Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

bancuri si filmulete pentru descretirea fruntii page 3

I: De ce cozonac e de genul masculin, iar paine de genul feminin?R: Cozonacul are oua! I: De ce cozonac e de genul masculin, iar paine de genul feminin?R: Cozonacul are oua!=))=))=))=)) Mitica, un barbat plapand, n-a prea avut noroc in casatorie. Prima lui sotie, activista de partid, noaptea in pat, ii tot spunea: "Mai mult si mai bine, Mitica!" A doua, era profesoara: "Repeta, Mitica!", ii tot spunea. A treia, farmacista, il innebunise: "Mitica, de trei ori pe zi: dimineata, la pranz si seara". Dar acum, cu a patra, a avut noroc: inginer agronom. A fost intelegatoare: "Mitica, numai cand poti; pentru restul, chemam soldatii si studentii!" Cică moare unul si ajunge în Iad. Văzându-se acolo, îl bufneste plânsul si in vreme ce hohotea asa, vine la el un drăcusor : - Ce faci ba, de ce plângi asa?- Păi am ajuns în Iad, uite si harta, „ Vă aflati aici ”. O să mă ardeti si o să mă chinuiti.- Aiurea, cine ti-a băgat prostiile astea în cap? Asta e propagandă de pe Pamint si din Rai.- Da, n-o să mă chinuiti?- Fugi bă d-aici, cum să te chinuim! Aici practici toate pacatele de pe Pamint. Uite, îti dau un exemplu : îti place să bei?- Beau, dar cu moderatie.- Atunci să vezi ce misto e lunea- lunea bem ce vrem noi, vin, bere, lichioruri, whisky, rachiu, palincă, tuică, absolut orice.- Da', păi atunci nu e chiar asa de rău.- Da‘ stai să vezi, fumezi?- Fumez, dar moderat.- Păi atunci să vezi martea nenică, marti fumăm ca turcii- fumăm tigări, narghilele, trabucuri, pipe, chistoace, orice.- Ah, păi atunci nu e chiar asa de rău.- Da‘ stai să vezi- îti place să bei cafea?- Beau, dar doar câteva pe zi.- Păi să vezi atunci miercuri- miercuri bem cafea turcească, filtru, espresso, latte, caffe-frappe, ce vrem noi.- Meserie! M-am mai linistit.- Auzi, zice drăcusorul, esti cumva homosexual?- Nu, nici gând, nici pomeneală.- Atunci s-ar putea să nu-ti prea placă joia…. Intra intr-un bar un nene cu capul foarte mic. Avea capul mic cat o minge de ping-pong. Vazandu-l, barmanul nu se poate abtine si il intreaba: -Scuza-ma nene, dar nu ma pot abtine si vreau sa te intreb, de ce ai capul asa mic?Nenea ii raspunde: -Pai eram io saptamana trecuta la servici, gata sa ies din tura, si ma hotarasc sa fac o plimbare pe faleza. E si cum mergeam io asa pe plaja, vad la un moment dat o sirena esuata. Ma grabesc io sa o salvez sa o arunc in apa, o arunc in apa, si cum ma uitam io asea la ea cum se duce vad ca se intoarce spre mine deodata si ma-ntreaba: -Iti multumesc ca m-ai salvat, pentru asta o sa iti indeplinesc o dorinta. Care e dorinta ta? Si stau io asea si ma gandesc, “domle io bani am cacalau, de frumos sunt frumos." si ii zic - Ia fa-mi o muie mica. Trei tipi mor si ajung la poarta Raiului. Sf. Petru ii intreaba: - De cite ori v-ati inselat nevestele?- Eu de 30 de ori in 30 de ani de casnicie, raspunde primul.- Foarte bine, uite ai aici un Mercedes, sa te plimbi prin Rai.- Eu de 15 ori in 30 de ani de casnicie, spune al doilea.- Nu e chiar atit de grav, se iarta. Uite un Opel, sa mergi cu el prin Rai.- Eu de vreo 10 ori in 30 ani de casnicie, raspunde ultimul.- Aoleu, ce rau ai fost. Uite un Logan. Dupa ceva timp, se intilnesc cel cu Loganul si cel cu Mercedesul la un stop. Cel cu Mercedes plingea.- De ce plingi, omule? Ce s-a intimplat?- Uite. A murit nevasta-mea ieri.- Asa, si?- Si am vazut-o azi prin Rai. Intr-un Bentley! Un tip face si dragoste intr-o seara cu nevasta. Preludiu, alea-alea, vin, lumanari aprinse, sarutari, si incepe tipa sa-i suga maciuca bine, apoi iar sarutari si mangaieli, apoi tipul ii da limbi nevestei cateva minute, dupa care sex la greu vreo 3 numere. Dupa ce se descarca ei si termina sexul, tipa se intoarce pe partea cealalta si se culca. Tipul se duce la o tigare si simte ca il deranjeaza ceva intre dinti. Merge la baie si observa un floc intre doi dinti. Incearca el cu periuta de dinti, cu ata dentara, cu scobitoare, cu cutitul, . Nimic frate. Ce mai, obosit si el se culca cu gandul ca dimineata la prima ora va merge la dentist, caci il deranja flocul ala. Vine dimineata, pleaca tipul la dentist, ajunge primul, intra si se pune pe scaun. Doctorul vine, il saluta si ii spune sa deschida gura. Tipul nimic, se codea. Doctorul : - Hai domnule ca de aia ai venit la dentist sa deschizi gura, zice. Tipul de nevoie si mai relaxat deschide gura. Se apleaca doctorul asupra lui si incepe sa rada.- Iti cam place sa dai limbi, nu? Zice doctorul. Omul speriat, jenat, rosu la fata, nu stia cum sa spune ceva.- Hai domne, zice doctorul, ca si eu sunt barbat si mie imi place, este ceva normal sa dai limbi in pizda. Tipul mai relaxat, isi revenise, vede ca doctorul este cum s-ar zice de-al lui, il intreaba : - Dar cum v-ati dat seama domnu doctor, dupa flocul dintre dinti?- Nu, zice doctorul, DUPA CACATUL DIN BARBA DUMITALE! Vai, ce m-am ras!De mult n-am mai ras asa. Bun banc! La aniversarea a 20 de ani de la casatorie, dupa ce Ion si Maria au sarbatorit, Ion iese pe balcon si incepe sa fumeze tigara dupa tigara: - Ce-ai patit Ioane? - Mai stii acum 20 de ani cand ne-a prins taica-tu in masina? - Da! - Mai stii ca mi-a zis ca daca nu te iau de nevasta fac 20 de ani la inchisoare? - Da! - Maine ieseam, ma! Un tip se îmbatã la petrecerea lu’ sefu’ si a doua zi dimineatã vorbea cu nevastã-sa: Ea: Ca de obicei, te-ai îmbãtat turtã si te-ai fãcut de cãcat în fata sefului. El: Sã mã pis pe el!Ea: Asta ai fãcut asearã si te-a dat afarã. El: Atunci sa-l fut!Ea: Lasa ca l-am futut eu si te poti duce la serviciu, boule! I: Cum iti faci sotia sa planga in timp ce faci dragoste?R: Ii dai telefon si-i spui! Sotia catre sot: Te pot face sa razi si sa plangi in acelasi timp. Sotul: Sa vad. Sotia: O ai cea mai mare dintre toti prietenii tai. Unde ati petrecut ultimele concedii? In tara sau in strainatate? - Acum doi ani am fost la Vama Veche. - Si ati fost multumit de conditii? - Nu prea. Dupa doua zile au intrat niste derbedei peste noi in cort. M-au batut, mi-au furat camera foto si au profitat si de nevasta-mea. - Oh, ce tragedie! - Anul trecut am fost tot acolo si am patit la fel. - Imi pare rau! Anul acesta unde intentionati sa mergeti? - Pai tot la Vama Veche ca acolo vrea nevasta-mea.   Reflexe amare. Când vezi trecând fetiţe care te bagă-n boală, Când vezi atâtea ţâţe şi-atâtea pulpe goale, Şi când constaţi că pula rămâne veşnic moale, Că doarme în izmene şi nu vrea să se scoale, Când o ştiam pe vremuri atâta de fudulă, Şi chiar neobrăzată şi veşnic nesătulă, Mă-ntreb cu-amăraciune de ce-i mai zice pulă? Când astăzi nu serveşte decât pentru pişare?Şi chiar şi-atunci când pişă, te pişă pe picioare?În loc să-i zică pulă, să-i zică pişătoare!Să-i zică gumilastic sau chiar veceu anume, Da pentru vechea-i faimă şi marelui renume, Să nu-i mai zică pulă pentru nimic în lume! Că numele de pulă, legat e de futai, De ce s-o cheme pulă, atunci când trec alai, Pe stradă mii de pizde, să facă pe niznai?Mai bine să ţi-o tai şi la pisici s-o dai. Pe vremuri de vedea o fustă, se ridica pe burtăŞi se scula de-un metru, pe cât era de scurtă, Ca azi, în loc de burtă se trage înspre craci, Că ai ajuns acuma pe dânsa să te caci, Când inima şi ochii-ţi poftesc şi-ai vrea să fuţi, Ea doarme, n-o aţâţă nici sânii desfăcuţiNici bucile n-o saltă sub foşnetul mătăsiiPăi să nu-i fuţi Cristosu' şi Adormirea mă-sii? De-aceea în amintirea măreţelor victoriiŞi preacinstind trecutul încununat de gloriiGăsesc că-i o insultă zadarnică, cumplită, C-această rămăşiţă uscată, smochinită, Care-a ajuns o biată ciosvârtă inutilă, Acestă stârpitură căreia-i plângi de milă, Această căcărează, acest ciot de canulă, Să poarte încă titlul imperial de pulă! Ion Minulescu Sotia catre sot: Te pot face sa razi si sa plangi in acelasi timp. Sotul: Sa vad. Sotia: O ai cea mai mare dintre toti prietenii tai. HAHAHAAHAHAHAHAHAHAHAHAHAAAAAAAAAAA Nu este banc dar este ceva foarte adevarat! Merita citit!> Intr-o seara, saptamana trecuta, eu si sotia mea eram in pat. Dupa ceva timp, cand eu am inceput sa devin infocat. Ea a zis : > - Nu pot acuma, nu sunt dispusa. As fi vrut numai sa ma tii in brate.> Am intrebat: > - CUM! Ce ai acum?> Iar ea a zis cuvinte de care fiecarui barbat de pe planeta ii este teama sa le auda: > - Tu, pur si simplu nu intelegi nevoile mele emotionale pe care le am eu ca femeie, ca sa pot sa-ti indeplinesc nevoile tale fizice ca barbat.> La privirea mea nelamurita, ea a raspuns: > - Chiar nu poti sa ma iubesti asa cum sunt, ci nu numai din cauza celor ce le fac cu tine in pat?> Intelegand ca in seara acea nu va fi rost de nimic, m-am intors si am adormit.> In ziua urmatoare l-am sunat pe seful meu si mi-am luat o zi libera, ca sa petrec timpul cu ea.> Am luat masa afara, iar apoi am dus-o intr-un centru comercial mare, la sectiunea cu haine de dama. Am insotit-o pana ce ea a probat cateva costume scumpe.> Nu a putut sa se hotareasca ce sa aleaga, astfel ca am zis sa le luam pe toate.> A vrut si pantofi, care sa se asorteaza cu costumele, astfel ca i-am zis sa aleaga cate o pereche pentru fiecare costum.> Am ajuns si la sectiunea cu bijuterii, unde i-am luat cercei cu briliante.> Ce sa va zic, era tare entuziazmata. Precis s-a gandit ca sunt la un pas de faliment.> Am crezut ca ma pune la proba cand a cerut sa-i iau si o fustita de tenis desi nu a jucat tenis niciodata.> - Da, sigur, iubita.> Aproape ca era in extaz. Zambindu-mi, in sfarsit a zis: > - Cred ca asta ar fi totul. Putem merge sa platim la casa.> Eu, abia m-am abtinut cand i-am zis: > - Nu pot acuma, nu sunt dispus.> Fata i-a devenit palida, falca i-a "cazut" si a zis: > - Cum!> - Am vrut numai sa tii aceste lucruri in brate ceva timp. Tu pur si simplu nu intelegi problemele mele financiare pe care le am ca barbat, ca sa fiu in stare sa indeplinesc nevoile tale pe care le ai ca femeie sa faci cumparaturi.> Si tocmai atunci cand a avut privirea ca si cum ar fi vrut sa ma omoare, am adaugat: > - Chiar nu poti sa ma iubesti asa cum sunt, ci numai din cauza lucrurilor pe care ti le cumpar? Un tip ca oricare dintre noi (ATENTIE! SI UNII DINTRE NOI PATIM ASA CEVA CATEODATA) vine seara de la serviciu si dupa ce mananca, bea o bere la stirile sportive, fumeaza o tigara si se baga in pat langa sotie. Incepe el sa o giugiuleasca usor, s-o sarute, sa o mangaie doar doar poate fac si ei putina dragoste. Cand colo sotia ii spune : sunt obosita. A doua zi la fel : nu am chef. A treia zi : ma doare capul. A patra zi. S.a.m.d. Vine weekendul si cei doi, sotul si sotia decid sa iasa la o plimbare la padure. Se opresc la un restaurant in padure, mananca ei cate 3 mici, bea tipul vreo 2 beri si apoi merg la gradina zoologica. Acolo viziteaza ei nenumarate custi cu animale, lei, tigrii, lupi, elefanti, . Etc. La un moment dat ajung la cusca gorilei, unde un goriloi imens deja fornaia pe nari cand vedea o femeie, deh era singur si neconsolat. Sotul ii spune sotiei : - Ridica draga putin fusta sa-ti vada chilotii goriloiul, sa vedem cum face!- Nu, zice ea, daca ma vede cineva.- Hai draga ca nu mai este nimeni pe langa noi, te rog. Tipa ridica fusta si isi arata chilotii goriloiului. Asta parca a inebunit, fornaia si tragea de zabrele.- Acum aratai si pasarica sa vedem ce mai face, zise sotul!- Nu, zise ea, la fel ca prima data, daca ma vede cineva.- Hai draga ca nu este chiar nimeni in jurul nostru, suntem singuri. Ridica fusta tipa si trage chilotii in jos sa vada goriloiu pasarica doamnei. Ce mai goriloiul intrase parca in fibrilatii, tragea de barele de fier si ragnea ca apucatul. Atunci sotul deschide usa custii si o impinge pe sotie inauntru, zicandu-i : - NA, acum te rog sa-i explici si astuia ca nu ai chef, ca nu poti, ca te doare capul. O prostituata la ginecolog. Acesta o intreaba: - Domnisoara, aveti pierderi mari in timpul menstruatiilor?- Si inca cum! Aproape 2-300 de euro.__________________________________________________________1. Salariul CEAPA: il vezi, il iei in mana si incepi sa plangi.2. Salariul NENOROCIT: nu te ajuta cu nimic, te face sa suferi dar nu poti trai fara el.3. Salariul DIETETIC: te face sa mananci din ce in ce mai putin.4. Salariul ATEU: te indoiesti de existenta lui.5. Salariul MAGIC: faci cateva miscari si dispare.6. Salariul FURTUNA: nu stii cand apare si nici cat tine.7. Salariul UMOR NEGRU: razi ca sa nu plangi.8. Salariul PREZERVATIV: iti taie pofta.9. Salariul IMPOTENT: cand ai nevoie mai multa te dezamageste.10. Salariul MENSTRUATIE: vine o data pe luna si tine 4-5 zile.11. Salariul EJACULARE PRECOCE: abia a intrat si s-a terminat.12. Salariul FANTOMA: nu-l vezi niciodata. Sa ai o munca cat mai placuta! Daca intr-un grup de 40 de persoane 2 se gandesc la sex si restul la mancare, este nunta. Daca intr-un grup de 40 de persoane toate se gandesc la mancare, este parastas. Daca intr-un grup de 40 de persoane toate se gandesc la sex, este team building!"Vrei sa câstigi simpatia sefului; Vrei sa cresti rapid în cariera; Vrei sa fii angajata cea mai iubita la locul de munca fara sa facinimic? Despre toate astea si alte secrete ale sexului oral, in noulnumar al revistei "Femei moderne"!" Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC