Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

bancuri si filmulete pentru descretirea fruntii page 31

Misto postaril lui piticigratis, dar adevaratul umor este in comentarii de ex: de ce se machiaza si se parfumeaza femeile? Pentru ca sunt urate si put   b. Jpg     48, 52KB     6 download Într-o intreprindere de producție: „Stimate lucrătoare, Dacă purtați halate lungi și largi, feriți-vă de organele în mișcare ale utilajelor! Dacă purtați halate scurte și strâmte, feriți-vă de organele în mișcare ale mecanicilor de întreținere! Prezervativul nu ofera siguranta in sex totdeauna. Un prieten de-al meu il purta cand a fost injunghiat de sotul unei femei. - De ce sus albim si jos nu? - Pentru ca sus avem necazuri, jos numai bucurii. La un pas de moarte Moare Ion! Marie: vai ioane cine imi mai aduce mie apa?! Popa: eu marie! Marie: vai ioane cine imi mai cumpara mie paine?! Popa: eu marie! Maria si-a dat seama ca popa isi bate joc de ea. Si zice stai ca io fac eu ! ! ! Maria: vai ioane cine ma mai pupa pe mine in fund?! Popa: ii randu tau cantore! ! ! Ce doreste medicul?- Va rog urmatorul ! Intra o tanara, draguta. Incearca timida: - Stiti. Eu as vrea.- Bine. Bine!. O intrerupse medicul nervos. Lasati vorba si dezbracati-va! - Stati domnule doctor, eu as vrea.- Fara jena! intervine medicul energic. Dezbracati-va imediat! Tanara se dezbraca, punandu-si toata imbracamintea pe paravan.- Asa, zice multumit medicul si privind-o atent o intreaba: - Spune-mi acum, unde te doare?- Nu ma doare nimic. V-am adus o scrisoare din provincie, de la matusa mea. Va cere un sfat asupra gutei ei. Când era tânără fecioară soţia mea visa să fie furată de un prinţ frumos. Acum e şi visul meu. Un bătrân în metrou, vizibil deranjat de un tânăr care ocupa somptuos ultimul loc liber, bolboroseşte: - Sunteţi tineri, mai mergeţi şi pe jos…Replica tânărului, deosebit de simţit: - Sunteţi în vârstă, mai mergeţi şi cu dricul! Doi prieteni vorbeau: - Cum e mă să fii însurat?- Super tare, ma simt de parcă aş fi din nou în liceu.- Adică?- Fumez în toaletă, beau pe ascuns…Bulă către profesoară: - Nu vreau să vă ameninţ sau să bag frica în dumneavoastră dar tata mi-a spus că dacă nu aduc note mai bune data viitoare cineva o să ia bătaie. Mama aude galagie in coridor, in toiul noptii. Iese din dormitor si il vede pe Bula cu o umbrela in mana.-Unde pleci in toiul noptii?-La bordel.-Ai tampit! Mucosule! Treci la culcare imediat. Dupa vre-o jumatate de ora iar aude galagie. Iar Bula.-Unde pleci iarasi?-La bordel.-Treci imediat in camera ta.-Bine, atunci mai vedem noi cum ajunge tata pe ploaia asta acasa. Se intalneste Bula cu un prieten. - Ce faci Bula cum iti mai merge? - Bine m-am apucat de afaceri, am deschis un restaurant. - Da? Cu ce? - Cu ranga Ea catre el: - Un sex bun incepe de la cap…El catre ea: - Bun, atunci deschide gura… Mamico, ce este ejacularea?- Draga mea, este acel moment cand barbatul isi pierde tot interesul pentru tine…! Invatatoarea la scoala... Preda copiilor despre numere : - Copii, ce urmeaza dupa 69?- Apa de gura.... Doamna invatatoare... Un betiv acosta o femeie. La avansurile lui aceasta protesta indignata: - Mai bine mi-o cos decat sa ma culc cu tine! Omul nostru insista si, intr-un tarziu are castig de cauza. Dupa o noapte de sex, mahmur si epuizat, ii spuse femeii: - De cusut nu ti-o coase, dar vreo doua pense nu i-ar strica! Ea, după sex oral, vrea să-l sărute. El încearcă să se eschiveze…- Ciudaţi sunteţi voi, bărbaţii. După voi vă este greaţă, după alţii, nu…Stiti care-i diferenta dintre COMPLET si TERMINAT?- Daca esti cu persoana potrivita, esti COMPLET.- Daca esti cu persoana nepotrivita, esti TERMINAT.- Si daca persoana potrivita te prinde cu persoana nepotrivita, atunci esti COMPLET TERMINAT! ! ! La o conferinta de presa, un jurnalist îl întreaba pe un politiciancunoscut, înscris în cursa pentru presedintie: - Secretara dumneavoastra a declarat în public ca aveti un penis mic. Cum comentati?- Adevarul este ca are o gura mare! Cand a venit la mine amanta, a vazut tot blocul. Iar cand au intrat hotii, toti dormeau! La o masa intr-un restaurant, un barbat si o femeie mananca. La un moment dat, barbatul incepe sa alunece din scaun si dispare sub masa. Chelnerul, care a observat, se apropie de tipa si spune: - Doamna, sotul dumneavoastra a alunecat sub masa. E totul in regula?- Nu, sotul meu nu a alunecat sub masa, sotul meu tocmai intra pe usa.   pisicaa. Jpg     43, 03KB     5 download Ce face o femeie in pat dupa sex? Deranjeaza! Sent from my GT-I9100 using Tapatalk 2 DE CE SUNT FRANCEZII ATÂT DE. NEPOPULARI. Dean Rusk, Secretarul de Stat al lui JFK era în Franţa în anii 60, când DeGaulle a decis să iasă din NATO. DeGaulle a spus că vrea ca toţi militarii SUA să părăsească Franţa cât mai curând posibil. Rusk a răspuns: - Aceasta se referă şi la cei care au murit pentru eliberarea Franţei şi sunt înmormântaţi aici?Puteai să auzi cum cade un ac!. Conferinţă internaţională în Franţa cu ingineri, inclusiv francezi şi americani. Într-o pauză, un inginer francez revine în sala spunând: Aţi auzit ultima tâmpenie făcută de Bush? A trimis un portavion în Indonezia să ajute victimile tsunami-ului! Ce or fi având de gând, să-i bombardeze?Un inginer de la Boeing s-a ridicat şi a replicat liniştit: - Portavioanele noastre au trei spitale la bord şi pot trata mai multe sute de pacienţi. Ele sunt cu energie nucleară şi pot alimenta cu electricitate instalaţiile de pe uscat, au trei cantine cu o capacitate de a servi cel puţin 3000 de consumatori cu trei mese pe zi. Pot produce mai multe mii de galoane de apă proaspătă din apă de mare pe zi şi au o jumătate de duzină de helicoptere care transporta victime de pe puntea de aterizare. Avem unsprezece asemenea nave. Câte are Franţa?Puteai să auzi cum cade un ac!. Un amiral al Royal Navy lua parte la o conferinţă navală care cuprindea şi amirali din SUA, Marea Britanie, Canada, Australia şi Franţa. La un cocktail, se afla un mare grup de ofiţeri din toate aceste naţiuni. Toată lumea vorbea englezeşte şi-şi sorbea băuturile, dar un amiral francez s-a plâns că, în timp ce europenii învaţă numeroase limbi străine, englezii vorbesc doar englezeşte.A întrebat: De ce se întâmplă că mereu trebuie să vorbim englezeşte în conferinţele astea şi nu franceza?Fără ezitare, amiralul britanic a replicat: - Pentru că americanii, britanicii, canadienii şi australienii au făcut aşa ca să nu fiţi nevoiţi să vorbiţi germana! Puteai să auzi cum cade un ac! Robert Whiting, un moşulică American de 83 de ani soseşte la Paris cu avionul. La vamă, pierde câteva minute să-şi caute paşaportul, rătăcit în sacul de voiaj." Aţi mai fost în Franţa domnule?" i se adresează sarcastic funcţionarul vamal.D. Whiting admite că a mai fost." Atunci trebuia să ştiţi că trebuie să aveţi paşaportul la îndemână." Americanul replică: " Ultima oară când am fost aici n-a trebuit să-l arăt." " Imposibil. Dumneavoastră americanii trebuie totdeauna să arătaţi paşapoartele când intraţi în Franţa". Bătrânul american îl privi adânc în ochi pe francez. Apoi explică liniştit: " Când am ajuns la ţărm la Gold Beach în ziua D în 1944, pentru a ajuta la eliberarea acestei ţări, n-am găsit nici un francez căruia să-i pot arăta paşaportul." Puteai să auzi cum cade un ac!. La ora de biologie, profesoara îl întreabă pe Bulă: - Bulă, spune, cum faci diferenţa dintre o vacă şi un taur?Bulă: - Când mulgi taurul, el zâmbeşte! true )) Fisiere atasate   1247514946384. Jpg     71, 36KB     4 download O calugarita si un preot traversau Sahara pe o cămilă. In cea de-a treia zi, cămilă moare fără avertisment. După ce se sterg de praf, calugarita şi preotul chestioneaza situaţia. După o lungă perioadă de tăcere, preotul zice : " Ei bine, sora, acest lucru pare destul de grav." " Ştiu, parinte. De fapt, nu cre d că este probabil sa supravieţuim mai mult de o zi sau două. " " Sunt de acord", afirmă părintele. " Sora, din moment ce noi probabil ca nu vom scapa de-aici în viaţă, ai face ceva pentru mine?" " Orice, parinte." " Nu am mai vazut sani de femeie şi mă întrebam dacă as putea sa-i vad pe ai tai." " Ei bine, în condiţiile acestea, nu vad nimic rău." Calugarita s-a dezbracat şi preotul s-a bucurat, comentând frumusetea lor : " Sora, te superi dacă-i ating?" Ea a consimţit şi parintele ii pipaie timp de câteva minute. " Parinte, pot sa va intreb ceva?" " Da, maica ! " " Nu am mai văzut un penis. Pot să-l văd pe al tau?" " Cred că ar fi in regula " a răspuns preotul ridicandu-si sutana. " Oh, parinte, pot sa-l ating?" Preotul consimţi şi după câteva minute de giugiuleală se pomeni cu o erectie de toata frumusetea. " Sora, ştii că, dacă am introduce penisul meu în locul potrivit, el poate da viaţă." " Este adevărat parinte?" " Da, este, sora." " Oh, parinte, e minunat ! Atunci baga-l în cămilă şi sa plecam dracului de aici ! " . Fisiere atasate   4999781_700b_v1. Jpg     50, 02KB     2 download Postat Astazi, 08: 31 AM salut tuturor sunt nou pe aici dar va urmaresc de multa vreme, am vizitato pe alexandra de 2 ori si nu am apucat sa scriu ceva despre aceasta domnisoarao data am vizitato pe calea victoriei vizavi de str piata amzei a fost coega cu sexyroxy acum presteaza la sala palatului pe str ion campineanu anuntul suna cam asa eleva sexy 19 ani, senzuala, jucausa, pasionala si plina de erotism sunt doar cateva cuvinte care ma pot caracteriza, sex oral nep. Cu fin. Orala, normal in diferite pozitii, anal dus asistat, poze reale, tipa intradevar are poze reale totusi putin mai mult peste 19 ani cum declara ea undeva la 21-22 ani totusi destul de draguta foarte frumoasa are un zambet exceptional la corp arata bine ca in poze am sunat am fc programare mi-a spus sa confirm cu 30 min am confirmat si mia dat ultimele date ajung sus destul de frumoasa si zambareata pe tot parcurusul actiuni am stat in living la o tigare ma servit cu un pahar de apa dupa care in camera ma invitat la un dus, prosop curat, in camera miroasea foarte placut, baia curata mica dar draguta e un apartament cu 3 camere destul de mare, am fc dus si mam intors ma asteptat intinsa pe pat cu pantofiori in picioare care asta ma surprins ca ami palce, ma sarutat peste tot peste tot foarte tandra frumos mirositoare o piele foarte fina sani usor lasati dar foarte frumosi si excitanti fundul fombat ceea ce asta ma atras la ea, a fost un preludiu de circa 20 min a inecput cu un oral exceptional minunat nu face depthrot dar dar se straduieste destul de mult a accentuat si pe zonele acendente destul de multisor pe oo foarte bine lucrat fata, am pus caciulita si am trecut la normal e foarte stramba si se misca bine am facut multe poziti in care eu am fost mai absent ea a facut aproape tot trecem si la anal care se misca foarte bine sa urcat pe mine si in 3 min am finalizat foarte foarte fericitttto experienta foarte frumoasa cu alexandra se misca bine, arata bine, un comportament de invidiata fata de alte fete, eu zc ca fata asta merita sa fie la top escorte acolo este locul iei, o recomand cu tota calduranote- locatie 10prestaii, oral 9normal, 10gfe-10notele le dau dintrun singur motiv arata bine se misca bine stie sa te faca sa te simti bine o recomand la TOP ESCORTE Si sursa: “ http: //nimfomane. Com. Ui/page__st__20 ” Te doare mucii! ! Doua calugarite mergeau cu masina la plimbare. In drum, un vampir se izbeste de parbriz, se prinde de masina si incepe sa tipe, zbiare, isi arata coltii. Soferita speriata, nu stie ce sa faca, la care pasagera: -Da-i cu stergatoarele! ! da drumul la stergatoare, il loveste pe vampir, dar acesta nu cade. Pasagera: -Stropeste-l cu apa sfintinta! ! soferita, da drumul la jetul de apa, urla vampirul, dar tot nu cade. Disperare, aproape ca vampirul intra in masina. Pasagera: -Incearca si cu crucea! ! la care soferita, da geamul jos si striga: -Date-n crucea matii jos de pe masina! ! ! ' -----------/// Un beţivan întreabă barmanul: - Câtă bere vindeţi pe zi? - Cam patru butoaie. - Vreţi să vă spun cum aţi putea să vindeţi cinci butoaie pe zi? Barmanul interesat: - Cum? - Umpleţi halbele ca lumea. Http: //www. Pitzipoan. Ire-romaneasca/ Atentie! contine cuvinte obscene! Aseara am văzut o tipă simpatică la bar, m-am apropiat de ea şi am întrebat-o dacă aş putea să-i ofer ceva de băut.- Păi ce, n-ai prietenă, mi-a zis, bărbaţii ca tine întotdeauna au prietenă…- Nu am din păcate, ne-am despărţit acum o lună, i-am răspuns.- Oh, îmi pare rău, în acest caz poţi să-mi cumperi un pahar de vin, îmi zise. În fine, după câteva pahare, am ajuns la ea acasă şi am făcut dragoste toată noaptea. Dimineaţa în timp ce mă îmbrăcam îmi zice: - Deci, … arăţi foarte bine, eşti un tip de treabă şi foarte bun la pat. Pot să te întreb de ce te-ai despărţit de prietena ta?- Pentru că a aflat nevastă-mea! Intr-o firma de contabilitate, 4 femei in birou: Sefa si 3 contabile, una bruneta, una roscata, si cealalta blonda. De la o vreme, sefa pleca totdeauna mai devreme de la serviciu, sub diverse pretexte. Intr-o zi, se gandesc fetele ca daca sefa pleaca, pleaca si ele. Zis si facut, si cum a iesit sefa pe usa, hop si ele, sa profite de 2 ore libere. Bruneta, merge direct la sala de fitness, profitand de faptul ca are timp mai mult sa fie in forma. Roscata merge la cumparaturi. Blonda, ca o sotie cuminte si iubitoare, merge acasa, sa profite de 2 ore in plus langa sotul ei iubit. Acasa, insa, dupa ce intra, aude zgomote din dormitor, si cand se uita pe furis pe usa, ii vede pe barbatu-sau si pe sefa ei. Tiptil, se strecoara afara din casa fara sa zica nimic si se duce in parc, asteptand sa treaca timpul…A doua zi, sefa iar dispare cu doua ore inainte de terminarea programului…Celelalte vor si ele sa plece, numai blonda statea la birou.- Haide, tu nu pleci?- Nu, nu plec, ca ieri era cat pe ce sa ma prinda sefa! Prietena mea mi-a spus sa fiu mai afectiv. Asa am si facut, acum am doua prietene. Sotul vine seara acasa obosit si nervos. Sotia ii sare bucuroasa in brate: – Dragul meu, sunt insarcinata! – Si tu? Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC