Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

cat de des vizitati prostituatele

Cat de des vizitati prostituatele?acu e acu: D am fost ca nesabuitul la o prostituata si m-am pomenit cu prezervativul rupt. Mi-am dat seama doar dupa cca 3 minute ca nu mai sunt pe deplin protejat. Intrebarile mele: 1. Care sunt riscurile imbolnavirii cu bts-uri?2. Unde dracu sa-mi fac testemai ieftin? Am fost ca nesabuitul la o prostituata si m-am pomenit cu prezervativul rupt. Mi-am dat seama doar dupa cca 3 minute ca nu mai sunt pe deplin protejat. Intrebarile mele: 1. Care sunt riscurile imbolnavirii cu bts-uri?2. Unde dracu sa-mi fac testemai ieftin?riscurile de imbolnavire sunt ffffmari, peste75%. Cu analizele nu stiu, in ce oras esti. Vad ca nu recunoaste nimeni. Laughing Taica-meu a fost, pentru ca, in conceptia lui, cu fetele alea poate face lucruri pe care cu 'mama copiilor lui' nu le poate face. Ma gandesc ca asta ar fi un motiv si pentru alti oameni, educatia care spune ca nu faci chestii 'indecente' cu partenera. Eu nu am fost si nici daca as fi barbat si as putea merge, nu m-as duce. In primul rand, trebuie protectie (si chiar si asa, nu poti fi sigur/a ca nu iei nimic), in al doilea rand, nu cred ca as putea saruta o femeie pe care au mai sarutat-o 50% din locuitorii orasului si in al treilea rand, mi se pare o chestie cumva trista sa dau bani pentru sex. Adica, nu pot face rost si altfel cand sunt atatia barbati/ atatea femei disponibile? Recitindu-mi raspunsul, imi dau seama ca gandesc ca o femeie si, desi nu judec alegerea cuiva de a merge la prostituate, nici nu o inteleg. Eu. De ce?Aici unde sunt la inceput nu aveam nicio prietena, si am fost la ele cu un italian, dar faza pènala e ca m-au refuzat pentru ca eram roman. Ele fiind tot din romania. Deci, a trebuit sa ma duc la alta si sa vorbesc in engleza, ca sa pot face si eu ceva. In primul rand nu am fost, si nu voi merge nici o data, chiar de ar fi sa fie ultima femeie din tot globul pamintesc, prefer sa mor singur decat sa apelez la serviciile unei prostituate. Decat sa apelez la asemenea servicii mai degraba incerc sa imi gasesc o persoana stabila, si astfel cred ca este mult mai bine decat sa fi apelat la serviciile ei. Poate sunt eu de moda veche dar in concluzie nu am fost, nu voi merge, si nici macar nu ma gandesc sa merg vre-o data. Chiar daca in unele tari prostitutia e legalizata, nu merg si cu asta cred ca am incheiat citatul. Parerea mea, acuma stiu ca poate altii vor zice iote ce prost e asta, dar ramine parerea mea si nu ma poate schimba nimeni. Scuze deranjul De regula nu frecventez escortele dar din cand in cand mai merg, de placere si de curiozitate. Nu regret: angel: am fost ca nesabuitul la o prostituata si m-am pomenit cu prezervativul rupt. Mi-am dat seama doar dupa cca 3 minute ca nu mai sunt pe deplin protejat. Intrebarile mele: 1. Care sunt riscurile imbolnavirii cu bts-uri?2. Unde dracu sa-mi fac testemai ieftin?eu propun sa te grabesti la un control. Banii conteaza mai putin in asemenea cazuri Eu fusei. Si inca mai sunt. Pentru ca imi place sa imi prostituez mintea si sa vin cu idei genial de morbide. Nu se supara nimeni din jurul meu, iar daca o face, poate sa plece. Nu tin cu forta pe nimeni. Merg la curve de doua ori pe saptamana. De ce? Pai daca persoana de langa tine nu-ti "ofera" ceea ce tu vrei atunci mergi acolo. Este simplu!. De ce nu? Laughing astia care fac pe "cumintii" se aud ce vorbesc? Vaiii, sunt penibili. Adica sa nu ne ducem la prostituatele alea care cer bani, asa-i, ca nu-i frumos, dom'le! Da' la alea care si-o pun de placere avem voie?probabil ca cine zice ca n-a fost are iubita lui gonflabila acasa (mamaaa, sa vezi ce calificative imi iau ) d-aia nu mai pot! Sunt un impatimit al bagaboantelormereu merg la elePana la urma fiecare se prostitueaza in viata, la un moment dat, pentru ceva.(bani, placere, job mai bun, viata mai buna. Etc). Depinde doar cum o face si cat de bine se vinde. Sunt escorta si ma bucur sa citesc threadul asta. De ce barbatii isi gasesc placerea la curve si nu la iubite sau neveste?De ce se duc la curve?Degeaba poti sa fii gospodina in casa, doamna in oras si curva la pat, barbatul tot timpul are fanteziile lui si e rusine sa incerce cu partenera lui si apeleaza la curve. Deci ca sunt curve de clasa sau ca o fac pe bani sau din placere, e treaba lor, oricat le-ai condamna barbatii tot se duc la ele. 1. Pacatul se cuibareste intai si intai in mintea omului (fie el barbat sau femeie!), dupa care, prin insistenta gandului, ajunge sa-l acapareze total. Mai rau e cand nu mai reuseste sa scape de acel pacat si cand devine "normalitate". Atunci intram in sfera patologicului. Incat da! Am vrut sa spun ca si "curvia" face parte din sfera patologicului social, ca multe alte fenomene sociale. Adica nimic nou sub soare, insa la fel de trist de cand lumea!2. Femeia e egala cu barbatul ca VALOARE!In rest sunt absoluti TOTAL diferiti, chiar daca amandoi au un cap, doua maini, un singur corp si doua picioare. Sunt TOTAL diferiti!Sau mai corect spus: complementari: -)3. Pai normal ca barbatul priveste sexul ca pe o mancare! (mereu am gandit ca acesta e un gand tipic masculin (naiv si plin de iresponsabilitate. Deformat dupa bunul gust al barbatilor! Cum altfel, nu: -) si ca femeile l-au preluat ca atare de la barbati, fara sa il digere in esenta prea mult). Ia sa fi nascut barbatul! Sa fi vazut atunci ca nu ar mai fi gandit asa in vecii vecilor! Si sa fi vazut atunci cat de grijuliu ar fi fost cu notiunea de sex in sine. Si sigur ca fenomenul de curvie e injositor la adresa omului. Sexul nu e ca mancarea! Cu sexul se fac copilasii! Exact! Acele fiinte dragalase, care dau din manute si picioruse si acre oracaie cat ii tin plamanii, cand fac pipi si caca pe ei sau le e fomica! Si sa revin: prin sex iti exprimi dragostea la toate nivelurile! Nu faci avere si nu iti intreti zilele din si cu sexul! Asta-i povestea cu sexul. Ca unii se opresc la nivelul de placere pur fizica in timpul sexului, e treaba lor ce fac atunci. Dar nu e numai atat! Ci mult mai mult! Si in nici un caz "mancare". Decat poate sufleteasca, spirituala. Asta da!Unele femei fac sex pe bani, altele de placere pura."curva" ar fi omul lipsit de fidelitate, fata de propria persoana in primul rand. Cum ai spus si tu de fapt. Lipsa de incredere in propria persoana.3. Da, asa este! In aceeasi societate femeile de mici primesc (de la societate! Nu din alta parte!) o anumita educatie, iar barbatii o alta. Iar cand se intalnesc aceste doua personaje la varsta maturitatii. Nu se inteleg unul pe altul! Ghici de ce. Educatia diferita, limbaje diferite, bate-le-ar vina. Ar fi multe de spus pe tema curviei, insa ma opresc aici. PS: MERG LACURVE MEREU AHAHA Barbatii sunt in mare parte vina acestui fenomen. Probabil ai vrut sa spui ca prin placere pacatul isi gaseste adapost mai bine in sufletul unui om?Totusi sunt de acord fetele de obicei sunt fortate sa faca asta! Insa in momentul asta in europa lucrurile se schimba! Femeile devin egale cu barbatii in mare masura, si au libertati mai mari. Drept urmare femeile s. Au hotarat sa isi confirme statutul de liberte preferand relatiile de o noapte pentru ca nu te fac sa suferi parca mai ales la varsta cand nu ar trebui. Asta le face pe ele sa para a fi femei usuratice?Sau doar isi traiesc viata?Pana la urma nici eu nici tu nici alti nu stim ce este o `curva`. Vad ca astazi unele o fac si fara sa mai primeasca sponsorizari accentuate. Imi pare rau ca doamna nu a vorbit de lipsa de incredere a oamenilor! Lipsa de incredere care ar da in alt subiect interesant!Si oare crezi ca unele fete considera injositor sa faca asta?E ca si cum ai manca in fiecare zi!Uiti notiunea, nici nu vezi diferenta pare ceva foarte normal ai fost crescuta sa fii asa!Totusi saracia are vina ei, needucatia are vina ei, plus ca totul pleaca de la un inceput de rau!Barbatii nu toti unii au un gram de rautate care ii face uneori atractivi desi dincolo de aparentele de macio sunt niste gandacei care inunda sufletul naiv al altora cu otrava frica si desartaciune!Un lucru interesant, materiale porno de pe net se tripleaza in fiecare an?Cum rasar cum se colecteaza cum ajung femei frumoase sa faca asta?Poate baietii vor dar femeile ar trebui sa fie educate sa nu fie cumparate asa usor!Fara Iubire, viata este un haos, cu iubire viata este un o reactie atomica controlata. See ya! Barbatii( ca de altfel si femeile) prefera sa fie iubiti pentru ei, pentru ceea ce sunt, nu pentru banii din buzunar. Nu stiu tie ca fata cat de incantata ai fi sa stii ca cel care te iubeste o face pentru o anumita suma de bani. De fapt sunt sigur ca nu prea bine. Daca insa e vorba despre stiinta de a face dragoste atunci se schimba problema. Toti barbatii si-ar dorii ca prietena lor sa fie in pat foarte "tarfa", dar sa fie doar cu ei si sa o faca doar de dragul lor, nu pentru bani. Cam asta e problema. Da, corect. Am intrat şi eu de câteva ori în bordel, pentru că iubirea mea nu a fost împărtăşită nici de prima fată de care m-am îndrăgostit, nici de a doua… Dincolo de plăcerea fizică din timpul actului simţeam o plăcere psihică. Îmi spuneam: uite, asta este femeia care în clipa asta mă serveşte ca o sclavă, cu care pot să fac aproape orice pentru că am plătit o sumă pentru ea. Îmi plăcea să le umilesc. Barbatii apeleaza la prostituate din motive biologice. Ei trebuie sa traiasca cu iluzia diseminarii propriului ADN, lucru care a fost, in preistorie, principalul motor al evolutiei noastre ca specie. La prostituatele de lux au apelat si apeleaza cei care isi permit, se tem de boli si de expunere si vor sa-si confirme statutul in ochii celorlalti. Trasaturile de baza ale unei prostituate de lux sunt curatenia si discretia. Majoritatea clientilor mei sunt barbati insurati, cu o buna situatie materiala. Deseori, apeleaza la mine din cauza vidului pe care il gasesc acasa. Am multi clienti care vin la mine sa vorbim, ca la un psiholog care isi incepe terapia printr-o felatie. Sunt o prostituata de lux, am studii universitare, locuiesc in strainatate si nu fac asta din ''disperare'', cum se grabeste lumea sa afirme (in special femeile malizioase si frustrate), ci din pura placere. Sexul nu-mi lipseste si de multe ori de calitate, barbatii ma rasfata cu complimente, mici atentii, am mult timp liber si urmatorul meu obiectiv este de a-mi cumpara o casa aici. Femeile ma condamna, barbatii ma invidiaza pentru ca ei nu pot castiga atat de mult. Chiar trebuie sa-mi pese de gura lumii? Nimeni nu-mi plateste facturile, nu sunt datoare nimanui nimic. Barbatii( ca de altfel si femeile) prefera sa fie iubiti pentru ei, pentru ceea ce sunt, nu pentru banii din buzunar. Nu stiu tie ca fata cat de incantata ai fi sa stii ca cel care te iubeste o face pentru o anumita suma de bani. De fapt sunt sigur ca nu prea bine. Daca insa e vorba despre stiinta de a face dragoste atunci se schimba problema. Toti barbatii si-ar dorii ca prietena lor sa fie in pat foarte "tarfa", dar sa fie doar cu ei si sa o faca doar de dragul lor, nu pentru bani. Cam asta e problema. Ceea ce "viseaza" un barbat la o prostituata este sexul. Intradevar, nu il intereseaza ce este in sufletul ei, tocmai in asta consta meseria prostituatelor, in a oferi sex si atat, fara prejudecati, fara sentimente, fara batai de cap si complicatii (aici e discutabil, cand vine vorba de boli). Eu cred ca un barbat care ajunge sa viseze la sex cu o prostituata o face de nevoie, sau din disperare, atunci cand nu mai are nici o speranta sa obtina ceea ce isi doreste de la prietena/partenera/nevasta. SAU cand simte ca are motive sa o faca sa sufere pe partenera lui prin acest mod. In ambele cazuri, exista solutii mult mai putin dureroase si mult mai productive (cum au spus si altii mai sus, comunicare, intelegere, compromisuri) dar pentru a le pune in practica este nevoie de disponibilitate din partea ambilor parteneri. Aici iar ai aruncat cu piatra, si din punctul meu de vedere ai aruncat in cine nu ar trebui. Vrei sa spui ca ti se pare mult mai acceptabil sa faci sex din obligatie (ca te obliga pestele sau ca sa obtii un ban) decat din placere? Nu cred ca se culca vreo femeie cu vecinul in speranta ca o sa ii mai scada din cheltuielile de la intretinere, sau ca sa ii repare priza din hol. Faptul ca te indragostesti ti se pare doar o scuza? Faptul ca te simti atras sexual de cineva ti se pare o scuza?Sa fii prostituata si sa te simti bine cu tine, sa fii fericita si implinita, inseamna sa fii o persoana extrem de echilibrata psihic, fara complexe, fara prejudecati, care are foarte mult noroc sa nu fie abuzata/maltratata de clienti sau pesti, si care traieste alaturi de oameni care impart aceleasi calitati ca si tine, care sa nu te judece si sa te accepte asa cum esti. Sau sa intelegi ALTFEL notiunea de fericire si implinire de sine decat restul lumii. Sa alegi sa fii prostituata este o treaba, si sa fii pacalita sau indusa in eroare de persoane "bine-intentionate", este o alta treaba. Asa ca nu sunt de acord cu cei care incearca sa creeze o imagine frumoasa acestei meserii, ascunzand din riscurile si dezavantajele pe care le indura aceste femei. Sa faceti reclama sau sa vorbiti despre cat de minunata este aceasta meserie, sa vorbiti numai despre avantaje, si sa omiteti dezavantajele, inseamna ca faceti acelasi lucru pe care il fac proxenetii, cand racoleaza copile naive. Aceia dintre voi care au comentat favorabil prostitutiei si care nu doriti exact sa prelucrati mintea fetelor pentru a ajunge mai usor prostituate, ganditi-va mai bine la consecintele vorbelor voastre si daca vreti sa aveti pe constiinta suferinta viitoarelor femei pe care le veti sprijini sa se lase mai usor atrase in bransa. Eu ma gandesc cu groaza ce o sa le ziceti copiilor vostri dragele mele care ati facut aceasta meserie chiar si din nevoie. Cand o sa statiz cu copilasu in bratze sa va ganditi cum gemeatzi de placere intrun bordel si cum ii faceatzi tot felu de fantezi si toate acestea pentru bani. Complimentele mele lui mosora, care de departe este unul dintre cei mai inteligenti de aici sau care intelege mai multe lucruri. Cineva (o femeie) zice ca nimeni nu are curajul sa recunoasca ca este prostituata. Nu zau!Sigur, nu-mi dau datele personale pentru ca este de prisos si nu bat toba in targ. Dar cine ma va intreaba clar, direct (prietenii, familia) va avea parte de un raspuns pe masura: DA. Massmedia din Romania va arata doar fata cea urata a meseriei, eu o numesc nivelul cel mai de jos (pesti, fete naive, nightcluburi, strada, saracia, incultura, kitschul). Locuiesc, traiesc in strainatate si sunt escort. Vorbesc mai multe limbi straine, insotesc domnii galanti la cine, weekenduri, vacante. Ei vor sa aiba la brat o femeie frumoasa cu care sa-si imparta timpul si patul. Ofer servicii. Ei vor sex, eu vreau bani. Nimic mai mult. Intr-adevar, nici unul dintre ei nu viseaza, doreste sa ma ia de nevasta si nici nu-mi pasa de asta. Dragostea se cauta in alta parte. Si intrebarile curg in mintea voastra acum. Va hraniti cu mitul ca ''daca tot o face pe bani, atunci va face orice'', ca suntem disperate, ahtiate. Va inselati. Fetele situate la nivelul de jos se incadreaza in aceasta categorie. Dar fetele destepte selecteaza. Va las sa va rumegati indignarile, curiozitatile. Voi reveni Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC