Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

care este fantezia ta sexuala page 3

O alta fantezie care mi se pare super tare e. Esti intr-un club, pe strada sau in cam orice locatie. Si vezi un tip care iti place la nebunie(doar din punct de vedere fizic) si el la fel si sa aveti instinctul acela animalic care sa va determine sa v-o puneti. Nu stiti nici macar cum va cheama si nici nu va intereseaza. Dorintza animalica care e in voi e mai presus. : dNu stiu cum e dar mi se pare super tare! Limba nu piere asa usor!si nici degetele nu mor!numai ca le e frica ca le scapi magarul in beci dupa limbi!si nu am magari pt toate!de aia prefer limbile! S-o fac cu o femeie in prezenta sotului meu! Sunt tare curioasa cum este! Cand i-am zis el m-a aprobat bucuros! Cine nu si-ar dori! Cred ca orice barbat si-ar dori sa fie "iubit " de doua femei! Diversificam si e totul controlat de mine! Sunt constienta ca sunt anumite riscuri, dar sunt dispusa sa risc! Fiecare are cate o fantezie ascunsa, de altfel am si eu multe fantezii, as incerca sa fac dragoste intr-o barca sau intr-un copac. Fantezia mea este urmatoarea: sex cu o fata si cu mama ei, threesome. (2 fete si eu am facut. Insa tind spre fata+mama ei). Miar placea sa-mi indeplinesc fantezia asta a mea sa fut o femeie imbracata in iepure roz. Eu sunt batran si nu mai poci face sexul asta, dar am legat-o cu sfoara si trag de ea, citind la calculator ce scrieti voi in articolele despre sex. Ce mi-ar place si mie. Dar in curand voi ajunge in iad si abia astept sa ma chinuie dracoaicele ca mult le-am mai dorit! De invidie eu blestemam si injuram pe ceilalti care puteau sa faca ce eu nu faceam si le vorbeam de biserica ca sa nu faca nici ei, daca eu nu mai puteam. Daca vreau si nu pot, de invidie pe voi stau pe forumul acesta toata noaptea cand voi faceti si va sicanez pe voi. Sa auzim numai de bine! Mereu mam regasit in povestile astea cu “gangsteri”desigur mai din vremurile noastre. Imi plac kre barbati sunt puternici si rai adevarati lei intrre baietii lor dar kre in pat ku femeia lui este un baiat cumintesi “sub papuc”. Atata timp kt sunt cuminte el este sub papucul meu. El este bagabontul meu kre ma iubeste sil iubesc orice miar face. Imi place dragostea kre mio ofera desi numi arata des stiu k ma iubeste. Nu cred k as putea sa traiesc fara sal aud cum intra dimineata la 5 pe usa mor de beat, tras si cu un chef nebun sa ma futa si sa ne futem pana soarele rasare salbatic, sai simt respiratia grea ce miroare a whisky pula tare si cu un chef nebun de pizda de pizda mea, de pizda lui. Park si akum ma trec fiorii knd ma gandesc de noaptea de sambata spre duminik knd desigur k a venit iara mort de beat de la baietii lui…am auzit scartaitu rotilor eu nu dormeam era vreo 3.30-4 numai stiu miam dat seama ka venit.a bagat cheia in usa si a venit la mine sa trantit in pat cu corpul lui mare si greu peste mine si a inceput sami sarute buzele cu foc si cu dor sa ma dezbrace a coborat incet incet de pe gatul meu pe sani pe buric sub buric pana cand a inceput sami linga pasarica cu o pofta de carne proaspata. Mam dat sal dezbrac iam desfacut capsele la blugi si am inceput sal ling usor pe pula ku pofta kre era tare stiam k vroia sa mio traga si el vroia trebuia sa mai aiba rabdare. Iam luat toata pula in gura cu pofta …aveam pofta de pula lui k un copil mik de ciocolata…pana cand nu a mai rezistat ma intors invers eram kpra si el mio dadea pe la spate, ma tragea de par si eu urlam de placere in timp ce el gafaia si gemea incet, ma intors pe spate …in timp ce mi saruta buzele pula lui imi strabatea pasarica incet inainte si inapoi si tot asa in timp ce gafaiam amandoi. Ma tras in genunchi asteptam sasi dea drumu pe fata mea si pe limba mea. Cuminte in genunchi k o iubita credincioasa si fidela tot timpul …. Asteptat k sucul dragostei sa iasa afara k de mult era pe “foc”si de mult vroia sasi linisteasca pula. Totul a inceput acum un an cand m-am angajat la locul de munca pe care il am si acum… Am incercat sa-l evit mult timp, dar era peste puterile mele sa ma opresc din tremurat cand intra pe usa, dadea ordine, cerea explicatii… iar cand se calma si prindea momentul propice, ma privea pervers, ma mangaia pe fata si-mi spunea cat ma doreste… Eram groaznic de speriata si nu stiam cum sa reactionez, ma intimida si ma flata in acelasi timp. Stiam ca nu e bine, si-l respingeam, dar in acelasi timp ma excita ideea ca mi-e atat de interzis.E dur, nervos, impulsiv, ii place sa domine si sa porunceasca, iar sexul cu el nu putea sa fie decat… salbatic.O seara de miercuri a fost ideala pt scenariul urmator: biroul, usa incuiata de doua ori si o privire care nu avea nevoie de prea multe lamuriri. Sarutarile fierbinti nu mai conteneau iar hainele disparusera de mult. “Te vreau, te doresc”. Desi mintea mea spunea NU, trupul nu ma asculta. Degetele imi innebuneau deja punctul G si eram disperata sa-i simt pula fierbinte inauntru. N-a durat mult pana m-a prins de par cu o mana iar cu cealalta mi-a ridicat “fortat” bazinul. Si ma futea, si ma futea… adanc si salbatic, prinzandu-ma de gat si sufocandu-ma usor. Lipita de pereti, trantita pe masa, pe jos, zgariata si muscata ii sugeam cu o pofta nebuna pula, pana la lacrimi…L-am dorit o data, l-am avut… l-am dorit a doua oara, l-am avut… Dar e genul care se plictiseste usor pentru ca poate avea orice femeie isi doreste… iar eu ma simt mica, nesemnificativa si ignoranta pentru un asemenea barbat si s-ar putea ca a treia oara sa nu ma mai vrea el. Mintea mea cauta in permanenta solutii, scenarii, metode… pentru ca mi-e teama sa nu-si piarda interesul. Si ma mistui incetul cu incetul stiind ca seara de seara adoarme langa ea… langa sefa mea. O sa-i spun R. Eram la ea acasa… Am mancat impreuna, dupa care ne-am mutat in pat la ea, povestind. Stateam si o priveam. Nu imi doream decat sa o sarut, sa-i simt mangaierea, sa ma tina in brate… Lucruri copilaresti…Era o tensiune sexuala din ce in ce mai mare intre noi doua… De multe ori am avut sansa sa vad ce ar fi vrut, dar imi era frica sa nu stric relatia noastra de prietenie, avand in vedere ca nu stiam ce reactie va avea…Incet incet, am inceput sa ma indragostesc de ea: )…Am iubit-o mai mult decat cred ca am sa mai iubesc vreodata. I still do…A venit si ziua in care ne-am cunoscut cu totul… Eram la un prieten comun acasa… Ea a fost cea cu initiativa. Pur si simplu m-a luat de o parte, s-a uitat in ochii mei, si m-a sarutat. M-am simtit atat de bine…Toata seara a fost numai pentru noi. Stiam ca ceva va merge mai departe… Mai pe ascuns, mai pe vazute, am inceput sa ne jucam: )Manute peste tot, eram din ce in ce mai dornica sa o simt, sa o gust, sa o fac sa tremure. Intr-un sfarsit am plecat de acolo, si am mers la ea acasa: )Mi-a propus sa raman peste noapte. Ne-am calmat putin la un pahar de vin rosu si la o tigara. Ne sorbeam din priviri, o vroiam rau de tot. Totul a inceput in baie… Se schimba, si eu eram cu ea… Pur si simplu cand am vazut-o ca se dezbraca, nu am putut sa nu fac nimic. Am ‘ajutat-o’ sa scape de haine, am inceput sa o sarut pe gat, coboram pe sani, pe abdomen, pana la linia bikinilor… Vedeam ca vrea din ce in ce mai tare. O cerea din priviri… Inocenta cum o stiam, m-a excitat la maxim in momentul in care am vazut ca ma imobilizeaza si incepe sa faca ce vrea cu mine. Am ajuns intr-un sfarsit si in pat. Am inceput usor usor sa ma joc cu degetele, dar in acelasi timp macinata de gandul ca eram virgina la dat limbi. Usor, usor am inceput sa o ling, sa bag un deget, doua. Tremura, ma tragea de par, vroia sa ma sarute, nu vroia sa ma opresc, era pe punctul de a se urca pe pereti. Dupa inca cateva secunde de gustat, R s-a incovoiat ca o pisicuta, muschii i se incordau, era atat de uda incat nu puteam sa ma opresc din ceea ce faceam. Seara a continuat in acest fel, pana am adormit in bratele ei. It was the best night ever with a girl: )Din pacate a plecat acum un an de zile un alt oras la facultate. M-am dus la ea cu inca niste prietene acum cateva luni. Am ramas la un moment dat doar noi doua. Stiind ca ma excit numai cand o vad, a inceput sa ma chinuie. Sub pretextul ca vrea sa-mi arate cum ii sta cu niste rochite, m-a inebunit. Se vedeau toate formele, sanii ei superbi, fundul ala obraznic, niste picioare de model, si o fata de inger. Am intins-o pe covor, am inceput sa ne sarutam cu pofta, mi-am bagat o mana sub rochita ei, intre picioare, si deja era uda: ) Vroiam sa o am, macar inca o data. Ceva a oprit-o… Probabil faptul ca trebuiau sa vina prietenele noastre: )This is about me and R… Interesant subiect…si eu m-am gandit de multe ori cum ar fi sa ma violeze barbatul din fanteziile mele erotice, dar oare ala s-ar mai numii viol pentru ca e clar, din moment ce imi place ma las, nu ma mai zbat, nu ma mai chinui sa scap si intr-un final as sfarsii prin a face dragoste, oricum prefer sa ramana fantezie…. In ceea ce priveste faptul ca de multe ori femeile provoaca, DA SUNT DE ACORD! Normal, nu toate dar majoritatea, de multe ori ma uit prin club si sincer mi-e mila si greata cand le vad pe la 19 -20 de ani cu fusta de-o palma, sanii pe afara, unde mai pui ca sunt venite singure si mai se si baga in seama cu necunoscuti si culmea mai consuma si bauturi alcoolice …. Mai demult la noi in cartier a fost violata o tipa Anda, era vara, noaptea, intr-un bar din zona era ea cu mai cateva fete, la o alta masa era un recidivist, cunoscut prin cartier, cand Anda s-a dus pana afara sa vorbeasca la telefon ca inauntru era muzica, acesta a iesit, i-a pus un cutrit la gat si a dus-o intr-un loc unde a violat-o…bineinteles tipul a fost pedepsit, ea a ramas cu traume, batuta …. Am uitat sa precizez ca era imbracata intr-o rochita minuscula si saboti cu toc inalt, era si foarte dotata fizic pentru varsta ei …in fine….e o chestie ce te marcheaza pe viata…. Faceti un sondaj, mergeti azi pe strada imbracate cat mai decent, fara machiaj, fara tocuri, cu parul prins etc…vedeti cati se leaga de voi, si maine faceti invers, imbracate sumar, machiaj, parffum, sexoase…. Are rost sa mai ne gandim cati vor spune macar un ” bunoaco pe mine ma cauti? “…Have a nice day everyone sa revenim la fantezii si experiente……si la noaptea in care “vreau sa te sarut” a insemnat mult mai mult…se intampla cand eram in anu 3 de facultate…eram inca virgina si nu stiam cum ea sa pui in practica nimik din teoria pe care o completam din ce in ce mai mult in ceea ce priveste tehnica. Eram in oras cu 2 amici si prietenu meu de atunci. Eram undeva intr-o cafenea si baietzii ne cereau sa tinem ritmul cat de cat cu berea…. Dupa a doua bere deja discutiile deviau catre alte domenii. Noi le faceam semne pofticioase baietilor dar ei nici macar nu se uitau catre noi…erau pirduti in discutii despre chitari, formatii sau solisti celebri…noi aveam chef de cu totul altceva…eram distrate (cel putin eu). In scurt timp, simt o mana pe coapsa, care ma stange usor…era amica mea…. Mi-a soptit “vreau sa te sarut….m-ai lasa?”. I-am zambit si am intrebat ce o opreste sa ma sarute atunci e loc…. Eram curioasa cum e sa saruti o femeie si in acelasi timp vroiam sa ciulesc urechile la baietzi sa vad cum se opresc din discutie si raman fara cuvinte…mi-a spus “nu aici. Vreau sa fie ok…aici parca am retineri”. Am hotarat sa mergem…. Oricum nu prea eram bagate in seama…. Ne-am urcat intr-un taxi si am pornit sper casa. Am intrat, am aprins veioza, am pus muzica si ne faceam ca ne gasm de lucru prin camera…. Ne faceam ca dansam singure in casa…ii simteam mainile pe talia mea, simteam cum incet incet se strecoara pe sub tricou…fara sa imi dau seama faceam si eu la fel…apoi am simtit cum inchid ochii si simt niste buze umede pe buzele mele…. Intentionasem un sarut…sa vedem cum e sa saruti o alta femeie…. Dar nu stiu cand s-a intamplat dar m-am simtit impinsa usor pe pat, am simtit cum hainele dispar incet incet…. Am ramas fara sutien…eu m-am chinuit umpic sa-l desfac pe al ei…. Imi tremurau mainile. Am ramas surpinsa cat de bine miroase pielea unei femei, cat e de calda, ce bine e sa simti sanii unei alte femei cu vf degetelor sau presandu-i usor pe ai tai….m-am trezit sarutand si muscand. Nu stiam ce fac dar stiam ca nu vreau sa ma orpesc. Nu ma gandeam ce am de facut. Pur si simplu ma miscam intr-un ritm pe care nu il cunosteam…imi placea sa simt ca si ea tremura in bratele mele, sa vad ca orice mic gest are un efect deosebit asupra amanduora. Pe rand a facut pe sefa…pe rand am incercat si am reusit sa atingem fiecare punct sensibil. Ne jucam cu clitorisul si cu degetele exploram vaginul si cautam acel enigmatic punct g….a fost primul orgasm pe care l-am provocat cuiva si primul orgasm alaturi de cineva…. Prima mea experienta sexuala…. Si asta fara sa-mi pierd virginitatea…partea ce mai buna dintr-o experienta cu o femeie nu e insa actul in sine cat satisfactia usor perversa de dupa, cand iti dai seama ce s-a intamplat, cand vezi o femeie langa tine care se gandeste la acelasi lucru si care te tine de mana sau te mangaie in continuare poate uimita si ea de rezultatul experientei…si cand te gandesti si ce reactie va avea iubitul tau cand ii vei povesti, te simti cea mai femeie dintre femei…. O asistenta medicala care sa ma "trateze" bine. Sau sa ma aresteze o "politista" sa fac dragoste cu o femeie cu sanii imensi Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC