Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

bancuri si filmulete pentru descretirea fruntii page 27

Intr-o zi, o tanara femeie cauta prin magazinele din tot orasul un cadou pentru sotul ei. La un moment dat, trecand pe langa un magazin cu animale, isi zise: “Da’ oare de ce nu i-as cumpara un animal de companie?! Sigur ca o sa-i placa…”. Intra in magazin si se opreste in fata unui raft unde era o broasca. Pretul afisat era exorbitant: 1000 euro. Intrigata il intreaba pe vanzator: - Ce are special aceasta broasca de costa asa de mult?! - Costa atat de mult pentru ca face sex oral mai bine decat o starleta porno, i-a raspuns vanzatorul. Femeia isi zise atunci amuzata ca ar fi un cadou foarte original si ca in mod sigur o sa-i faca placere barbatului, mai ales ca ei nu prea ii place sa faca asta. Asadar, a cumparat broasca si a plecat bucuroasa spre casa. Seara i-a oferit-o sotului ei si i-a urat “La multi ani”, dupa care i-a descris calitatile nebanuite ale broastei si s-a dus la culcare, lasandu-l sa se bucure de cadou…Pe la 3 dimineata, femeia s-a trezit din cauza unor zgomote ciudate. Sotul ei nu era langa ea in pat, asa ca a coborat sa vada ce face. El era in bucatarie cu sortul pus, plin de faina din cap pana-n picioare, cu borcane desfacute peste tot, sucul de rosii pe foc, etc, si cu broasca langa el privindu-l cu ochii bulbucati.- Dar ce faci, dragule, aici, la ora asta?Barba-su’ ii raspunde: - Daca reusesc sa o invat sa si gateasca, tu te cari!. Http: //vplay. Ro/watch/zigsj6n7http: //vplay. Ro/watch/tvqf5srkhttp: //vplay. Ro/watch/ryt9gis2 din ciclul, noi nu suntem normali. Http: //www. Apropo. Ro. Romania-7963439 http: //www. Apropo. Ro. Romania-5127506 Intr-o zi o milfeta se duce la tomberonul de gunoi sa arunce gunoiul. Ajunge fata acolo si cand sa toarne galeata (ca deh, nu toata lumea are bani de saci de gunoi), fiind si tomberonul plin in fata, se ridica pe varfurile picioarelor sa arunce mai in spate, se intinde si ii scapa galeata in tomberon. Na dracie, isi zise ia. Da sa se intinda dupa galeata si la un moment dat cade si ramane cu capul in jos in tomberon aplecata. Tipa ea ce tipa, dar nimic, nu o ajuta nimeni. Ramane acolo cu gandul ca totusi va veni cineva sa o scoata din tomberon, oameni de bine se mai gasesc si astazi. Intamplator un om al strazii vine si el sa caute ceva de haleala, cand colo ce sa vada, o milfeta atarnata pe tomberon. Isi da omu pantalonii jos, ii ridica fusta, ii da chilotii la o parte si incepe sa o ia la ciocane fericit ca a gasit si el ceva de tras pe cosor. La un moment dat o baba se uita pe geam si il vede. Deschide repede geamul si ii striga : - HUOOO nesimtitule, rusine sa iti fie, asa in vazul tuturor! La care tipul continuand sa dea la buci ii rspunde : - Rusine sa va fie voua ba, CA ATI ARUNCAT-O DESI ERA INCA BUNA. Doi tipi se întâlnesc în gară. - Ce faci? - Mi-am pierdut nevasta şi o caut! - Ce coincidenţă şi eu mi-am pierdut nevasta şi o caut. Da' cum arată a ta? - E înaltă, roşcată, cu ochii verzi, sânii mari şi picioare lungi. Da' a ta? - Las-o baltă pe a mea ! Hai s-o căutam pe a ta! Ion, un bărbat plăpând, n-a prea avut noroc în căsătorie. Prima lui soţie, activistă de partid, noaptea în pat, îi tot spunea: " Mai mult şi mai bine, Ioane! " A doua, era profesoară: " Repetă, Ioane! ", îi tot spunea. A treia, farmacistă, îl înnebunise: " Ioane, de trei ori pe zi: dimineaţa, la prânz şi seara". Dar acum, cu a patra, a avut noroc: inginer agronom. A fost înţelegătoare: " Ioane, numai când poţi; pentru restul, chemăm soldaţii si studenţii! " Un tip vine la magazin sa cumpere un cadou de 8 Martie. Vanzatoarea il intreaba: -E pentru sotie sau doriti ceva mai. Scump? Un colonel ii spune generalului: - Domnule general, aveti pantalonii descheiati. - Experimentez, colonele! Aseara am avut camasa descheiata si mi-a intepenit gatul. Congresul Mondial al Femeilor In seara fiecarei zile, se organizeaza o licitatie de vinuri. In prima seara, francezul: - Doamnelor si domnisoarelor, va prezint faimosul vin Chateau Latour! Din soi nobil, crescut pe dealurile Pauillac-ului, strugurii culesi bob cu bob. Doamnelor, daca il bea barbatul, garantat ii creste cu 25%. Nebunie generala, cumpara fetele cate 10-20 de sticle o data. A doua seara, spaniolul: -Doamnelor si domnisoarelor, din vestitul soi Manto Negro, un vin de colectie cum nu mai gasiti nicaieri in lume! Daca il bea barbatul, garantat ii creste cu minim 50%. Isterie generala, se vand cate 100 de sticle o data. A treia seara, Marin, olteanul: - Doamnelor, va prezint zaibarul pandurilor. Doamnelor, acest vin este o adevarata nebunie! Crescut in spatele casei, boabele sunt zdrobite cu piciorul de cei mai aprigi barbati din lume. Daca il bea barbatului i-o face ca pepenele! Sala este pur si simplu innebunita! Femeile cumpara cate 2-3 vagoane de zaibar fiecare. O americanca, pragmatica de felul ei, intreaba: - Domnu' Marin, olteanul, ca pepenele de lunga sau de groasa? - De dulce, doamna, de dulce. Petre, cioban de meserie, era in armata. Ii trimite un plic sotiei, in care era un desen. Pe foaie erau desenate o floare, doi copii, o fantana, un soare si o baba. Sotia a descifrat desenul: Floareo, ai grija de cei doi copii sa nu cada in fantana, tu-ti soarele ma-tii! Trei barbati morti ajung in acelasi timp la poarta Raiului. Ii ia Dumnezeu pe fiecare la intrebari, primul fiind un italian: -Ia zi, tu cum ai murit? -Pai mi-am cumparat un Ferrari, am mers pe autostrada spre Milano cu 340 km/h, n-am putut sa iau o curba, am intrat in parapet si am murit pe loc. -Bine, poti sa intri. Al doilea, un german: -Tu cum ai murit? -Mi-am luat un Porsche, am mers pe autostrada, o cinsterna a pus frana brusc in fata mea, nu am mai putut opri, explozie mare, am murit pe loc. -Bine, poti intra si tu. Al treilea, un roman: -Tu ce ai patit? -Mi-am luat un X5 si apoi. Am murit de foame. Doi amici, Ion si Vasile se intalnesc in holul garii din Cluj. Ion imbracat impecabil, eleganta desavarsita, cu un buchet de flori, superb, adevarata creatie artistica, in mana. Vasile: Ioane ce faci?Ion: Astept trenul. Ma duc pana la Gherla, unde urmeaza sa o cer in casatorie pe Maria. Vasile: Ioane renunta, te rog. Maria e cea mai mare curva din Gherla. S-a tavalit cu tot orasul. Ion, zdruncinat de cele auzite, rupe buchetul de flori, isi desface nervos cravata de la gat, trage adanc aer in piept si pleaca cu privirea pierduta in gol.A doua zi. Acelasi loc, holul garii din Cluj, aceleasi personaje, Ion si Vasile. Aceeasi costumatie impecabila a amicului Ion, care, si de aceasta data tinea in brate un alt minunat buchet de flori. Vasile: Ioane ce faci?Ion: Astept trenul. Ma duc pana la Gherla, unde urmeaza sa o cer in casatorie pe Maria. Vasile: Ioane, eu nu te inteleg, crede-ma. Ti-am spus si ieri, renunta, te rog. Maria e cea mai mare curva din Gherla. S-a tavalit cu tot orasul. Ion: Vasile stii ceva? M-am gandit foarte bine. Gherla nu e un oras chiar asa mare. Ce au făcut vedetele de la noi de Ziua Copilului1 Iunie a fost un prilej bun pentru VIP-urile de la noi să depene amintiri de când erau mici. Deşi unii abia au ieşit din vârsta inocenţei, de pildă Marian Vanghelie, iar alţii, de exemplu fostul preşedinte Iliescu, se apropie vertiginos de ea, cu toţii au avut ceva interesant de spus: • Oana Roman are traume din copilărie când a rămas odată încuiată afară din frigider.• Lucian Bute a povestit cum atunci când era mic părinţii lui îi cumpărau doar pantaloni cu bretele fiindcă altfel îl băteau ceilalţi copii şi îi luau centura.• Alina Plugaru chema câte 6-7 băieţei la ea acasă când era mică ca să se joace " de-a mama şi de-a taţii".• De 1 iunie, părinţii îl lăsau pe Crin Antonescu să doarmă până târziu, adică până pe 3 iunie.• Oana Zăvoranu a povestit cum de Ziua Copilului era cea mai fericită, fiindcă mă-sa nu avea voie să o înjure înapoi.• Ion Iliescu spune că în câţiva ani o să sărbătorească iar Ziua Copilului.• EBA a zis că pe ea o sperie copiii, mai ales cei de 3-4 ani, fiindcă au citit atât de mult în comparaţie cu ea.• Regele Cioabă şi-a amintit cum de 1 Iunie ai lui îl lăsau să se joace cu calul şi afară în curte, nu ca în restul anului doar în casă, ca să nu facă mizerie• Gheorghe Mărmureanu a zis că de Ziua Copilului un cutremur de gradul 7 poate avea loc oricând.• Traian Băsescu a declarat oficial că în semn de respect azi nu va lovi niciun copil.• Pe Marian Vanghelie de Ziua Copilului îl suiau ai lui în tramvaiul 32 şi-i spuneau să ia ce-i place.• Lui Adrian Năstase îi plăcea să se deghizeze în băieţel.• Pe Monica Tatoiu o închideau părinţii în televizor de 1 Iunie.• Botezatu îşi aduce şi acum aminte cum în copilărie sărea capra peste ceilalţi băieţi iar apoi ei peste el.• Mihaela Rădulescu îşi ia întotdeauna liber de 1 Iunie ca să poată sta cu Dani toată ziua.• Când era mic, Silviu Prigoană primea în fiecare an de 1 iunie un tomberon nou, plin ochi, dar, recunoaşte el, niciodată nu voia să împartă gunoiul cu ceilalţi copii.• Dan Voiculescu era un copil model, venea întotdeauna cu note informative foarte bune de la şcoală.• Emil Boc şi-a amintit cu plăcere cum în copilărie a primit de la ai lui de 1 Iunie o bacterie dresată: „Era ditai namila, m-a răsturnat când a sărit pe mine să mă lingă! ” Aflat la o ruda in Bucuresti, un oltean iese dimineata pe balcon sa-si scuture rogojina. Din neatentie, se apleaca prea mult si cade. Speriati, trecatorii se aduna in jurul lui. -Ce s-a intamplat? Intreaba unul. -Nu stiu, neica. Abia picai si eu, raspunde olteanul. ---------------------------------------------------------- Intr-o farmacie intra un tanar, plin de el, care arata farmacistei mana dreapta ridicata in sus, cu degetele rasfirate. - Cinci, spune el. - Cinci ce, zise farmacista? - Cinci Viagra, ca in seara asta vine o rusoaica la mine si vreau sa fiu in forma. Ziua cealalta apare tanarul in usa, ceva mai mohorat, si ridica ambele maini in sus. La care farmacista: - Zece Viagra?! ! ! ! La care tanarul: - Nu, o crema de maini, ca nu a venit rusoaica! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! O blondă la examenul de anatomie. Profesorul: - Domnișoară, care este organul care simbolizează iubirea? Blonda: - La bărbați sau la femei? Profesorul: - Offf, pe vremea mea, simbolul iubirii era inima. ================================================================================ Un betiv, un tigan si un homosexual ajung la Dumnezeu. Intra mai intai betivul. Dumnezeu ii zice: - Ma betivule daca mai intri vreodata in vreo carciuma sau mai pui alcool pe limba te traznesc. Intra si tiganul. - Ma tigane daca mai iei ceva ce nu e al tau te traznesc.. In cele din urma intra homosexualul. - Ma homosexualule daca te mai dai la barbati vreodata te traznesc. Cum ajung ei pe pamant betivul le zice: - Ba’ hai la carciuma sa bem fac eu cinste, cum intra in carciuma il trazneste si moare. Pleaca tiganul cu homosexualul si pe strada se arata o bacnota de 50 de lei, la care homosexualul spune: - Tigane nu te apleca ca ne trazneste pe amandoi ! Stau si ma intreb.   0004052EPbM. Jpg     28, 65KB     0 download Doi poponari se duc la cumparaturi in Mall si la un moment dat unuia din ei ii vine sa se usureze, asa ca intra in toaleta, iar celalalt ramane sa-l astepte afara. Dupa 20 de minute, poponarul iese afara teribil de suparat. - Ce-ai patit? Il intreaba celalalt.. - Pai sa vezi, zice el, ma usuram ca omul si langa mine il vad pe unul cu o minunatie de scula… Bai, superba, ce mai… Asa ca l-am intrebat daca n-ar putea sa mi-o bage si mie o data… - Si? - Tipul imi spune ca tariful e 20 de euro centimetrul, adica mi-o baga de cat am bani. M-am cautat prin portofel, si am gasit vreo 100 de euro. I-am platit, mi-am dat blugii jos, si mi-a infipt-o doar 5 centimetri… - Pai, si atunci, de ce esti asa suparat? - Cand eram noi ocupati, intra un dobitoc si ma loveste cu usa si ma umple de datorii, domnule… =================================================================================== Aseară am dus o fată la mine acasă să facem dragoste. După primul număr o întreb: - Mai merge unu?! - Da, de ce nu… îmi răspunde zâmbind. Atunci am strigat: - Cristi, hai şi tu bă! ================================================================================= Un dialog de dimineaţă: - Scumpo, ştii, când mă bărbieresc dimineaţa, mă simt cu zece ani mai tânăr. - Iubitule, dar nu ai putea să te bărbiereşti seara? Ii spun unei fete : - Domnisoara, semanati cu o vedeta de la Hollywood.- Vai, ma faceti sa rosesc, dar cu cine anume seman?-Cu iapa lui Zorro ! ! Pentru Cautatorul: - Ma simt atât de singur. Am nevoie de o companie. De preferat sa fie una de petrol. Pentru euflo96: Ce este un Doctor ginecolog? Un om care cauta problemele acolo unde altii cauta fericirea. Pentru scrat: Doi amici se intilnesc: - Ma, se apropie Paştele, ti-am cumparat un ou Kinder. Se intilnesc şi a doua zi: - Ce zici, ti-a placut oul? - Ciocolata era excelenta, dar capsula am inghitit-o cam greu. Pentru vyypuss: Nimfomana de etnie maghiara vreau sa cunosc tanar roman, inalt, dotat, cu cunostinte de istorie, dornic de razbunarea neamului. Pentru toti confratii de buna credinta: Barbatilor, tineti minte! Daca vreti sa nu fiti inşelati, femeia trebuie sa aiba şifonierul plin de haine, astfel incât amantii sa nu aiba loc acolo! Fetita: - Tata. Un baiat de la scoala mi-a spus ceva ce nu inteleg. Mi-a spus ca am parbrizul frumos, un portbagaj smecher, niste sasiuri tari, amortizoare excelente. Ce inseamna asta? - Tatal: - Spune-i asa. Ca de indrazneste sa-ti ridice capota ca sa verifice uleiul, o sa-i rup teava de esapament! Intră un domn disperat în farmacie și țipă: -Repede, dați-mi ceva pentru diaree, e urgent ! ! Farmacistul, care era nou, devine foarte nervos și-i dă un calmant. Domnul, în foarte mare grabă, ia medicamentul și pleacă. După câteva ore, domnul cu diaree revine, și farmacistul îi spune: -Mii de scuze domnule. Cred că din greșeală v-am dat un medicament pentru nervi. Cum vă simțiți?La care domnul raspunde: -Cacat tot. Dar liniștiiit. O blonda la un magazin: - Cat costa poseta aceea rosie?- 1000 RON, spune vanzatorul.- Da, de ce este asa scumpa?- Pai, e din piele de p#%@.- Si ce e asa de special?- Pai, daca o lingi se face geamantan! O tinerica muncea intr-un bordel fara ca cineva din familia ei sa stie de acest lucru. Totul in regula, nimeni nu aflase nimic timp de un an despre activitatea fetei, pana intr-o zi in care politia a facut o razie. Toate prostituatele din bordel au fost scoase in strada si puse in rand pentru a fi verificate. Bunica tinerei trecea chiar atunci prin zona si imediat ce si-a vazut nepotica se duse ti. Nta spre ea: - Ce faci nepotica draga? De ce stai la coada? - Pai, bunicuto, stii, am auzit ca se dau portocale proaspete! - Serios draga? Pai hai ca sta si bunicuta cu tine, ca as manca si eu! Ajung politistii si la babuta. Se mira unu: - Doamna, am trait s- o vad si pe asta? La varsta dv. Mai puteti? Babuta raspunse mandra: - Imi dau jos proteza si le sug ======================================================================================================== O babuta intra intr-un restaurant si intreaba cu glas tremurat : - Maica, serviti stafide? La care ospatarul, ganditor : - Doamna. Noi servim pe oricine ======================================================================================================== Care este diferenta dintre " Ah" si " Oh"? Vreo 10 cm. Subsemnatul, Penisul, cer o marire de salariu din urmatoarele considerente: - Fac munca fizica.- Muncesc la adancimi mari.- Ma arunc cu capul inainte in tot ce fac.- Nu imi iau liber duminica sau in sarbatori legale.- Lucrez intr-un mediu umed.- Lucrez intr-un mediu intunecat si prost ventilat.- Lucrez la temperaturi ridicate. - Prin munca mea sunt expus la boli contagioase. Cu respect, Penisul Raspuns: Stimate dl. Penis, In urma analizarii cererii Dvs. Si tinand seama de argumentele expuse, administratia a respins cererea Dvs. Din urmatoarele motive: - Nu lucrati 8 ore/zi incontinuu.- Adormiti la intervale scurte de munca.- Nu urmati intotdeauna ordinele directiunii.- Nu stati intotdeauna la locul de munca si ati fost vazut deseori vizitand alte locatii.- Nu luati initiativa.- Trebuie sa fiti presat si stimulat pentru a incepe munca.- Lasati multa mizerie in urma Dvs. La sfarsitul turei.- Nu va supuneti intotdeauna regulilor de protectie a muncii, ca de exemplu purtarea hainelor de protectie corespunzatoare.- Veti intra la pensie cu mult inaintea varstei de 65 de ani.- Sunteti incapabil sa lucrati doua schimburi la rand.- Uneori parasiti locul de munca inainte sa va indepliniti sarcinile trasate.- Si ca si cum asta nu ar fi indeajuns, sinteti vazut mereu intrand si iesind de la locul de munca carand doua colete suspicioase. Cu sinceritate, Directiunea Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC