Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

bancuri si filmulete pentru descretirea fruntii page 52

Merge un om la frizerie sa se barbiereasca. Si ii spune barbierului ca niciodata nu a putut fi bine ras pe obraji. - Nici o problema, spune barbierul scotand o bila mica, de lemn, dintr-un sertar. Luati in gura bila asta si tineti-o intre gingii si obraz. Omul face asta si capata cel mai fin barbierit din cate a simtit vreodata. Apoi intreaba: -Si daca inghiteam bila? -Nici o problema, o aduceati a doua zi inapoi, la fel ca toti ceilalti clienti… O blondă comandă o pizza. Ospătarul: - În câte felii s-o tai? În 6 sau în 12? Blonda: - În 6! 12 felii n-ași putea mânca niciodată! - Alo, Ioane hai la o bere la barul din colt. - Pai cand te-am sunat eu acum o jumatate de ora ai zis ca ai o durere ingrozitoare de cap! - Aveam, dar a plecat la cumparaturi. Vand rochii de mireasa. Marimile 44, 46, 48, 50, 52 si 54. Nu mai am puteri sa astept! Ileana Din prea mult exces. Un polițist vine dimineața pe la ora 5 la serviciu, în pielea goală.  Superiorul îl întreabă: - Bă, ce-i cu tine? Ai înnebunit, ce vii în halul ăsta la serviciu?-Sefuuuu', am fost cu nevastă-mea la o petrecere și pe la 3 noaptea au început jocurile de societate. S-au stins luminile și o voce a strigat: - Să se dezbrace doamnele! După câteva minute, din nou: - Și domnii să se dezbrace! Imediat aceeași voce a strigat: - Și acum… la lucru!- Și? Întreabă șeful…- Și eu într-un sfert de oră am ajuns! - Bula, cine ne-a facut pe noi, oamenii? Intreaba profesoara. - Sarpele, doamna profesoara. - Cum asa Bula? - Pai, daca nu ar fi existat el cu fructul lui oprit, Eva ar fi umblat si acum, bezmetica si virgina prin Rai.   Pe Valea Prahovei se respecta si acum traditionalul mers bara la bara. Mulţi soferi inca nu au auzit de ruta alternativa prin Bulgaria.   -Ioane, ma, Ioane, te sun drept de la Ontario, ma! -Ase, ma, Vasile, no care-i baiul? -Ma Ioane, zic c-am auzit ca Basescu si-o dat demisia, ma, cum o fo’ treaba asta? -Chestie mare ce-o fost, ma Vasile! S-o trezit intr-o namiaza si-o vorbit ca la razboi, la radiou, tulai Doamne! O zis ca nu-l mai rabda inima sa vada tara ruinata, ma Vasile, ca el mere si ca toti piscosii, zaluzii si floasterii sa meara numaidecat cu el. -Ase, si? -No, si dusi or fost, ma Vasile! -Tine-i stransi, Doamne! Si cine o ramas sa carmeasca tara? -Cum cine, Vasile? Regele nost’! Tara e curata si mintenas se rumeneste iara ca o painisoara. Si toti merem la lucru ca la hora. Si cand e hora, apai ne-aud si tarile vecine, de se minuneaza si-acus mi-e ca dau buzna peste noi! -Ma Ioane, tu-ti bati joc de mine! -No, mai Vasile, dara cine-o inceput primul?   Fosta mea prietena mi-a indoit capota de la masină dupa ce ne-am despărţit. Intr-un fel, a fost si vina mea, pentru ca aveam viteza.   Un tip se lanseaza intr-o depasire inconstientă si ii zice prietenului care-l insotea: - Ba, cred ca ala m-a injurat ca avea spume la bot. Prietenul: - Stai linistit! Tie nu ti-a zis nimic, cu ma-ta avea ceva. Nu este banc este o  constatare.   Fisiere atasate   rom. Jpg     29, 52KB     4 download Maria ii povesteste unei prietene: - Am sa-ti relatez un fapt cu totul si cu totul ciudat, draga, daca, stii sa pastrezi un secret! De o saptamana, sambata trecuta mai precis, suna cineva la mine la usa. Deschid si. In fata usii un barbat tanar, inalt si frumos ma intreaba: - Sotul dumneavoastra este cumva acasa? - Nu, spun eu. La care ma ridica in brate, ma duce in  dormitor, ma pune pe pat si mi-o trage sanatos. Luni a aparut din nou, sa stii. S-a intimplat acelasi lucru. Si marti, si miercuri. -Mor de curiozitate. Oare ce doreste acest barbat de la sotul meu? Somnic pufos.))   somnic pufos. Jpg     31, 17KB     7 download dovada ca poti fi un cocalar penibil si la 60 de ani Intr-o seara lupul, ursul si magarul au intrat impreuna in carciuma din padure. Se duc la barman si comanda:   Lupul: O sticla de votca! Asta seara am intalnire cu o lupoaica frumoasa foc si vreau s-o dau gata!   Veni randul ursului.   Ursul: Doua sticle de votca! Am intalnire diseara cu o ursoaica si vreau s-o fac praf!   Magarul: 50 ml de votca!   Ceilalti doi s-au uitat mirati catre magar.   Lupul: Bine mai magarule, santem noi mai puternici ca tine, si ursul este chiar mare, dar ce faci tu doar cu 50 ml de vodca?   Magarul: Ma baieti eu scula am, vodca e doar ca sa-mi sclipeasca ochii! Doi amici de pe forumul nimfomane se intorceau acasa spre seara de la job. Cum stateau ei asa in metrou si se uitau pe geam si la cei care mai erau in vagon, zice unul dintre ei asa cu naduf : - Bai Dane, cand ajung acasa ii rup chilotii nevestei nu alta, ce mai ferfelita ii fac, asa de ciuda! Dan mirat se uita la el cu un zambet mare pe fata : - Esti hotarat ai, in erectie maxima. Da totusi, cu chilotii nevesti-ti ce ai? - Bai dimineata m-am imbracat pe intuneric si din greseala i-am luat pe-ai ei si asa ma strang mah, de-mi sar ochii! - De ce nu poate fi considerat sexul un sport? - Deoarece in sport castiga cine termina primul! Un cuplu in varsta sta ca intotdeauna pentru micul dejun, la terasa unui restaurant. Deodata se apleaca sotia peste masa si ii trage sotului o palma de-l lipeste cu spatele de scaun. O vreme e liniste, apoi intreaba batranul mirat: - Pentru ce dracu' a fost asta? - Pentru 45 ani de sex nereusit! El sta pe gânduri afundat în scaun. Dupa o vreme, se ridica si ii trage ei una peste cap de o zboara cu tot cu scaun de pe terasa. - Da' tu de ce ai facut asta? Zbiara ea la el. - De unde stii tu diferenta dintre un sex reusit si unul nereusit? O vrabiuta zbura cu viteza la nivelul solului. Din fata ei vine un BMW. Vrabiuta cu viteza spre BMW. Se izbeste de masina. Cade ametita toata. Soferul opreste, o ridica, o ia acasa, o pune in colivie, ii pune niste paine, ii pune niste apa. Se trezeste vrabiuta la un moment dat si se uita buimacita in jurul ei: Vede gratii, vede apa, vede painea. - Fir-ar sa fie! L-am omorat pe ala cu BMW-ul. Ora de matematica. Profesorul spune: - Maine dam extemporal! Nu admit nici un absent, pentru nici un motiv! Un elev intreaba: - Totusi, daca suntem extenuati de sex, putem lipsi? - Nu, ca poti scrie cu mana cealalta!   Fetita merge la un bazin de nudisti cu parintii ei. Tot plimbandu-se ea, observa ca toti domnii au chestia mai mare decat tatal ei. Merge la mama si o intreaba : - Mama, de ce toti barbatii au chestia aia mai mare decat tati? Mama: - Draga mea, cu cat e mai mare, cu atat e mai prost barbatul! Mai merge fetita sa se joace si observa ca toate doamnele au sani mai mari decat mama ei. Merge la mama si o intreaba: - Mama, de ce toate doamnele au sanii mai mari ca tine? - Draga mea, cu cat sunt mai mari sanii, cu atat e mai proasta doamna. Mai merge fetita la plimbare, il vede pe tatal ei vorbind cu o doamna, se intoarce la mama ei si ii spune: - Mami, mami, tati vorbeste cu cea mai proasta doamna din bazin! Si cu cat vorbeste mai mult cu ea, cu atat devine si el mai prost!   Un om de afaceri ii trimite un fax sotiei sale: "Draga mea sotie, o sa intelegi ca acum cand tu ai 54 de ani, eu am anumite nevoi pe care tu nu mi le mai poti satisface. Sunt foarte fericit alaturi de tine, te consider o sotie minunata si, sincer, sper ca nu te vei simti ranita sau jignita cand vei afla ca in momentul in care tu primesti acest fax, eu fac sex in hotelul Camino Real cu Nicole, secretara mea, care are 18 ani. Totusi, voi ajunge acasa inainte de miezul noptii." Cand se intoarce tipul acasa, gaseste pe masa din sufragerie un biletel in care scria: "Dragul meu sot, am primit faxul tau si nu pot decat sa-ti multumesc ca m-ai anuntat. Profit de aceasta ocazie sa iti reamintesc ca si tu ai tot 54 de ani. In acelasi timp, te anunt ca atunci cand vei citi acest mesaj, eu voi fi in mijlocul unei partide de sex la Grand Hotel cu John, profesorul meu de tenis, care la fel ca si secretara ta, are tot 18 ani. Si cum, pe langa faptul ca esti un om de afaceri de succes esti si licentiat in matematica, vei intelege cu usurinta ca ne aflam in aceleasi imprejurari, dar cu o mica diferenta: 18 intra de mai multe ori in 54 decat 54 in 18. Deci nu ma astepta in aceasta seara, ma voi intoarce maine. Te saruta sotia ta, care te intelege cu adevarat." Ora de biologie. Profesoara spune: – Copii! Ştiti că stamina şi pistilul la flori sunt organe de reproducere? Bula din rândul din spate: – Sa-mi bag piciorul… si eu le miroseam!   Dacă o mai ţine criza economică tot aşa, vor mai ramane doar două bănci: banca de spermă şi banca de sange. Cand vor fuziona, noua bancă se va numi The Bloody Fucking Bank.   Femeia este cel mai fiabil motor descoperit: Motivul? Reuseste sa se adapteze la orice piston folosit; O data pe luna isi schimba singura uleiul; Functioneaza in orice pozitie vrei sa o folosesti; Nu are nevoie de mult ulei, se lubrifiaza singura; Se porneste doar cu un singur deget.               Sotia si sotul iau masa la cel mai luxos restaurant.     La un moment dat apare o tanara superba si ia loc la masa. Sotia socata il intreaba pe sot."Cine e domnisoara si de ce se asaza cu tupeu la masa noastra?"Sotul ii raspunde linistit "E amanta mea!" "Si cum ai tupeu sa imi zici asta asa linistit? O sa divortez! " "Draga mea vrei sa divortezi?Bine!Dar stii casa de la Monaco." "Ce e cu ea?" "Nu o sa o mai ai." "Ei si ce!Tot am sa divortez!" "Dar yacht-ul pe care stai toata vara?" " Ce e cu el?" spune sotia impacientata. "Dispare si ala" " Si ce daca tot am sa divortez!" Sotul foarte calma continua " Intelegi atunci ca si Golden cardul o sa dispara" La care sotia se linisteste instant si il intreaba pe sot. "Dragul meu dar la masa vecina nu sta asociatul tau?" "Ba da" vine raspunsul. "Dar nici el nu e cu sotia." Sotul ii spune linistit "Normal! E si el cu amanta." La care sotia mandra spune   "Oooo!Dar a noastra e mult mai frumoasa!"   Un taran avea un cocos batran. Se duce la targ si cumpara unul mai tanar, il duce in curte si-i da drumul. Cocosul batran zice:   - Avem 20 de gaini, 10 mie si 10 tie!- Nu se poate, zice cel tanar, mie 18 si tie 2!- Uite cum facem, vezi gardul din spate, ne intrecem pana la el, si cine castiga ia cele mai multe gaini. Tu fiind mai tanar imi dai si mie un mic avans.- Bine, zice tanarul.  Incep ei si alearga, cel batran mai in fata, deodata iese stapanul cu pusca, trage si omoara cocosul mai tanar.- Al dracului, al saselea cocos homosexual! Cica pilotii unui avion au uitat microfonul de comunicatie cu pasagerii deschis. Zice unul: - Ce facem? Facem sex cu stewardesa sau mancam? Celalat raspunde: - Mancam mai intai. Stewardesa ii aude si se grabeste spre cabina sa-i avertizeze ca au lasat intercomunicatia deschisa, dar se impidedica si cade. La care o batrana zice: - Nu te grabi maica, n-ai auzit? Mai intai vor sa manance!     Un tip cu o tipa, dupa o intalnire de succes, merg impreuna pe aleea casei lui. La un moment dat, tipul o intreaba: - Vrei sa mergi pe la mine, sa bem o cafea? - Pai, hai sa-ti zic ce-am constatat:   Imi dau seama de fiecare barbat cum este in pat, dupa cum baga cheia in broasca. Adica daca o bagi repede, smucit, inseamna ca esti animalic si nu-mi place chestia asta. In schimb, daca bajbai si nu nimeresti yala, inseamna ca nu esti experimentat si iara nu imi place. - Domnisoara, nu stiu, cum fac ceilalti, dar eu inainte de a incerca cheia, ling broasca de-o ia naiba. Click pentru a mări poza: Glorioşii Generali Nord-Coreeni.       . şi se continuă pe cracul stâng al pantalonului până la genunchi.    . Apoi, pe cracul drept - dacă este cazul! Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC