Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

bancuri si filmulete pentru descretirea fruntii page 41

- Ce problemă masculină este inacceptabilă pentru femeia modernă: alcoolismul sau impotenţa? - Sărăcia! Bula si Bulangioaica erau casatoriti de 25 ani. Intr-o Vineri Bula vede sub pat o valiza. -Ce e cu valiza asta fah? Se rosi Bulangioaica un pic si zise: -Dragule, trebuie sa-ti marturisesc ceva. Deschide valiza. Deschide Bula valiza si inauntru: 3 cartofi si 50.000 de dolari. -Ce e fah cu cartofii astia?-Dragule, de-a lungul casniciei noastre, de cite ori te-am inselat. Am pus un cartof in valiza.-Dar ce e cu cei 50.000 de dolari?-Pai, de cite ori am adunat un kil, l-am vandut. N0 mor3 c0mm3n7z Fisiere atasate   Laid. Jpg     124, 29KB     7 download Acest doctor e pe placul meu. Il iubesc! Dr. Paulo Ubiratan - Porto Alegre, Rio Grande do Sul, într-un interviu acordat televiziunii locale, a fost întrebat despre unele sfaturi pe care le-a dat totdeauna. Întrebare: exercitiile cardiovasculare prelungesc viata?Raspuns: Inima a fost facută pentru a bate de un număr de ori. Nu-ti irosi bătăile cu exercitii. Totul, în cele din urmă, se uzează. Accelerarea inimii nu vă va face sa trăiti mai mult. E ca si cum ai spune că se poate mări durata vietii unei masini, dacă o faceti sa meargă mai repede. Vrei sa trăiesti mai mult? Trage un pui de somn! Î: Ar trebui să mă opresc cu consumul de carne rosie si sa mănânc mai multe fructe si legume?R: Trebuie să întelegi logica eficientei. Vaca ce mănâncă? Iarbă siporumb. Ce sunt astea? Plante. Deci, o friptura nu este nimic altcevadecat un mecanism eficient de a introduce legume în corpul nostru. Vrei sa manânci niste boabe - mănâncă pui! Î: Ar trebui să reduc consumul de alcool?R: Categoric, nu! Vinul se face pe bază de fructe. Brandy este distilat din vin, ceea ce înseamnă că acesta trage apa din fructe, astfel încât să profiti din plin din ea. Berea se face, de asemenea, din cereale. Le puteti consuma! Î: Care sunt avantajele unui program regulat de exercitii fizice?R: Filosofia mea este: dacă nu aveti nicio durere. Sunteti bine! Î: Fripturile sunt daunatoare?A: Nu m-ai ascultat! . Astăzi alimentele sunt prajite in ulei vegetal. Acestea răman impregnate cu ulei vegetal. Cum ar putea uleiul de plante sa fie dăunător?I: Flexiunile ajuta la reducerea grasimii?R: Categoric nu! Exersarea unui muschi doar il face să creasca î dimensiune. Î: Ciocolata face rau?R: Esti nebun? E cacao! O altălegumă! Este bună pentru a fi fericit! Si tine minte: viata nu ar trebui să fie o călătorie până la mormânt, cu intentia de a ajunge sănătos acolo, cu un corp atractiv si un organism bine conservat. Mai bine apucă celălalt drum: bere într-o mână, chips de cartofi în cealaltă, mult sex si un organism complet uzat, pe deplin folosit, strigând că. A MERITAT SA FACI CALATORIA! Dacă a umbla inseamnă a fi sănătos, postasul ar fi nemuritor! Balena inoată toată ziua, mănancă doar peste, bea apă si totusi e TARE GRASA! REMEMBER: Un iepure aleargă toată viata si trăieste 15 ani; broasca testoasă nu aleargă NICIODATA si trăieste 450 de ani. Sotul gelos angajeaza un detectiv sa-i urmareasca sotia pe care o banuia de infidelitate. Dupa o saptamana de filaj detectivul ii da raportul. - Trei zile la rand sotia dumitale a plecat de la serviciu, impreuna cu seful ei si dupa ce au luat pranzul in separeul unui restaurant cochet, intr-o atmosfera romantica, cu flori si sampanie, au ras si s-au tinut de mana, s-au dus la hotel si s-au inchis in camera. - Si mai departe ce s-a intamplat? - Pai mai departe i-am vazut pe gaura cheii cum se sarutau. - Extraordinar! Simt cum ma sufoc de manie. Si mai departe ce s-a mai intamplat? Intreba sotul gelos. - Pai barbatul a trantit-o pe pat si s-a aruncat peste sotia dumitale. - Da, si apoi? Ce s-a intamplat mai departe, ca o omor! - Pai el si-a scos camasa si ea bluza. - Ah, divortez! Spune mai de-parte! - Pai si-a scos el pantalonii si doamnei i-a dat fusta jos. - Nu-mi vine sa cred! Asa nu se mai poate! Si, si mai departe? - Pai si-au dat si chilotii jos. - Si. - Pai nu mai stiu, ca au aruncat chilotii tocmai pe clanta usii si n-am mai vazut, zice detectivul. - Uite vezi, ofteaza sotul, incertitudinea asta ma omoara! Un medic rezident foarte tanar si neexperimentat asista prima lui pacienta la nastere. La sfarsit, medicul intreaba pe profesorul care l-a asistat daca s-a descurcat bine. Profesorul a zambit si i-a zis: - Pentru prima data v-ati descurcat destul de bine, doar ca pe viitor sa tineti minte - loviti peste fund copilul, nu mama! Intr-o dimineata, Sir observa ca pe pe perete sub geamul nevestei e scris cu pisat " I love you ". Se supara foarte tare si cheama un detectiv celebru de la Londra sa descopere cine este faptasul. Dupa o saptamna detectivul vine la Sir si l anunta ca a rezolvat cazul. - Si cine este faptasul? Ntreaba Sir - Pisatul este al gradinarului dar caligrafia este a doamnei - raspunde detectivul Cum moare un oltean care bea lapte? Cade vaca pe el. In cutia milei a bisericii se stransese o suma frumusica de bani. Popa deschide cutia, aduna toti banii, se uita pentru ultima data la ei, dupa care isi face cruce si ii arunca in sus zicand: - " Doamne, opreste-ti ce-ti trebuie. Restul, lasa-mi-i mie! ! ! ! " Cel mai bun banc din lume a avut un succes atat de mare la nivel global datorita subiectului abordat: " omul simplu care reuseste sa ii dea o lectie ticalosului arogant" - este de parere Andy Simmons, coordonatorul sectiunii de umor de la editia americana a revistei Reader' s Digest. Astfel, cel mai bun banc din lume suna asa: La o partida de vanatoare, un barbat elegant din Stockholm impusca o rata. Pasarea cade insa in ograda unui fermier, care sustine ca vanatul ii apartine.- E pasarea mea, insista oraseanul. Fermierul sugereaza sa fie transata disputa in stil vechi, cu un " sut neaos": - Eu iti trag un sut cat pot de tare in boase, apoi tu faci la fel cu mine. Cine urla mai putin ia pasarea. Barbatul e de acord. Fermierul ii trage un sut strasnic in partile sensibile. Cand isi revine, oraseanul sopteste cu greu: - Bine. Acum e randul meu.- Lasa, zice taranul. Poti sa pastrezi rata. In afara clasamentului general, cercetatorii au intocmit si topuri pe natiuni. Astfel, canadienilor, cea mai tare poanta li s-a parut a fi urmatoarea: Un barbat ii spune prietenului sau: - Sotia mea tine o cura de slabit de trei saptamani.- Cat a pierdut pana acum?- Doua saptamani. Si Romania a participat la concurs, iar bancul care a obtinut cel mai mare punctaj ii apartine lui Claudiu Enache Jiroveanu, un inginer in varsta de 32 de ani: Un sofer gonea cu 150 km/ora. Vede girofarul unei masini de politie in oglinda si accelereaza. Dupa o vreme, vede ca nu poate scapa de politist si trage pe dreapta. Politistul ii spune: - Am avut o zi groaznica si vreau sa ajung acasa. Dar mi-a placut urmarirea. Asa ca zi-mi o scuza buna si te las sa pleci.- Acum trei saptamani, nevasta-mea a fugit cu un politist, zice soferul. Cand te-am vazut in spate, am crezut ca vrei sa mi-o aduci inapoi. Vestitul umor englezesc a fost si el bine reprezentat. Iata bancul castigator: " O femeie cu un copil in brate se urca in autobuz. Soferul zice: - Aoleu, asta e cel mai urat copil pe care l-am vazut vreodata. Femeia se duce in spatele autobuzului si se aseaza pe scaun spumegand de nervi. Se intoarce catre pasagerul de alaturi si ii zice: - Soferul asta m-a jignit foarte rau. La care individul spune: - Mai bine va duceti chiar acum sa-i spuneti vreo doua si in timpul asta va tin eu maimuta". In schimb, elvetienii au votat pentru acest banc: Sotia: " Iubitule, ai observat? Am cumparat o perie noua pentru toaleta." Sotul: " Am vazut, dar prefer totusi hartia igienica." Cel mai bun banc din Cehia: Un barbat suna la emisiunea de muzica a unui post de radio si spune: - Tocmai am gasit un portofel cu o suta de mii de coroane in el. Mai erau si numele si adresa numitului Jan Ziegler, de pe Strada Seifert numarul 3, din Praga.- Bine. Si cum te putem ajuta noi, - intreaba gazda emisiunii.- Ma gandeam sa-i dedicati o melodie. Cel mai bun banc din Croatia: Un politist se apropie de un baietel care plange in fata unui chiosc de ziare.- Ce-ai patit, il întreaba el.- " Superman" n-a mai aparut!, se lamenteaza pustiul.- Ma ocup eu de asta, il linisteste politistul. Apoi striga: Hei, Superman, iesi afara! N-o sa-ti facem nimic! Cel mai bun banc din Filipine: Joe, Mike, Mary si Tom vorbeau intre ei despre profesiile lor de vis.- Mi-ar placea sa fiu avocat, ca sa-i pot apara pe concetatenii mei, zise Joe.- Mie mi-ar placea sa fiu parlamentar, ca sa pot elabora legi in beneficiul concetatenilor mei, zise Mike.- Eu vreau sa fiu doctorita, ca sa-i tratez pe concetatenii saraci, zice Mary.- Tom, tu ce vrei sa fii, intreaba Joe.- As vrea sa fiu concetatean, a replicat Tom. Cel mai bun banc din Franta: Presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, viziteaza un combinat siderurgic. Spre surprinderea patronului, Sarkozy il imbratiseaza prieteneste pe angajatul sau, Morton. Acelasi lucru fac si Obama, si Putin cand viziteaza, la randul lor, combinatul. Fara sa se arate impresionat, patronul ii spune lui Morton: - Pun pariu ca pe Papa nu il cunosti! - Jucam golf impreuna, zice Morton. Uluit, patronul plateste o calatorie la Vatican. In timp ce Papa binecuvanteaza multimea, Morton dispare. Curand, reapare alaturi de Papa. In acel moment, doi chinezi il bat pe umar pe patron si il întreaba: - Cine e omul in alb de langa Morton?Cel mai bun banc din Germania: Plimbandu-se printr-un balci, un barbat ajunge la cortul unei ghicitoare. Gandindu-se ca se va amuza strasnic, omul intra in cort si se asaza.- Vad ca esti tatal a doi copii, spune ghicitoarea, privind in globul de cristal.- Asa crezi tu, replica dispretuitor barbatul. Sunt tatal a trei copii.- Asta s-o crezi tu!, zice ghicitoarea. Cel mai bun banc din India: Un om de afaceri indian isi viziteaza un prieten chinez internat in spital.- " Li kai yang qi guan.", spune intruna bolnavul cu voce pierita. Omul ar vrea sa-l ajute, dar nu vorbeste mandarina (n.r. Dialect al limbii chineze).- " Li kai yang qi guan", mai spune pacientul, apoi isi da duhul. In acelasi an, afaceristul se duce cu treburi la Shanghai si afla in fine ce inseamna " Li kai yang qi guan": " Da-te jos de pe tubul meu de oxigen! ". Cel mai bun banc din Mexic: Indienii dintr-o rezervatie izolata il întreaba pe noul sef de trib daca iarna va fi friguroasa sau blanda. Tanarul sef de trib nu e deloc familiarizat cu traditiile strabunilor, asa ca le spune sa culeaga vreascuri si se duce apoi sa telefoneze la Serviciul National de Meteorologie.- Iarna va fi friguroasa, intreaba el.- Asa se pare, i se raspunde. Seful de trib le spune oamenilor lui sa stranga mai multe vreascuri. Dupa o saptamana, suna iar: - Sunteti siguri ca va fi foarte frig?- Absolut siguri. Seful de trib le spune oamenilor sa stranga toate lemnele de foc pe care le gasesc. Peste o saptamana suna din nou: - E asa cum mi-ati spus?- Va fi cea mai friguroasa iarna din istorie.- De unde stiti?- Pentru ca indienii strang lemne de foc ca la balamuc! Cel mai bun banc din Serbia: O vecina da peste un pusti care sta pe scari si plange.- Ce-ai patit, puisor, il intreaba ea.- Tata a patit-o, se smiorcaie pustiul. S-a lovit la deget cu un ciocan.- Si atunci tu de ce plangi?- Pentru ca la inceput am ras. Cel mai bun banc din SUA: Un preot catolic, un pastor reformat si un rabin vor sa afle care e cel mai bun in meseria sa. Se duc in padure, isi aleg cate un urs si incearca sa-l converteasca. Ulterior, catolicul povesteste: - Am gasit un urs, i-am citit Catehismul si l-am stropit cu agheasma. Saptamana viitoare il astept la impartasanie.- Am gasit un urs si i-am tinut o predica din invataturile Domnului. M-a lasat sa-l botez, zice si pastorul. Cei doi privesc apoi spre rabin, care zacea pe o targa, infasurat in bandaje.- Poate ca nu ar fi trebuit sa incep cu circumcizia, zice acesta. Cel mai bun banc din Taiwan: Broasca testoasa-tata ii spune fiului o poveste: " A fost odata ca niciodata o iepuroaica alba." - Asta-i o poveste pentru bebelusi. Nu stii una SF, spune fiul.- Bine. " A fost odata ca niciodata o iepuroaica astronauta." - Tata, insista pustiul, zi-mi ceva ca pentru copii mai mari! - Bine, bine. Dar promite-mi ca nu ma spui lui mami! " A fost odata ca niciodata o iepuroaica goala pusca" Cel mai bun banc din Ungaria: Doctorul: " Mi-ati ascultat sfatul si ati dormit cu fereastra deschisa?" Pacientul: " Da". Doctorul: " Deci v-a disparut complet astmul de care sufereati?" Pacientul: " Nu, dar mi-au disparut ceasul, televizorul, iPodul si laptopul". Mda Fisiere atasate   hahaha. Jpg     27, 41KB     4 download   ihihh. Jpg     44, 84KB     4 download   like. Jpg     19, 99KB     3 download   pasare. Jpg     27, 36KB     4 download Polymer porn Fisiere atasate   pp. Jpg     53, 43KB     1 download Sună soneria. Un bărbat deschide ușa și vede un schelet cu o agendă în mână, care-l întreabă: - Popescu Costel? - Da…. Dar tu cine ești? - Moartea. - Deja ai venit după mine? - Încă nu. Fac un sondaj printre clienți pentru a spori calitatea serviciilor. - Atunci du-te în p. La mea și să nu te mai văd pe aici. - Mulțumesc, așa și scriem impotență și miopie. O cioara statea pe o craca si nu facea nimic toata ziulica. Un iepuras, vazind-o, o intreaba: - As putea sa stau si eu si sa nu fac nimic toata ziua? - Bineinteles, de ce nu? Ii raspunse cioara. Astfel ca iepurasul statea pe pamant sub cioara si nu facea nimic. Deodata, apare o vulpe si-l mananca pe iepuras. MORALA: Ca sa poti sa stai si sa nu faci nimic toata ziua, trebuie sa fii foarte sus. Expresia „După dumneavoastră, doamnă”, este probabil, un mod elegant de a spune ”acum, să vedem și fundulețul.”Dacă se apropie de tine o fată frumoasă foc, silueta 90-60-90 și dulce îți șoptește la ureche: “- Îţi îndeplinesc două dorinţe! ”Care ar fi a doua dorință?Doua fete la un suc. Un tip dragut o fixeaza pe una dintre ele. Tipa indignata ii spune prietenei ei: - daca se mai holbeaza mult la mine ma duc si-i spun vreo doua: numele si telefonul! Imparatul Verde avea trei fete. La un moment dat pleaca el la razboi si le spune fetelor: -Fetele mele eu plec la razboi! Daca nu o sa fiti cuminti unde va stau picioarele acolo va va sta si capul! Pleaca la razboi si se intoarce dupa un an! O ia pe fata ce mare si ii arata un servitor dezbrcat s-o intreba: -Ce este asta fata tatii (aratand spre scula servitorului)! Raspunsul veni prompt! -Hi hi hi hi hi! -Sa i se taie capu' ! La fel si cu cea mijlocie! Cea mica foarte mirata: -Nu stiu tata, ce este! -Hai fata tati spune! -Dar nu stiu! Te rog io spune-mi si mie ce este! In fine se lasa asta induplecat si-i spune ca este o p**a! La care fata exclama: - Asta p**a?! Sa fi vazut la Fat-Frumos! Daca s-ar inchide Facebook-ul de maine, i-ai vedea pe majoritatea alergand cu pozele lor in mana, intreband pe strada: iti place, iti place? Nu există o fiară mai rea pe planetă ca o femeie la dietă, ce lasă fumatul în timpul menstruației. BASMUL ROMANESC: PLEDOARIE PENTRU ZMEUVom demonta astăzi un mit, şi anume că Făt-Frumos este personajul pozitiv din basmele româneşti, iar Zmeul un ticălos fără pereche. În fapt, aşa cum vom vedea numaidecât, lucrurile stau tocmai pe dos. Pentru asta, să facem mai Întâi un mic profil psihologic al celor mai importante personaje din basmele româneşti. ÎMPARATUL e un moş senil şi total incompetent. Singurul merit că a ajuns Împărat e că a fost primul născut. Nu e În stare să aibă grijă de fii-sa, prin urmare mă Întreb cum naiba ar putea avea grijă de ditai Împărăţia. Nevastă-sa lipseşte din peisaj, e subÎnţeles moartă şi l-a lăsat cu trei fete care sigur nu-s ale lui, fiindcă moşul are vreo 70 de ani şi aia mică În jur de şaişpe. Deşi e Înconjurat de viziri, dregători, sfătuitori, când e să ia vreo decizie Îţi vine să-l iei la palme: primul individ care-i aduce fata Înapoi o primeşte de nevastă şi mai ia şi jumătate de Împărăţie. Strămoşul său care a Întemeiat dinastia se răsuceşte În mormânt. Fata cea mare şi fata cea mijlocie sunt nişte strâmbăciuni nasoale, plate şi complexate, care-şi urăsc sora mai mică pentru că e mignonă, are fund, sâni, e În centrul atenţiei şi e aia răpita, ba se mai şi mărită Înaintea lor. Sunt atât de jenante că nici un zmeu nu le vrea. Fata cea mică e aia răsfăţata, bunăciunea Învăţată să i se facă toate poftele. Mai e şi curvă de mică. Nici nu vreau să vorbesc mai mult despre ea, că mă enervez. Făt-Frumos (Fefe)De obicei, e unu' căruia nu i-a plăcut cartea: ori prinţ, ori vreun coate-goale. Frumuşel şi efeminat, metrosexual nativ. Ar fi stat să frece menta În continuare şi să se ia la trântă prin iarbă cu oile, cu fraţii lui sau cu flăcăii satului, da' vrea să dea lovitura. Şi, când boul de Împărat dă sfoară-n ţară cu fiică-sa şi tronul premiu, normal că se prezintă primul. Habar n-are cum arată fata Împăratului, dar nici nu-l interesează prea mult, de fapt vrea Împărăţia. Şi oricum ştie de la tovarăşi că de obicei e răpită bucata familiei, nu cârjele ălelante două. Calul - e singurul personaj pozitiv din toată povestea care merită apreciere. Înainte de episodul cu jăratec, zace slab, bubos şi răpciugos În grajd, ceea ce arată Încă o dată că Împăratul e un idiot - nu aşa te porţi cu o asemenea comoară. Calul e cel care Îi face strategia lui Făt-Frumos, În vorbe puţine şi concise. Nu zice prea multe pentru că probabil Îi e jenă să intre-n vorbă cu un oportunist analfabet. În sufletul lui, Îşi doreşte să fie În echipa Zmeului. Mama Zmeilor - este exact opusul Împăratului. În primul rând, la ea e sigur că e mama zmeilor. Apoi, a făcut trei băieţi - fiecare la casa lui, nu ca Împăratul - două plângăcioase şi-o curvă care stau pe capul ei. Şi ia hotărâri bune şi de una singură, n-are nevoie de o armată de viziri, dregători, sfătuitori etc. Zmeul - e un tip hotărât, energic şi forţos. Probabil umblă neras, e păros şi are palmele tăbăcite. Asta ce ne spune? Că e un om care munceşte. A tras din greu ca să ajungă unde e - a ucis, a luptat, a umblat, a jefuit, s-a preocupat de cariera lui. Aşa merg lucrurile pe tărâmul celălalt, acolo nu-ţi dă nimeni un castel că te cheamă Împăratul-nu-ştiu-cum. E sigur că Zmeul şi-a clădit palatul cu mâinile lui. Bine, o mai fi avut nişte muncitori pe care i-a mâncat după aia, dar sunt convins că a stat cu ei acolo, pe capul lor, să vadă cum pun ăia marmura În baie, să nu-l tragă-n piept şi să-l fure. Şi mi se pare normal să-i mănânce la sfârşit ; ştim cu toţii cum sunt muncitorii. Mai ştim că are o moşie imensă, populată cu tot felul de jivine ticăloase. Chiar credeţi că e uşor de administrat aşa ceva, să-i ţii În frâu pe toţi ăia? Păi ăia nu sunt proşti ca ţăranii Împăratului, dacă nu stai cu pleoapa pe ei. Deci, Zmeul e un bun gospodar, un bun cunoscător de oameni, un excelent strateg militar şi un bun trezorerier. Dar Zmeul e un tip cinstit În sentimente şi cam fără noroc la femei. I-a venit vârsta Însurătorii, a stat, a analizat, a cercetat, şi-a căutat nevastă. N-a găsit pe nimeni pe placul lui În propriul tărâm (ce s-alegi din jivinele alea?! ), deci s-a uitat la vecini. S-a Îndrăgostit de fata aia mică a Împăratului (ştie ce-i frumos, măcar fizic, şi nici nu Încalcă eticheta, ţinteşte la acelaşi rang) şi a procedat În consecinţă, aşa cum cerea tradiţia: a luat-o la el. Aşa a făcut şi tac-su cu mă-sa, şi bunicul lui, şi străbunicul lui, la vremea lor. Aşa e normal: clar, fără ascunzişuri, umblat cu şoalda şi alte prosteli. Pui problema direct : " Fă, te iubesc, te vreau. Treci Încoace." Şi prostul chiar o iubeşte : n-o forţează, n-o siluieşte, e romantic, are o grădină cu trandafiri, o-nconjoară de bogăţii, Îi face toate poftele. N-am auzit nici o poveste În care Zmeul s-o ţină pe prinţesă legată În beci, goală-puşcă şi să vină s-o violeze când are el chef, după cum ar merita. Peste tot citesc numai de caftane, covoare, tiare, bucate alese, mătăsuri fine, rochii, giuvaere ; o ţine-n puf. Omul e familist şi serios, nu-şi uită Îndatoririle : se duce-n fiecare zi la muncă şi anunţă civilizat, cu buzduganul, când vine acasă. Şi toate astea pentru ea, ca să n-o sufoce cu atenţia, să-i lase spaţiu, să fie liberă, să aibă timp să-şi facă unghiile, să nu facă istericale că, vezi Doamne, a intrat peste ea În cameră şi-a văzut-o cu masca de castraveţi pe faţă. Carevasăzică, moldoveanca trăieşte În puf, Îi face prostul toate poftele şi, În semn de mulţumire, ce face? Se amorezează de Făt-Frumos că are părul mai Îngrijit şi tenul mai puţin acneic (vezi, n-ai vrut să te culci cu Zmeul) şi se hotărăşte să fugă cu el. Da' mai Întâi Încep să se hârjonească În pat, În patul pe care Zmeul cu mâna lui Îl cioplise, din nişte buşteni tăiaţi tot de el din pădure, şi-l cărase-n cârcă până la ultimul etaj al castelului, să aibă fata peisaj când se trezeşte dimineaţa sub baldachin. Şi proştii ăia doi stau până Îi prinde Zmeul, căruia - În sfârşit - i se aprind beculeţele. Mai departe. Zmeul luptă corect, Făt-Frumos trişează : bea apă vie de la un corb pe care-l mituieşte, dă cu peria, gresia, năframa; În fine, face tot ce poate să lupte cât mai puţin şi să-i bage pe alţii la Înaintare. Din toate astea, eu pricep că morala basmului românesc e următoarea: - dacă eşti un şmecher metrosexual şi ştii să profiţi de pe urma tonţilor incompetenţi ajunşi În poziţii de conducere, te aranjezi pe viaţă.- dacă eşti o fiţoasă analfabetă şi de bani-gata, ai toate şansele să umble toţi după fundul tău şi după averea lu' tac-tu.- dacă eşti un tip cinstit, muncitor şi care luptă după reguli, pici de papagal. Dacă basmul românesc ar fi avut măcar o urmă de dreptate, Zmeul i-ar fi rupt gâtul lui Fefe cu două degete, ar fi luat-o pe proasta aia, i-ar fi dat o bătaie soră cu moartea şi ar fi trimis-o rachetă Înapoi la tac-su acasă. Apoi şi-ar fi strâns armata, ar fi năvălit pe tărâmul Împăratului şi i-ar fi făcut prăpăd, ar fi violat, jefuit şi ucis tot ce i-ar fi stat În cale, ar fi unit cele două tărâmuri şi şi-ar fi făcut un harem de basm din toate gagicile alea proaste ca noaptea. Pentru că fiecare merită să-şi trăiască propriul basm! Într-o zi vine un cunoscut la Socrate și spune: - Uite ce am auzit despre un student de-al tău. Socrate îl întrerupe: - Stai puțin! Înainte de a spune vreau sa facem un mic test. - Un test? - Da, cu trei întrebări. Prima este dacă ești sigur că este adevărat ce îmi vei spune? - Nu, nu sunt sigur. - Bine, deci nu este sigur adevărat. A doua întrebare este daca este ceva bun? - Nu, din contra. - Aha! Deci vrei să îmi spui un lucru rău despre cineva, lucru care nu știi dacă este adevărat! - Da, recunoaște rușinat omul. - Bine, atunci și a treia întrebare: acest lucru pe care vrei să mi-l spui mă va ajuta? - Nu, nu cred. - Deci vrei să îmi spui ceva de rău, care nu știi dacă e adevărat și nici nu mă va ajuta? Omul nu a mai spus nimic și a plecat rușinat. Acesta este unul dintre motivele pentru care Socrate era atât de apreciat. Și e și motivul pentru care Socrate nu a bănuit ca Platon se culca cu nevastă-sa.. Am facut un studiu pe 100 de femei si le-am intrebat ce sampon folosesc la dus. 98 au raspuns: “Cine dracu’ esti si cum naiba ai intrat aici.?!?” Definitia presiunii: O sotie, o amanta si o ipoteca. Toate cu o luna intarziere. Ai schimba iPhone-ul tau 4s cu un iPhone 5 pentru cativa cm in plus? Daca da, roaga-te ca prietena ta sa nu gandeasca la fel ca tine! Corpul feminin este un templu iar numarul de enoriasi depinde de popularitatea credintei! A-i reprosa unui barbat ca asculta toata viata doar de penisul lui, este ca si cum i-ai reprosa acului unei busole ca arata nordul! Matrimoniale: Doresc sa fac cunostinta cu trei-patru domnisoare pentru. O relatie serioasa ! Pesimistul: - Femeile din barul ăsta sunt nişte stricate. Optimistul: - Aşa sper şi eu. Un doctor avertizează un cuplu, în urma unei operaţii uşoare pe care i-a făcut-o soţiei: - E nevoie de 7 zile pentru însănătoşire, aşadar nu faceţi sex timp de o săptămână. - Ai auzit? îşi întreabă soţia, soţul. - Eu am auzit. Dar se referea la tine! Intalnire pe intuneric. Intr-un tufis, in parc: - Te iubesc. - Si eu. - Te doresc. - Si eu. - Ma cheama Vasile. - Si pe mine. - Ia-ţi domnule mîna de pe genunchiul meu, exclama indignată o tînără în sala de cinematograf. - Dar bine, unde s-o pun? - Un pic mai sus! ACCIDENT DE MUNCA LA CARACAL. Va scriu in raspuns la cererea dvs. De a va da amanunte suplimentare in Sectiunea 3 a Raportului de Accident de Munca unde am completat ca drept cauza “slaba planificare” ca fiind cauza accidentului meu. Ati cerut in mod expres explicatii amanuntite cu privire la accident si sper ca detaliile care urmeaza vor fi suficient de clarificatoare. Eu sunt zidar de meserie. In ziua accidentului lucram singur pe acoperisul unei cladiri inalte de 6 etaje. Dupa ce mi-am terminat treaba, am realizat ca mi-au ramas caramizi nefolosite, care, cintarite mai tirziu, au fost gasite a cintari aproximativ 270kg. Decit sa car caramizile jos in brate, in mai multe etape, am considerat ca e mai bine sa le cobor toate odata intr-un butoi, folosind scripetele instalat in acest scop in spatele cladirii. Am asigurat fringhia la nivelul solului, am urcat pe acoperis, am impins butoiul in afara cladirii si am incarcat caramizile. Dupa aceea am coborit de pe acoperis sa dezleg fringhia, tinind-o foarte strins ca sa asigur o coborire lenta a caramizilor. Veti observa in Sectiunea 11 a Raportului de Accident de Munca intocmit ca eu am o greutate de 72 kg. Datorita surprizei pe care am avut-o cind am fost literalmente SMULS de la sol intr-un mod complet neasteptat, mi-am pierdut prezenta de spirit si am uitat sa dau drumul la fringhie. Cred ca nu este nevoie sa va mai spun, am inceput o ascensiune rapida catre acoperis. In apropierea etajului 3, m-am intilnit cu butoiul incarcat cu caramizi care acum se indrepta vertiginos catre sol, intilnire in urma careia m-am ales cu capul spart, zgirieturi minore si o clavicula fracurata. Datorita impactului, ascensiunea mea a incetinit pentru o secunda dupa care a continuat rapid catre nivelul acoperisului, neoprindu-ma decit atunci cind degetele minii drepte au intepenit in scripete pina la nivelul celei de-a 3-a falange. Din fericire, intre timp mi-am recapatat prezenta de spirit si am fost in stare sa ma tin strins de fringhie in ciuda faptului ca incepusem sa am dureri. Aproape simultan, oricum, butoiul cu caramizi a lovit solul si ca urmare a impactului, fundul butoiului a cedat. Acum, saracit de greutatea caramizilor, butoiul cinarea doar 27 kg. Ma refer din nou la greutatea mea; cum probabil v-ati imaginat deja, am inceput o coborire rapida. In vecinatatea etajului 3, am intilnit butoiul care acum urca; ca urmare a intilnirii m-am ales cu fracturi la glezne si cu mai multe taieturi si zgirieturi la picioare si in general. Aici, norocul meu a inceput sa se schimbe usor. Intilnind butoiul, a fost bine ca mi-a incetinit usor caderea doar in masura sa-mi limiteze ranile, cind, am cazut pe gramada de caramizi si din fericire, am scapat doar cu 3 vertebre fisurate. Imi pare rau sa va spun, asa cum stateam intins pe gramada de caramizi, cu dureri atroce, incapabil sa ma misc, din nou mi-am pierdut prezenta de spirit si am scapat fringhia din miini. Asa cum stateam intins, pe spate, am putut sa vad cum butoiul gol si-a inceput calatoria in jos, catre mine, care explica cele 2 fracturi la picioare. Sper din tot sufletul ca acest raport raspunde la toate intrebarile dvs. De la protestul agricultorilor: Regia, bagati-ma acumaaa! ! !   shhh_7e816a_2200594. Jpg     43, 53KB     4 download Ginion, prostie, teribilism, infatuare, intr-un cuvant: amuzant! la unele faze am ras cu lacrimi, in special la cursele atletice, urmariti cursa 11o metri garduri. Epic! Enjoy! Doi politisti povesteau la sectie: - Am invatat sa fac sex in stil cowboy. - Cum se face? - Pai fac sex cu nevasta-mea pe la spate, cand sunt pe punctul sa ma termin, ridic pistolul si trag patru gloante in sus. Ea se sperie si strange din cur! E o senzatie nemaipomenita. Poti sa incerci si tu! A doua zi al doilea politist vine la munca foarte tacut. La un moment dat prietenul lui se apropie si il intreaba cum a fost: - La inceput totul a fost bine. Am luat Magnum-ul de 9 mm care il tin pentru ocazii speciale. Am inceput sa facem sex si am facut pozitia 69. Cand am simtit ca ma termin am tras 6 gloante in sus. Ea m-a muscat de pula, s-a cacat pe fata mea si din dulap a iesit un tip cu mainile ridicate! Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC