Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

cati bani ar face statul din prostitutie

Câştigul minim al statului din impunerea veniturilor prostituatelor ar fi, la datele curente, de 200 de milioane de euro pe an, presupunând că propunerea de legalizare a prostituţiei, venită din partea Comisiei Prezidenţiale, s-ar materializa într-o industrie, potrivit unei analize MONEY. Ro. Conform siteurilor de profil, preţul mediu al unei „şedinţe” de o oră pe piaţa clandestină a sexului este în prezent de circa 50 de euro, tarif care ne plasează fără probleme în media europeană. Potrivit membrilor Comisiei Prezidenţiale Pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice între 23.000 şi 47.000, femei şi băr­baţi care practică sexul comercial în România. Într-o medie calculată de ONG-uri, o prostituată ar avea doi clienţi pe zi, adică o „producţie” brută de peste 100 de euro. Venitul mediu lunar al unei prostituate ar depăşi astfel 2.500 de euro.40.000 de prostituate ar aduna anual aşadar aproximativ 1, 2 – 1, 4 miliarde de euro, ceea ce duce către 1% din PIB. Numai impozitul pe venit de 16% ar aduce astfel statului peste 200 de milioane de euro pe an, adică, de exemplu, suma pe care guvernul ar trebui s-o plătească anul acesta ca despăgubire pentru culturile lovite de secetă. Potrivit raportului Comisiei citate, publicat ieri, legalizarea sexului comercial (nu şi a intermediarilor de servicii sexuale) ar fi o posibilitate de control a bolilor cu transmitere sexuală. Autorii menţionează totuşi că „impunerea unei astfel de măsuri în absenţa unei analize bazate pe experienţa altor state şi în funcţie de particularităţile României ar putea genera totuşi efec­te nedorite”. Discuţie veche despre o meserie şi mai vecheÎn vară, Norica Nicolai spunea că la nivelul Guvernului, s-ar fi discutat asupra posibilităţii adoptării unei Ordonanţe de Urgenţă care să legalizeze practicarea prostituţiei. Ea adăuga că guvernul s-ar fi gândit la această măsură ca la o soluţie pentru sporirea veniturilor la buget. Nicolai sublinia de asemenea că dezbaterile din guvern erau amplificate de proiectul noului Cod Penal “care a fost conceput de aşa manieră încât să nu mai incrimineze penal această activitate, ci numai contravenţional". România a fost cel mai aproape de legalizarea prostituţiei în 2007, când pedistul Vasile Blaga, a declarat, la Şcoala de vară a femeilor democrate, că este de acord cu legalizarea prostituţiei. Ministrul de Interne de atunci, liberalul Cristian David, sprijinea această idee argumentând că o formă de reglementare a prostituţiei este necesară. Până în prezent au existat patru iniţiative legislative privind scoaterea prostituţiei din ilegalitate, însă nici una n-a trecut de Parlament. Trendul european e invers“Trendul european” (care pare a conta atat de mult în ultima vreme) este exact cel al scoaterii prostituţiei în afara legii şi nu al liberalizării ei, scrie site-ul www. Antiprostitutie. RoAdministratorii site-ului au indexat mai multe cazuri, printre care cel al Norvegiei, unde la începutul anului prostituţia a fost scoasă din legalitate.“Este cea de-a treia ţară de pe continent care scoate în afara legii prostituţia, după ce aceasta fusese mai mult sau mai puţin „legală” sau cel puţin tolerată. Noua lege norvegiană pedepseşte cererea şi nu oferirea de servicii sexuale. Astfel, cetăţenii norvegieni care sunt prinşi în timp ce apelează la servicii plătesc amenzi mari sau fac închisoare de până la 6 luni. Justiţia norvegiană poate folosi drept probe inclusiv materiale înregistrate. Anul trecut şi Olanda a început restrângerea libertăţii prostituţiei. Motivul principal a fost că în loc să domolească traficul de carne vie (obiectivul legalizării) l-a amplificat. Http: //www. Money. Ro/. Rostitutie. Html Cu ocazia finalei EL de la Bucuresti, am avut ocazia sa intru in contact cu niste spanioli. Aveau o parere proasta despre Romania, dar le place aici la noi, berea, distractia si cel mai mult femeile. Avem femei frumoase, se stie. Astia si ar face lejer vacantele(sexuale)aici. Ba(se), legalizeaza prostitutia! ! ! Cica nu e de acord biserica, pai ar trebui urmarite vreo cateva luni niste fetze bisericesti sa vedem si noi daca ele " calca" stramb. Nu e nicio blasfemie. Presupunand ca s-ar legaliza prostitutia as fi curios cate din escortele de aici si-ar declara ocupatia si ar incepe sa plateasca taxe si impozite. Eu zic ca nici una. Deci venit la buget 0. Pai daca nu face o lege buna si nu da nimic la schimb e normal sa nu plateasca taxe. Stiai ca exista o localitate in Romania in care bugetul este dat peste cap. Stii de ce?In localitatea respectiva exista o prostituata care are amenzi de platit de sute de mii, pe care normal ca nu i plateste si la stabilirea unui buget intra si acei bani in calcul, bani care nu exista. Cine isi pune frana, nu statul? Chiar si daca nu platesc taxe, noi de ce sa nu fim o Thailanda?Intra cumva bani in visterie. Sal' TARE! Poate la inceput Antigoo, cred totusi ca in un an doi s-ar stabiliza. Fetitele care sunt in clasa " de evitat" de pe forumul nostru ar ramane in afara legii dar restul, cred eu, ar prefera sa mearga in legalitate. Pai ar fi mai multe argumente. Din cate stiu eu, varianta de impozitare va fi forfetar(?) - nu stiu prea bine termenii economici, dar cel care mi-a explicat ce se intentioneaza mi-a zis ca va fi vorba de o anumita suma care ar trebui varsata la stat, pe baza unor evaluari decente. Asta poate la inceput va speria fetitele, dar se va ajunge, din nou la o selectie oricum, sa presupunem ca, in primul an numai un sfert dintre fetite ar intra in legalitate. Oricum inseamna niste sume enorme la buget! Legiuitorul nu isi poate inchipui ca vorbim de un proces overnight. Este un proces de lunga durata, dar cu beneficii. Si, de asemenea, va trebui intarita si disciplina financiara, respectiv prin ridicarea incriminarii prostitutiei vor intra sub probleme majore de evaziune fiscala iar politia va sta cu ochii pe ele mai rau ca acum. Monitorizarea de catre politie a forumurilor de specialitate are si acest scop - de inventariere a prestatoarelor de servicii de acest gen pentru asigurarea legalizarii. Alt argument, foarte important zic eu, este cel referitor la asigurarile de sanatate si pensionare! Orice fata cu oarece in capsor va prefera sa plateasca suma fixa dedicata asigurarilor. Asta ca sa nu mai zicem ca vor avea si reduceri. Elemente legate de boli profesionale, etc. Ca in orice tara civilizata! Prin legalizare si recunoasterea ca meserie ar apare si unele obligatii, ca in tarile civilizate, respectiv obligativitatea carnetului de sanatate, cu vizite periodice. Ce inseamna asta? Simplu. O crestere a increderii clientilor! Variantele de organizare in case de toleranta ar aduce si ele unele (mari) avantaje iar petreceri de genul celei propuse de Irina nu ar fi o problema din punct de vedere legal Un alt avantaj va fi legat si de posibilitatile de interventie a politiei asupra guvizilor, hamsiilor si a altor pestisori in baza reclamatiilor! La momentul de fata fetitele care sunt amenintate si li se cere taa de protecitie sunt total descoperite. Nu zic ca fiind in legalitate nu le-ar fi frica sa ceara ajutor dar, oricum, macar teoretic se poate. Ce e nazol e faptul ca biserica a fost si va fi impotriva. Iar minunatii nostri politicieni le sufla' n cur ca sa castige voturi asa ca nu vad ca legea sa se voteze. Sper totusi ca atunci cand se va vota legea sa mai am " taria" necesara sa pot sa merg la o casa de toleranta legala in Romania. Oricum, ar fi de vazut si parerea fetitelor! ! ! Afriq permite-mi sa te contrazic. Majoritatea top-escortelor sunt temporar in aceast domeniu. Tocmai escortele de evitat sunt candidatele ideale pentru pensionare din aceasta meserie si nu vreau sa jignesc pe nimeni dar e putin probabil sa fii buna la altceva cand nici macar la futut barbati nu te pricepi. Deci, revenind, top-escortele sunt fete inteligente. Unele peste medie si au toate sansele sa reuseasca in viata. Nu vad de ce ar plati statului impozite pentru cei, sa zicem, doi-trei ani in care ar activa. Eu sa fiu in locul lor n-as da un leu! Eu nu sunt in top-escorte. Nici aici si nici macar pe forumul local. Ceea ce trebuie sa recunosc insa este faptul ca sunt foarte sigura ca nu-mi voi depune cartea de munca pentru aceasta meserie. Nu este zi in care sa nu-mi repet obsesiv ca pot face si altceva decat sa sug p. Si sa vand iluzii domnilor generosi. Off, of, of, . Cum ma aduceti voi la realitatea amara a vietii mele de zi cu zi, la razboiul dus cu mine insami si cu personalitatea mea, atat cat a mai ramas din ea @danutza tm Din partea unui cinic, respectele mele pentru o adevarata doamna. Cu sinceritate si fara nicio urma de malitiozitate, al dumneavoastra, Obsedatul Danutza, eu te respect, ca o palida consolare pentru tine: aici in Romania sunt multi care sug p.a si nici macar nu sunt platiti pentru asta, asa ca exista si altii mai amarati ca unii dintre cei amintiti. Ma intreb cum ar arata stirea asta : suporterii spanioli, in jur de 10 mii, au parasit centrul vechi si se indreapta spre Pipera, unde se afla cele mai faimoase bordeluri din Europa de Est! ) Eu nu sunt in top-escorte. Nici aici si nici macar pe forumul local. Ceea ce trebuie sa recunosc insa este faptul ca sunt foarte sigura ca nu-mi voi depune cartea de munca pentru aceasta meserie. Nu este zi in care sa nu-mi repet obsesiv ca pot face si altceva decat sa sug p. Si sa vand iluzii domnilor generosi. Off, of, of, . Cum ma aduceti voi la realitatea amara a vietii mele de zi cu zi, la razboiul dus cu mine insami si cu personalitatea mea, atat cat a mai ramas din ea Danutza.O sa-ti explic un lucru, o diferenta mare. Intre tine si un bulangiu de. De unul, fie el bogatan, patron, senator, lingau de partid, baiat destept samd. Acestia, sunt niste exploatatori, oameni care FURA vietzile oamenilor, fura laptele de la gura sugarilor, pana si scaunele cu rotile ale paraliticilor. Baga adanc intr-o gaura neagra milioane de oameni, condamnandu-i la o moarte lenta, fara posibilitate de iesire. Spre deosebire de ei, tu ai o constiinta - dupa parerea ta, ca faci ceea ce faci - dar le aduci unor oameni cateva clipe de fericireLegalizarea ar fi, dintr-un punct de vedere, un minus pentru prestatoare, din cauza. Meseriei pe carte. Poate, o alta denumire, si, la fel, ar fi benefica DOAR sub o anumita forma, una fara patron(care ar deveni tot un fel de peste), care sa aiba o meserie anume(liber profesionist) sa nu scrie prestatoare de servicii sexuale, prostituata si alte sinonime.E mai greu, ca ar trebui gandit un sistem, in care sa fie toate fetele obligate la controale lunare si instruite sa-si controleze clientii de boli venerice sau infectii, un sistem de plata, un fel de. Paza a fetelor, samd. Trebuie un proiect serios, facut de cineva capabil, sa acopere aproape tot ce-i de acoperit.S-ar face bani, dar nu-i potrivit acum. Aceasta legalizare trebuie facuta atunci cand tara inregistreaza progrese vizibile ca economie, nivel de trai, samd. Pentru ca acei bani care se incaseaza, sa fie intr-adevar folositi la ceva. Deocamdata, ar mai fi inca un afluent la " teava cu bani". Biserica?Cred c-au uitat de liberul arbitru. O sa intru si eu in discutie pt ca e un subiect pe care l-am discutat mult cu prietenii. O sa abordez problema dintr-o alta perspectiva. Ma gandeam la situatia in care daca profesia asta s-ar legaliza ar creste preturile pt ca fetele ar fi nevoite sa introduca TVA-ul in el. Ei bine. Ce nu am luat in calcul este faptul ca nemaiavand stigmatul ilegalitatii mai multe fete care sunt in acest moment inopinate de acest aspect s-ar apuca de acest job crescand oferta si implicit ajutand la scaderea pretului, Al 2lea aspect este ca fiind un job legal si putand beneficia de protectia politiei respectiv a agentiilor de paza angajate legal, mai fete ar putea renunta la guvizi scazandu-si implicit costurile. Celelalte beneficii pentru escorte au fost enumerate intr-un mod cuprinzator in posturile anterioare, mai ales de catre Afriq asa ca nu voi mai intra in ele. Dar sa nu deviem de la subiect. Da, statul ar putea face bani buni din legalizarea prostutiei. Conditia ar fi insa un bun sistem de colectare, ceea ce s-a dovedit a fi o problema in majoritatea domeniilor. Ar fi o masura benefica pt clienti (mai multa siguranta+ teste medicale pt escorte), pt escorte, din motivele enumerate in posturile anterioare si in cele din urma pt stat (pt ca chiar daca nu ar incasa atati bani decat ar trebui, tot ar fi mai bine decat nimic). Ce cred eu ca opreste legalizarea prostutiei nu este neaparat biserica (care cu siguranta isi are si ea partea de " vina" ) dar mai de graba interese ascunse ale unor persoane influentiale car fac bani buni din gestionarea acestei afaceri. Sa nu va treca in niciun moment prin minte ca din acei 1.2 mil EUR cea mai mare parte raman in mana escortelor sau a pestilor ordinari! Sunt nistee baieti destepti ousi undeva f sus care iau cea mai mare parte din acest ciolan. De-asta sunt sigur ca aceasta profesie va ramane multa vreme de-acum ilegala. Vorba aia, da-ti-mi toate parghiile si suportul necesar si va promit ca fac din rahat bici. E nevoie de o mana de fier undeva acolo sus. Pana atunci, ramanem cu visele si discutiile                                     Si fetele cum vor face? Vor taia bon fiscal sau vor scoate facture clientului? Cum va verifica statul numarul real de client al unei fete? Ei nu pot verifica nici cate paini vinde o alimentara de cartier.   Deci. Evaziune fiscala   Si cum zicea o domnisoara de mai sus: nicio fata nu se gandea cand era mica ca ea vrea se se faca escorta/prostituata, sa suga P. La necunoscuti. In primul rand nu o sa se legalizeze prostitutia atat timp cat Biseriaca Ortodoxa Romana (BOR) are puterea si influenta pe care o are. Niciun partid nu va trece aceasta lege pentru ca este amenintat de BOR ca daca legifereaza ei vor recomanda enoriasilor sa nu mai voteze acel partid. Si asta e o realitate un partid ar aduna putine voturi in plus daca legifereaza si multe voturi in minus. Deci nu trece nici PSD, nici PNL, nici PDL legea asta ca se caca pe ei de frica.   Si daca s-ar legifera cu siguranta s-ar alege un impozit fix, nu unul care sa tina cont de cati clienti ai ca ar fi imposibil de cuantificat. Si fetele cum vor face? Vor taia bon fiscal sau vor scoate facture clientului? Cum va verifica statul numarul real de client al unei fete? Ei nu pot verifica nici cate paini vinde o alimentara de cartier. Deci. Evaziune fiscala Si cum zicea o domnisoara de mai sus: nicio fata nu se gandea cand era mica ca ea vrea se se faca escorta/prostituata, sa suga P. La necunoscuti. Fie se va face ca la stomatolog sau agenti imobiliari, se taie chitanta doar la cui cere sau celor care sa fie mai periculosi sau scandalagii, fie statul poate decide ca domeniul respectiv de activitate sa fie impozitat forfetar, cum sunt si alte sectoare de activitate. Aceasta postare a fost editata de Chris73: 03 februari 2014 - 11: 11 Legalizarea prostitutiei ar fi cel mai bun lucru care i s-ar putea intampla acestei tari (Cifrele scrise de Pisicuts sunt cat se poate de reale). Eu personal as inceta sa merg la escorte independete si as opta pentru bordelurile impozitate de stat (unde stiu 100% ca sunt in siguranta, analizele fetelor sunt faculte lunar etc). Avand in vedere ca BOR-ul are o influenta foarte mare in Romania. Nu cred ca in urmatorii 20 de ani o sa se legalizeze prostitutia. Din pacate. Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC