si intamplator a cazut. - OK! - Ce face mama? - E pe acoperis!. MARE ATENTIE SA NU FITI PACALITI : Mare grija la METRO! Escrocheria functioneaza in urmatorul fel: 2 pustoaice bune de 18 ani se apropie de masina in timp ce bagi cumparaturile in portbagaj incep sa stearga parbrizul de la masina cu o carpa in timp ce sanii le atarna afara din tricouri. E imposibil sa nu te uiti. Cand le multumesti si le dai niste bani, ele te roaga ca in loc de asta sa le duci in oras. Accepti si ele se urca in spate. Pe drum incep sa faca sex una cu alta. Dupa un timp una dintre ele trece in fata si incepe sa iti faca sex oral. In acest timp cealalta iti fura portofelul! Va sfatuiesc sa fiti foarte atenti deoarece mie mi s-a intamplat lunea trecuta, miercuri, de doua ori joi, vineri si din nou ieri, acum ma duc din nou… O blonda virgina (. Asa e bancul.) un pic mai in varsta isi doreste sa intre in randul lumii. Suna ea la o agentie de gigoloi si roaga sa ii trimita pe cineva - dar acesta sa fie tandru si rabdator, sa nu fie prima experienta urata. Zis si facut, a doua zi suna cineva la usa la ora stabilita, blonda era imbracata sexy dar cu sufletul in chiloteii tanga. Deschide tremurand usa si spune: - Buna ziua - Buna ziua, sunt GIGI Rapidu' v-a durut? Un bărbat stătea culcat in pat cu noua lui prietenă. După o partidă fierbinte de sex, ea a petrecut următoarea oră mângâind testiculele lui, o chestie care îi plăcea la nebunie ei si care îi producea si lui o deosebită plăcere. La un moment dat s-a întors si a întrebat-o: -De ce îti place atât de mult să îmi mângâi testiculele? -Din cauză, răspunse ea, că mi-e tare dor de ale mele. --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Intrebare: Cum scoti Romania din criza? Raspuns: Cumperi un bucurestean la valoarea la care este (cu adevarat) si-l vinzi la valoarea la care se crede!.) Trei tipi casatoriti merg la pescuit. Cam dupa vreun ceas se putea asculta urmatoarea conversatie: - Nici nu va-nchipuiti ce a trebuit sa fac sa pot veni la pescuit! Am promis ca in urmatorul sfarsit de saptamana voi zugravi toata casa. - Nici pe mine nu m-a lasat sa vin pana n-am promis ca voi renova apartamentul. Si asa au continuat sa pescuiasca pana cand si-au dat seama ca cel de al 3 lea nu zisese nimic. - Hei, tu, doar nu vrei sa ne faci sa credem ca n-a trebuit sa promiti nimic! - Eu am pus desteptatorul sa sune la 3: 30 AM si cand a sunat, m-am apropiat de sotia mea si i-am susurat la ureche: “Pescuit sau sex?” Si ea mi-a raspuns: “Sa te imbraci bine! ” Sal' TARE ! Meseriaș tipul: a găsit o altă întrebuințare " căciuliței". Și atenție, nu e nicio tragedie dacă prezervativul se rupe. Sal' TARE! M-au filmat astia cu camera ascunsa. Preferat de Doamne? Fisiere atasate   op. Jpg     46, 96KB     5 download Plastelina sau lectie de educatie sexuala? (Brazilia)   DSCN0279. JPG     89, 25KB     2 download A fost arestata Directoarea de la Plafar. Acuzatia: a fost prinsa ca a vandut coada soricelului la pret de p**a calului! Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC