Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

cat de des vizitati prostituatele page 2

E o meserie si asta intradevar dar oare e asa de usor, nu credce sa zic. Bravo. Nu putem fi toate pregatite pentru asa ceva, eu una nu te judec, as vrea sa am o degajare ca tine in arta asta, sa zicem Replica pt mai sus. Chiar nu pledez pentru aceasta meserie. Ca daca ar fi asa de usoara si am avea motivatiile necesare, atunci toate femeile am face asta! Cu timpul iti antrenezi mintea, o modelezi astfel incat sa fie strict o meserie in care pui desigur pasiune, implicare. De la ingrijirea personala la publicitate, pana la cum sa lucrezi cu oamenii, cum sa dezvolti empatia, cum sa devii mai carismatica, intuitiva, cum sa lucrezi asupra propriului comportament. Totul se invata in timp. In plus, am si eu dreptul de a-mi alege clientii, adica de a spune NU bine ai venit steluta. Barbatii "e porci" ehAm mai citit pe undeva pe-aici ca dispretul asta ca dispretul pentru prostituate provine de la faptul ca ele sunt considerate obiecte de catre barbati (fara a ma referi neaparat la comentariul de mai sus). Pe langa parerea pe care mi-am mai exprimat-o mai sus ca femeile, prostituate sau nu, n-ar trebui sa fie considerate obiect mai cred si ca ele uneori nu-si dau seama ca unii le considera asa si mai cred si ca nu toti barbatii care apeleaza la ele le considera asa. Cred ca si dispretul asta, daca ar exista, nu poate sa fie prea mare din moment ce totusi apeleaza la ele. Cei care au intr-adevar ceva impotriva nici n-ar trebui sa apeleze vreodata la ele, cum e cazul lui dommon. Ceilalti trebuie sa aiba un soi de respect pentru ele, macar pentru ceva, nu? Nu-i vom putea niciodata multumi pe toti oamenii. Unii barbati sunt misogini, deci pentru ei prostituata este un obiect, un ''ceva'' de care totusi (si nu ma pot abtine sa nu zambesc) au nevoie. Pentru altii, iubitori de frumos care nu se sfiesc sa-si arate ''slabiciunile'', femeia este ceva special, chiar ca si prostituata. Nu toti barbatii le considera obiecte, dar cu siguranta nu-si vor dori sa o cunoasca mai bine. Vezi tu, firele incalcite sunt doar in creierul nostru de femeie. Ei, barbatii, sunt mult mai simpli si mai concisi. Stiu ceea ce-si doresc, sunt capabili sa discearna intre dragoste si sex. Noi femeile invatam mai greu aceasta lectie atat de simpla. Pentru ca trecem totul prin filtrul emotional, in loc sa ne relaxam si sa nu ne mai gandim atata la moralitate, la regulile stupide ale societatii. Prostituatele au o viteza in plus nu pentru ca stiu pozitii acrobatice, sexul este o tantra continua sau stapanesc tehnica ''privirii galese'', ci pentru ca au inteles ''secretul'' barbatilor si il vor aplica cu succes mereu. Au invatat diferenta intre dragoste si sex. Au invatat ca un barbat prins in mreje, pasional si tandru doreste femeia, sa o atinga, sa-i adulmece parfumul, sa o acopere de sarutari fierbinti, dar nu este dragoste, ci sex pasional, unit cu un anume feeling si complicitate. Se spune ca fata devine ''femeie'' la prima menstruatie sau la primul contact sexual. Nu este adevarat. Femeie esti atunci cand te simti extraordinar in pielea ta, cand privindu-te in oglinda te vezi frumoasa, cand iti iubesti inperfectiunile, cand esti relaxata in prezenta unui barbat, sigura pe farmecul personal. Nu-i putem accepta pe ceilalti daca nu ne acceptam pe noi insene. Suntem cu totii oameni si ceea ce ne diferentiaza de roboti si de animale este faptul ca avem o inima, dar si un glas ce ar putea rosti numai vorbe dulci, sa ajunga la sufletul oamenilor si sa schimbe lumea. Sunt o prostituata de lux, am studii universitare, locuiesc in strainatate si nu fac asta din ''disperare'', cum se grabeste lumea sa afirme (in special femeile malizioase si frustrate), ci din pura placere. Sexul nu-mi lipseste si de multe ori de calitate, barbatii ma rasfata cu complimente, mici atentii, am mult timp liber si urmatorul meu obiectiv este de a-mi cumpara o casa aici. Femeile ma condamna, barbatii ma invidiaza pentru ca ei nu pot castiga atat de mult. Chiar trebuie sa-mi pese de gura lumii? Nimeni nu-mi plateste facturile, nu sunt datoare nimanui nimic. Acum te simti impacata cu tine ca ai recunoscut pe net ca esti prostituata? Incerci sa te minti singura ca ceea ce faci tu e bn. K tu poti face ce vrei cu putin efort, ca ai vazut toata Europa bla bla bla. Cu alte cuvinte vrei sa spui ca noi suntem fraiere ca muncim din greu pentru un salariu pe care tu il castigi intr-o singura noapte fiind jucaria sexuala a unor barbati. Imi este mila de tine, draga mea, indiferent daca esti sau nu prostituata. Dar intre noi fie vorba, eu una, nu cred decat ca esti o simpla persoana care a citit si ea "Unsprezece minute" de Coelho si s-a gandit sa scrie un articol despre asta. Dar daca intr-adevar esti prostituata, iesi draga in strada si striga in gura mare ceea ce ai scris aici! Nu pe net. Dar mai bine vezi-ti de treaba ta si nu mai incuraja copilele sa se prostitueze cu astfel de articole. Sunt o prostituata de lux, am studii universitare, locuiesc in strainatate si nu fac asta din ''disperare'', cum se grabeste lumea sa afirme (in special femeile malizioase si frustrate), ci din pura placere. Sexul nu-mi lipseste si de multe ori de calitate, barbatii ma rasfata cu complimente, mici atentii, am mult timp liber si urmatorul meu obiectiv este de a-mi cumpara o casa aici. Femeile ma condamna, barbatii ma invidiaza pentru ca ei nu pot castiga atat de mult. Chiar trebuie sa-mi pese de gura lumii? Nimeni nu-mi plateste facturile, nu sunt datoare nimanui nimic. Acum te simti impacata cu tine ca ai recunoscut pe net ca esti prostituata? Incerci sa te minti singura ca ceea ce faci tu e bn. K tu poti face ce vrei cu putin efort, ca ai vazut toata Europa bla bla bla. Cu alte cuvinte vrei sa spui ca noi suntem fraiere ca muncim din greu pentru un salariu pe care tu il castigi intr-o singura noapte fiind jucaria sexuala a unor barbati. Imi este mila de tine, draga mea, indiferent daca esti sau nu prostituata. Dar intre noi fie vorba, eu una, nu cred decat ca esti o simpla persoana care a citit si ea "Unsprezece minute" de Coelho si s-a gandit sa scrie un articol despre asta. Dar daca intr-adevar esti prostituata, iesi draga in strada si striga in gura mare ceea ce ai scris aici! Nu pe net. Dar mai bine vezi-ti de treaba ta si nu mai incuraja copilele sa se prostitueze cu astfel de articole. Eu castig intr-o zi salariul pe o luna al unei bune amice de a mele, care nu are mai niciodata timp liber, e stresata si frustrata. Cu toate acestea, nu i-am zis, sugerat niciodata asta, pentru ca o respect Nu-mi ''etalez'' luxul. Alegerea mea nu ma face mai desteapta in fata oamenilor. O fac pentru mine. Important este cum ma simt eu cu mine insami, in pielea mea. Fiecare om este unic si special in felul sau. Sincer bravo tie steluta, trebuie sa si poti face aceasta meserie, nu cred ca e asa usor sa te culci cu orice barbat pe care daca nu te-ar plati nu l-ai lasa sa te atinga. Fetelor cand va ganditi ca e asa usor, ganditi-va ca nu toate putem sa ne lasam atinse de oricine, dar sa mai fim si penetrate. Sincera sa fiu eu am avut ceva relatii la viata mea, acum trec printr-un divort, si am facut in pat ( apropo de ce spui tu ca nu suntem in stare sa ne satisfacem iubitii) absolut tot ce se poate. Chiar si sex in 3 chiar si swing si barbatul meu tot m-a inselat, i-am oferit tot ce se putea in materie de sex! Deci parerea mea este ca nu este o regula, ca de aceea vin barbatii la prostituate, sunt mult mai multe criterii. Fiilor si copilelor, Trăim vremuri grele de decadenţă morală când un număr mare de femei şi fete au ajuns prostituate. Îmi amintesc cum ne întorceam odată din Egipt cu prietenul meu Ion Chepetene, după ce împreună cu învăţătorii noştri Mia şi Costel Oglice făcusem o conferinţă de studiu biblic inductiv pentru slujitorii bisericilor din această ţară. Când am întrat în avionul care zbura de la Larnaka (Cipru) spre Chişinău, la scurt timp am descoperit că aproape toate pasagerele din avion erau prostituate care se întorceau pentru puţin timp acasă. Cum am aflat? Ele singure şi-au îndreptat privirile spre noi, apoi au venit alături şi încercau să facă aranjamente pentru a ne oferi„serviciile” la aterizare. Chiar alături de mine şedea un bărbat fără minte ce şi-a făcut aranjamente cu una din ele unde să meargă după aterizarea avionului ca să se folosească de serviciile ei. Ceea ce vedeam ne-a stârnit un mare dezgust, dar ne-am gândit că nu la întâmplare a făcut Dumnezeu să mergem cu aceste femei în avion, ci pentru a le vorbi despre mântuirea care o pot avea ele prin credinţă în Domnul Isus. Când am început să vorbim cu ele, s-au adunat în jur şi celelalte şi unele plângeau în timp ce le spuneam despre perspectiva lui Dumnezeu pentru viaţa lor şi cum ar putea să le repare vieţile, tot aşa cum a făcut cu Rahav. Cele mai multe prostituate sunt victime ale lumii imorale în care trăimCapitolul 2 al cărţii Iosua începe astfel: Iosua, fiul lui Nun, a trimis în ascuns din Sitim doi oameni, ca iscoade, zicându-le: „Duceţi-vă de cercetaţi ţara, şi mai ales Ierihonul.” Cei doi oameni au plecat, şi au ajuns în casa unei curve, care se chema Rahav, şi s-au culcat acolo. (Iosua 2: 1)Amin si Domnul sa va miliasca pe toti. Pai nu am mai fost de ceva timp la curve si sper sa dau o tura zilele astea Prostitutia este o expresie naturala a sexualitatii si o necesitate pentru relatiile sexuale inadecvate. Foarte des merg. Aveam luni de zile cand aveam abonamente saptamana la ele, ca la sala acum dupa ce nu mai am gagica le-as vizita de 2 ori pe ziiiiii, daca as avea bani. Am vazut tot felul de discutii rautacioase. Am ceva sa ma spun Lasati fetele in pace sticletilorFetele nu fac nimic rau doar i-si cistiga existenta. Daca voi sticletii vreti sa faceti ceva bun pentru societate, paziti poleticienii care golesc buzunarele ei. Daca aveti pretentii sa primiti bani din amenzile pentru prostitutie, atunci si voi vreti sa traiti pe baza prostitutelor. Eu merg la curve de cate ori am bani. Daca as avea de 2 ori pe zi, as merge de 2 ori merg la curve de cate ori pleaca nevasta-mea la servici Legalizarea ProstitutieiDaca s-ar legaliza prostitutia in RO, cu experienta dobandita in Occident, pe viu, ne-am alinia standardele mult mai usor decat in turism sau in educatie. Ceasta meseria va exista intotdeauna, nimeni nu va putea sa o inlature. Exista de la facerea lumii, degeaba ne tot dam cu parerea. Exista beneficii de ambele parti. Si barbatii se aleg cu satisfactie, daca nu erau doritori disparea de mult timp. Barbatii comenteaza aiurea, daca nu le-ar placea, nu s-ar duce si autmat neavand clienti, nu va mai exista. Atata timp cat este CERERE, este si OFERTA. Cum ies de la servici sunt la escorte, se stie Vreau sa va relatez o intamplare recenta, care cred eu ca merita spusa. Intr-una din zilele trecute, am primit un telefon de la un anumit domn, sa-i zicem " X ", care mi-a spus ca a intrat pe forum, a citit si, a aplicat sfatul meu referitor la sexul anal, si a reusit!M-am bucurat nespus! Si asta, pentru ca, unii oameni mai si pretuiesc acest forum, gasind pentru ei multe lucruri utile. Eu ma gandesc cu groaza ce o sa le ziceti copiilor vostri dragele mele care ati facut aceasta meserie chiar si din nevoie. Cand o sa statiz cu copilasu in bratze sa va ganditi cum gemeatzi de placere intrun bordel si cum ii faceatzi tot felu de fantezi si toate acestea pentru bani. Tu nu poti accepta ca si eu intru pe forum sa ma simt bine, nu sa jignesc?Mi-e mila de cei ce o fac. Trista viata trebuie sa aiba? Eu zic asa. Asta cu mersu la curve depinde de 2 lucruri. Daca ai prietena/iubita/una stabila pe careia sa ii dai la rame si cat de buna la "joaca" e. Si 2. Cat de des apare ispita. Poti sa fii intr-o relatie sa ai parte de sex de cate ori vrei tu. Si sa fie si bun pe deasupra. Dar apare la un momentdat nevoia de nou. Sau por si simplu dai peste o escorta care iti place prea mult si vrei neaparat sa o ai. Pe langa toate astea mai e si partea financiarapersonal merg la curve cand apare cate o ocazie sau cand am chef f mare. Sau cand dau peste una care imi place prea mult. Asta fiind intr-o relatie cu o tinerica care imi da prajitura bunutza la timp. In mare sa zicem de 8-10 ori pe an. Si cu cat ma duc mai rar cu atat mi se par mai bune cand ma duc la ele. Cireasa de pe tort : Dcand eram singur mergeam mult mai des e adevarat. Dar acum avand felul principal acasa. Mai caut din cand in cand cate un desert printre escorte Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC