Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

bancuri si filmulete pentru descretirea fruntii page 48

Bula avea o colega de birou buna, dar din pacate indisponibila. O sorbea din priviri in fiecare zi si crapa de necaz ca nu-i poate face nimic. Intr-o zi ajunge atat de frustrat incat se duce direct la ea si ii spune deschis in fata: - Esti o femeie superba si imi doresc foarte mult sa te am macar o data. Uite, daca ma  lasi o singura data, iti dau 500 de euro. Tipa refuza fara sa stea pe ganduri. Bula insista, explicandu-i ca totul se va termina repede: - Eu stau in spatele tau, arunc banii pe podea, tu te apleci sa-i iei si pana i-ai ridicat eu am si terminat treaba. Tipa sta si se gandeste o secunda, dupa care spune ca trebuie sa se consulte cu prietenul ei si il suna. Prietenului ei, cand aude despre ce e vorba, ii sticlesc ochii si-i vine o idee: - Cere-i 1000 de EURO si ridica rapid banii, asa nu va avea timp nici macar sa-si dea pantalonii jos. Gagica e de acord si accepta propunerea. Dupa vreo jumatate de ora prietenul ei incepe sa-si faca griji, nemaiprimind nici o veste, si, la un moment dat, o suna el s-o intrebe ce s-a intamplat. Tipa raspunde gafaind, printre gemete: - Nemernicul a folosit monede. Morala: O propunere de afaceri trebuie analizata intotdeauna in profunzime inainte de a bate palma si de a te trezi f.t.   Intr-un sat din Ardeal, un fotograf nou, cam fara experienta. Cadra aiurea pozele, si de cele mai multe ori oamenilor nu li se vedeau ochii. Vin douä unguroaice - mama si fiica. - Bune ziua, domnu foto. Venit noi la dumnevostre se foteti la noi. Acuma, pe mine foteti in fund, si pe fata in píciore. Da' stiti ce rughem la dumnevostre, domnu foto? Foteti la noi ase de se ne iasa ochii.) Un tatic intra in farmacie cu baietelul de 8 ani de mana. Baiatul vede un prezervativ si-l intreaba pe taica-su: - Tata, ce-i asta? - Acesta este un prezervativ, fiule. Barbatii le folosesc atunci cand fac sex, pentru a se proteja pe el si pe partenera, de boli sau de sarcini nedorite. - A, da taticule, am auzit despre asta la scoala. Apoi copilu' vede cutia de 3 prezervative si intreaba din nou: - De ce sunt 3 in cutie? Taica-su ii spune: - Sunt pentru baietii de la liceu, un prezervativ pentru vineri, unul pentru sambata si unul duminica. - Uauuu. Ce interesant.. Apoi observa pachetul de 6 prezervative: - Si aici de ce sunt 6 in cutie? - Acestea sunt pentru baietii de la facultate: doua vineri, doua sambata si doua duminica. - Uauuu. Ce interesant.. Apoi vede pachetul de 12 si intreaba si mai mirat: - Astea pentru ce mai sunt? - Acestea sunt pentru barbatii insurati: unul pentru ianuarie, unul pentru februarie, unul pentru martie, . TRADUCEREA STATUSURILOR “DUPA” FACEBOOK   FETE MIȘTO in a relationship = ”m-a obligat boul să-mi pun asta ca să nu se dea golanii la mine. M-aș fute.”it’s complicated = ”mă fut cu cine am chef, poate chiar cu tine, dar te va costa foarte mult.”in an open relationship = ”prostul mă iubește și îmi e fidel.” FETE NASOALE in a relationship = ”l-am obligat pe bou să ne punem statusul ăsta, ca să vadă curvele că pot. M-aș fute.”it’s complicated = ”sunt într-o relație cu el, dar el nu știe. În cel mult două luni mă îmbăt și-i spun că suntem împreună, apoi schimb aici…”in an open relationship = ”mă mai duc seara la el să i-o sug, nu rămân însă peste noapte pentru că suntem doar fuck buddies. Nici nu-mi doresc mai mult. Suntem doi adulți care doar se bucură de sex și atâta tot. Mă simt bine și confortabil cu relația asta. Ne înțelegem bine în rest… E fără… Fărăăăă… Fără obligații, da! Și fără….” *izbucnește în lacrimi* BĂIEȚI (nu există urâți sau frumoși, sau există dar nu contează) in a relationship = (în cazul în care e cu una urâtă) ”m-a obligat, mi-e rușine cu mine și cu ea nu mai zic…” / (în cazul în care e cu una mișto) ”sunt îndrăgostit și nu care cumva să se dea vreunul la ea! Oricum nu v-ar răspunde! Mă iubește și nu m-a înșelat niciodată! Nu-i așa, pisoi!”it’s complicated = ”sunt într-o relație, dar prietena mea are tot pulă. Îmi pare rău, tată!” *izbucnește în lacrimi*in an open relationship = ”Glumesc. N-am nici o relație, să fim serioși, ce fată cu care aș avea o relație de orice fel ar accepta să-mi pun statusul ăsta? Dar aș vrea să am, pentru că sunt un papagal.”   Autor: Andrei Mantog Bula la scoala. Invatatoarea - Copii, azi invatam despre medicamente si la ce folosesc, fiecare va da un exemplu. Ia zi elev Popescu. Popescu - Paracetamol. Invatatoarea - La ce foloseste? Popescu - Dureri de cap. Etc. Invatatoarea- Elev Ionescu. Ionescu - Aspirina. Invatatoarea - La ce foloseste? Ionescu - Raceala. Etc. Ajunge la un moment dat si la Bula - Ia zi si tu elev Bula un medicament. Bula - Viagra. Invatatoarea - Vai, Bula, de unde ai auzit tu de el, ia zi, la ce foloseste? Bula - Pentru diaree. Invatatoarea - Cum asa, detaliaza. Bula - Pai aseara am auzit-o pe mama spunandu-i lui tata - Ia si tu draga o viagra, sa ti se intareasca cacatul ala!   s. Jpg     36, 34KB     5 download - Alo, draga mea, ce-ţi plac mai mult, bananele sau căpşunile? - Eşti la piaţă? - Nu, la farmacie! Un tip se trezeşte dimineaţa, ia ziarul de la uşă, se uită pe numerele de la loto şi vede că i-au ieşit toate cele şase. Cum avea un serviciu pe care nu îl suporta, pleacă tacticos la serviciu, intră în audienţă la şef şi îl anunţă cu satisfacţie că demisionează. Şeful spune că e alegerea lui, îi mulţumeşte pentru cei peste 20 de ani lucraţi în firmă şi îi dă un bonus de despărţire de 200.000 de euro. Omul, fericit nevoie mare, în drum spre loterie intră la reprezentanţa BMW şi cumpără cel mai scump model, în valoare de 200.000 de euro. Cînd să dea banii, este anunţat că, deoarece este clientul cu nr.1.000.000, primeşte maşina gratis. - Cînd e să ai noroc, ai noroc, zice omul bucuros că a rămas şi cu cei 200.000 de euro şi are şi BMW nou nouţ. Trece pe la loto, ridică milioanele şi pleacă acasă. Stă pe terasă, la o bere şi o vede pe soţia sa venind acasă, cu bicicleta. Moment în care trece pe stradă o betonieră şi o calcă. - Asta e, zice omul, cînd e să ai noroc, ai noroc pînă la capăt! Vine un mosulet de 80 de ani la doctor. -Domnule doctor, maine o sa ma insor! -Bine, mosule, cati ani are mireasa? -21. -Doamne, trebuie sa va avertizez, orice activitate sexuala ar putea fi mortala! Mosuletul sta un pic pe ganduri si raspunde: -Bine, atunci daca moare. Moare! Un cuplu foarte batrin isi serbeaza cea de-a 75-a aniversare a casatoriei. La un moment dat, sotul ii spune sotiei: - Draga, vreau sa te intreb ceva: dintotdeauna m-a framintat faptul ca cel de-al saselea copil al nostru nu a semanat cu restul. Acum, dupa 75 de ani, trebuie sa stiu: a avut el un alt tata? Sotia se uita la el si marturiseste: - Da, draga, ai dreptate, a avut un alt tata. - Si poti sa-mi spui cine a fost? - Tu! La fabrica de prezervative soseste o delegatie straina. Dupa un tur prin sectiile de productie, seful delegatiei il intreaba pe director: - De ce pe teritoriul fabricii exista si o gradinita de copii? - Acolo se aduna reclamatiile. Intr-o seara, un cetatean cu o galeata intr-o mina, cu o nicovala in cealalta, cu cite o gaina sub brat, se uita nedumerit, cind spre stinga, cind spre dreapta drumului. Din spate il ajunge o blonda. Cetateanul, necajit de-atita bagaj, o intreaba: - In ce directie e gara, domnisoara? - Mergeti cu mine ca si eu merg intr-acolo. Dupa vreo o suta de metri, blonda zice: - Daca ma gindesc bine, eu n-ar trebui sa merg cu dumneata. - De ce, don'soara? - Pai ai putea profita sa ma violezi. - Cum asa don'soara? Cu atitea in brate? - Sigur, ai putea pune galeata jos, nicovala in galeata si gainile le tin eu Un barbat surprins la amanta de catre sot sare de la etajul XX. In cadere se gindeste: "Nu puteam sa stau acasa cu nevasta. Sa maninc un gratar. Sa beau un sprit. Si cine stie poate sa fac si sex."Cade cu noroc pe o capitza de iarba proaspat cosita din spatiul verde al blocului si imbracindu-si izmenele cugeta: "Uite cum e omul. Doua secunde am fost in rahat si cate prostii mi-au trecut prin cap!" Un batrân de 75 de ani, merge la spital sa faca o analiza a spermei. Doctorul îi da un borcan si-i spune: - Ia borcanul asta si vino cu analiza mâine! A doua zi, batrânul apare, cu borcanul la fel de curat si gol ca ziua trecuta. Doctorul întreaba ce s-a întâmplat, iar batrânul explica: - Stiti, doctore, uite ce-am patit: Prima data am încercat cu dreapta, apoi cu stânga si nimic. Apoi am chemat-o pe nevasta-mea. A încercat si ea si cu mâna dreapta, si cu mâna stânga, apoi cu gura: prima data cu proteza, apoi fara proteza si tot nimic. Apoi am chemat-o pe vecina de alaturi: a încercat si ea si cu amândoua mâinile si cu gura si tot fara rezultat. Doctorul era socat: - Ai chemat-o pe vecina, iar batrânul raspunde: - Da si oricât ne-am chinuit, n-am reusit sa deschidem borcanul! -De ce v-ati oprit la 3 copii? -Am auzit ca fiecare al 4-lea copil nascut e chinez                 Ion si Gheorghe isi fac vacantele separat. Ion se intoarce din vacanta de iarna multumit. - Ei, si pe unde ai umblat, Ioane? - Prin Suedia, mai! - Si cum sunt scandinavele? Ion da din colt in colt, nu da un raspuns clar. Acasa, cauta in dictionar. "Aha, scandinave - adica femeile de acolo! Cum de nu am stiut, sa ma fi laudat, ca aveam cu ce!" Anul urmator, Ion se intoarce din vacanta bronzat. - Ei, Ioane, pe unde ai mai fost? - Grecia, tara frumoasa, mai! - Ei, dar elenele? Ion ramane iar mut. Nervos, acasa, cauta din nou in dictionar: "Aha, femei de acolo!" Un an mai tarziu, Ion se intoarce iar bronzat. - Si cum a fost in Egipt, Ioane? - Frumos, cald, camile, alea, alea. - Si piramidele? - Curve toate! Am găsit azi un flyer în cutia poştală: “Dacă eşti alcoolic sună la numărul ăsta…” Aşa că am sunat, era un bar deshis non stop…     Seara, in ambuscada stau doi killeri si asteapta "clientul": - Cat este ceasul? - Deja e trecut de miezul noptii, de ce? - Ma ingrijorez sa nu i se fi intamplat ceva rau. In Medgidia se puate si cu anunt pe zid:       Morena-din-Medgidia-600x414. Jpg     34, 8KB     4 download   Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC