Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

bruneta apetisanta 24 ani 0757330157

Salutare, Deunazi am "punctat" la urmatorul anunt. Fata draguta24 ani cu poze reale te asteapta la un masaj sunt finuta si frumoasa te astept. Rog seriozitate.   Mi-a raspuns, a vb. Frumos, tarif 60 ron/finalizare, locatie cetatii cu bogdanesti. Mi-a spus ca mai are o colega, ca nu lucreaza la ora(doar ailalta) cu 150 ron/ora, dar daca vreau o finalizare cu una si o finalizare cu cealalta lasa la 50 ron de caciula. Ieftineala clara. Mi-a zis de la inceput ca se grabesc, ca trebe sa mearga la lucru si daca vreau tre sa ajung in jumate de ora. Eu am insistat ca vreau neaparat, asa ca sa ma astepte, la banii astia nici nu mai conta.   Am ajuns in aprox 35 de minute. Prima(cea cu care am vorbit la tel) e micuta, cam negricioasa si uratica, corp insa frumusel. A doua si urata si cam grasa, dar am zis ca daca tot m-au asteptat merge de un fast fuck. M-a luat prima in primire, n-a facut dis nici ea si nici eu, dar nici un miros suspect. Patul mare, dar gen recameu, cam incomod. Desi mi-a zis la tel ca sarut, nici n-am insistat asa ceva ca avea herpes, si oralul l-am facut protejat ca era mai safe. Ne-am giugiulit nitel, a pus preze, mi-a facut un oral mediocru spre bunicel, apoi am pus-o deasupra si am finalizat repede. Ailalta se  foia pe dincolo, i-am zis ca gata, asa ca a venit si s-a dezbracat si ea, in timp ce "a mea" se imbraca si intra/iesea din camera. Aveau si o catelusa micuta, tot glumeau intre ele si cu mine, si desi toata afacerea nu avea nimic erotic m-au binedispus. Faza era mai mult haioasa ( si ele la fel), de fapt sunt 2 pupeze care mai fac si altceva si cate 50 de lei la un futut.   Grasa s-a dezbracat si a venit langa mine. Nu mai eram deloc-deloc excitat, dar am zis ca daca tot m-a asteptat, sa nu fiu magar si sa-i dau 50 de lei. A incercat sa revigoreze soldatul (mangaieri, apoi preze pus pe poola nesculata si oral ), dar fara succes. Pe aia nu cred ca as fi futut-o nici macar gratis, poate daca as fi fost extrem de beat.   I-am zis ca pas, i-am dat si ei 50 de lei si dus am fost. O experienta haioasa si io zic ca a meritat la 100 ron. Oricum, nu mai calc pe acolo. Locatie: 7 ( curat, ap vechi, recameu) Fetele(corp): A mica: 6/7 Grasa: 3/4 Oral: A mica: 7 Grasa: nu stiu Normal: A mica: 7 ( gemete un pic false ) Grasa: nu stiu. Atitudine: ambele 7 ( un plus pt. Ca nu-s tepare, dar nici o treaba cu meseria, graba mare.) Nu e de revenit decat pentru cei care doresc ceva nou si o gluma la bani putini.       Fisiere atasate   4187bec758cc9e9f7b418ce83c4bb93e. Jpg     28, 02KB     31 download   431afba32c4ed5b83c9a1073f79c1b17. Jpg     16, 35KB     50 download   9046e3ffe3e612c85e0f5df7ee5778c9. Jpg     27, 81KB     33 download Salutare E in zona mea. Am vazut anuntul pe publi si ma gandeam sa trag o fuga ca e ieftin si aproape, dar m-am razgandit la ce ai descris tu mai sus si m-am razgandit.  Salutare Am fost si eu la domnisoara, luna trecuta. Locatia este Cetatii colt cu Bogdanestilor, parter. In locatie mai are o colega de apartament, care presteaza si ea, dar pe mine personal nu ma interesat, nu ma atras cu nimic. Modalitatea de contact a fost telefonul, la nr din titlu, a rapuns din prima si mi-a dat indicatiile referitoare la ce presteaza si la ce preturi, si unde o gasesc. Pozele sunt reale, are cam 153-155 cm si in jur de 45 kg. Apartamentul este cu 2 camere, prima fiind mai mare si cu un pat cam subred din ce am vazut eu, si a doua camera fiind mai mica si cu un pat extensibil, dar care nu era desfacut. Au si un catel mic care se ascundea sub un dulapior. Referitor la prestatie, dezastruoasa. Dar de fapt este de asteptat avand in vedere pretul. Adica 60 de lei. A inceput cu un oral protejat, care era mai mult un fel de sarut pe capul pulii, in cel mai bun caz baga capul pulii in gura dar nu mai mult, si o masturbare facuta cu mana, dar si asta foarte proasta. I-am zis sa trecem la actiunea propriu-zisa, am trecut eu deasupra in clasica pozitie a misionarului vreme de vreo 10 min dupa care am schimbat mai multe pozitii, capra, ea deasupra, iar misionarul vreme de vreo 20 min. Vazand ca nu ma pot termina, i-am zis sa imi faca un oral ca sa ma pot termina. Dar la nivelul de maiestrie al fetei abia am reusit sa ma termin dupa vreo 10 min Programul: nu ma interesat, nu mai am de gand sa o vizitez. Halatul: 60 ron. Pe care i-am dat la sfarsitul intrevederii fara sa-i ceara ea. Notele sunt mai jos, dar a fost dezamagitor pt mine. Nu recomand. Locatie: 6—destul de curat dar paturile alea nu inspira deloc incredere, niciunul dintre ele. La baie nu am fost pt ca eram proaspat spalat, veneam de acasa unde am facut dus. Igiena si corp: 7—nu am simtit mirosuri suspecte, dar pe mine personal nu ma atras cu nimic fata. Prestatia: 4—oral, prost executat—vezi mai sus detalii Prestatia: 5—normal, nu are deloc imaginatie, dar macar sta cum o pui. Atitudine: 5—nu iti da impresia ca vrea sa te simti bine, de GFE nici nu poate fii vorba. Nici pe departe. Are copane frumoase, un pic de labii si negresit dar negresit sa-i spuneti sa faca un dus inainte (ca la 60 de lei nu catadicseste), altfel pleci parfumat pe degete (un pas gresit, si ai dat de rahat, ca in mafie)   p.s. Cand nu ai decat 60 lei (de care evident ea nu e multumita deloc, de unde si atitudinea dezagreabila), merge!  .a, si sa uati si bic la voi, că uneori nu are si o poti prinde neepilata bine (dar am patit sa fiu trimis si dupa prezervativ cu altele, si tarifu era 150 lei. Deci orice e posibil in România) Feminin versus masculin Aș vrea să subliniez un contrast trist intre situatua unei persoane de sex masculin ajunsa om al strazii si o persoana de sex feminin care ar ajunge in aceeasi situate daca nu ar avea fundul să se scoata. Dupa ce am fost la duduia asta si i-am dat 60 de lei, alegandu-ma cu degetele parfumate de rahat, m-am dus la Lidl in Calea Buziasului dupa ceva mancare si o bere cu lămâie. Cand am iesit, inca afectat negativ de experienta cu trufandaua asta mică, am băgat cosu cu plasa cu cumparaturi in stocul cu carucioare si am scos moneda, fara sa realizez ca nu mai pot sa-mi scot plasa cu cumparaturi. Atunci s-a apropiat de mine un om al strazii de sex masculin (99% dintre oamenii strazii sunt de sex masculin daca ati observat, distrusi de mamele si apoi de sotiile lor bestii), sa-mi ceara aia 50 de bani, i-am dat dar plasa ramase-se acolo captiva, la care omul strazii imi zice, domnu`, sa nu va uitati plasa (as fi uitat-o asa am fost de marcat de situatia lui tragica plus experienta imputita cu duduia), asa ca omul strazii a bagat el moneda la carucior ca sa-l pot trage putin in afara si sa-mi iau plasa. El era foarte fericit, pt ca a primit aia 50 de bani si pt ca m-a ajutat in amnezia mea postraumatica sa nu plec fara plasa cu mancare. El are nevoie de cel putin 3 persoane sa-i dea o moneda pentru o singura paine. Pe cand zeița asta care ia 60 lei in 15 minute (timp in care se comporta absolut mizerabil cu clientii), poate trai 6-7 zile cu banii aia daca isi gateste (legume congelate, carne fripta, ma rog, poate manca bine de banii aia) dar pana seara mai face 5-6 clienti, adica scoate cateva milioane pe zi si asta poate sa o faca ani si ani de zile. Stati si reflectati! Alta, cu care am mai tinut asa legatura prin telefon, mi-a pus 3 intrebari: 1. De iti place sa ma tii de vorba la telefon toata ziua (de fapt trecusera doua ore) - ce era sa-i zic? Voiam sa stiu detalii, exista mafie care le ia banii are copii, pe cine are in intretinere, ce scolarizare are (asta se vede dupa cum isi scriu anunturile ca nu au peste 8 clase, desi nativ sunt foarte inteligente) 2. Ai sa-mi dai 20 de milioane imprumut? (i-am zis, sa-ti dea colegele de afaceri, eu n-am decat 150 lei pana la urmatorul client) 3. De ce nu ai copii pana la varsta asta? (40 de ani) - aici nu i-am mai zis ca nu am de gand sa produc clienti pentru curve si soldati pentru Armaghedon.    Da o geaca, ai sa-mi dai? Zice ea la final, vazandu-mi inima asa de cruda. Pe moment nu am inteles ce. Geacă mă, o haină! Atunci mi-am adus aminte de scrie in Evanghelie si am zis, da, am sa-ti dau! Si continua ea, dar daca ma vei gasi cazuta pe strada, o sa ma ajuti? Aici n-am stiut ce sa zic, ca deja-i propusesem o relatie stabila cu contract cat se poate de cinstit pe care l-a refuzat (mi-a dat cu flit efectiv). Bun, zic eu, la ce toate aceste intrebari? La care ea zice: voiam sa stiu ce esti tu in stare sa faci pentru o femeie in afara de a veni sa-ti golesti coaiele pe patul meu! (delir de grandoare sexuala tipic feminin). Concluzia: ce fac ele, fiind un viol consimtit prin bani, nu este nici pe departe despagubit in plan moral prin acei bani, desigur ca daca n-ar exista concurenta ar fi in stare sa ceara si 10 mii de euro pentru un futai. Dar, avand in vedere ca aceste fete sunt ostasii nostrii de nadejde din linia intai contra pitipoancelor (care sunt niste escroace sexuale si sentimentale, te rup de bani si greu ajungi sa le futi), trebuie sa le apreciem si sa avem grija de ele asa cum sunt. E adevarat ca si ele sunt tot niste pitipoance, mai nescolite, care in secret urmaresc sa puna laba pe unu cu bani multi (fie el chiar dintre clienti) care sa le salveze! Dar ăla trebuie sa arate cumva ca Salma Khan, adica o suma a tuturor barbatilor cu care s-au culcat pana atunci (mii).    Ar mai fi multe experiente de zis cu fetele astea dar ma opresc aici. In general, doar 30% maxim un sunt țepare si au un comportament decent. Restul, sunt niste golance de ghetou. Nu vreau sa fiu magar. Se vede ca ai talent la scris, ca esti credincios, adica frecventezi regulat un lacas de rugaciune. As zice ca esti chiar botezat in una din noile religii aparute mai nou. Dar. Care e treaba cu fata asta? Unde este recenzia regulamentara. Ca noi toti asta facem aic. Nu scriem romane si pilde din evanghelii Fata mai are thread, se pot unii   http: //nimfomane. Com.157#entry238932         http: //www. Publi24.r.74716a6051. Html   ofer clipe de relaxare domnilor generosi. Suna -ma si nu vei regreta nu raspund la nr privat. Lucrez cu mare discretie, rog sa sune numai d-ni generosi.       Fisiere atasate   bruni. Jpg     33, 54KB     12 download   bruni1. Jpg     43, 35KB     19 download   bruni2. Jpg     47, 58KB     9 download   bruni3. Jpg     37, 52KB     10 download Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC