Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

ce este pacatgreseala aducatoare de suferinta si ce nu este pacat cu o escorta page 5

Bai Ananda pe mine mai innebunit cu energia. Energie in sus, energie in jos. Ca sa faci lucru mecanic, adica dai din cur, consumi energie. Inima sa-ti umfle scula consuma energie. Si cand incordezi muschi din cur sa nu ejaculezi consumi energie. Toate aceste treburi consuma energie care se pierde sub forma de caldura, prin transpiratie, ti se face sete dupa un act sexual intens. Nu mai aburi lumea ca nu pierzi energia, cel mult reduci pierderile energetice. Ca sa nu pierzi energie trebuie ti se produca orgasmul direct in creier cu niste electrozi, conectati eventual la priza. @Analda   Postarile astea iti da o senzatie de nirvana, te simti guru? Iti place sa vorbesti fara tine? Crezi ca pe-aici iti vei face adepti? Sau vei primi sex gratis? Tot batut cu pula-n cap ai ramas, zau. Nu inteleg, daca te pricepi atat de bine in a nu avea orgasm, a nu te goli, cum draq nu te poti abtine in a posta aberatiile astea?     "@botic - pai sotie am si e de acord cu continenta. Totusi de aventurile mele de nimfoman nu stie si e bine sa ramana asa pt ca daca cumva afla. E focoasa si berbec ca zodie risc o bataie in ziua aceea  V-am mai spus avantajele pt femeie sunt multiple. Ea se bucura f mult. Gandeste-te ca pot face dragoste cu ea cat vrea ea si cum vrea ea. Daca vrea pot face dragoste cu ea si de 8 ori sau 6 ore continuu. Va spun sincer continenta amoroasa te face din barbat super-barbat. Testati si veti vedea Un barbat care practica continenta sexuala poate implini erotic mai multe femei in acelasi timp chiar si pe o durata mare de timp."     Ma repet, din cate stiu, basina ta(continenta sexuala) se practica intre doi parteneri care se iubesc intr-adevar. Nu e o chestie pur fiziologica, de practicat cu escorte sau cu mai multe partenere. Mai da-te-n dragostea(pula) mea, zau asa. Esti de toata pula. Daca tot tii ijn tine, tine macar cum trebe' Aceasta postare a fost editata de BASZOKBELE2: 30 december 2013 - 10: 31 Poate parea asa dar singurul lucru care ma motiveaza este ca oamenii sa evolueze si in directia asta. Fiecare in ritmul lui nu ne grabim dar daca eu acum nu as zice nimic. Nimic nu s-ar misca in directia asta si crede-ma aceasta e o directie foarte buna de dezvoltare. Si foarte potrivita aici pe acest forum Ananda, si cand te pisi pierzi din energie. Tu ce faci in cazul asta, te pisi in tine?   Face la fel. De vreo 8 ani se pisa din ce in ce mai putin. In 2010 cel mai mult s-a pisat 10 grame. In 2011   a reusit performanta de a se pisa 9 grame. In 2012, cantitatea de pisat a scazut cu 4 grame, in urma exercitiilor pe care le-a facut. In 2013, in urma experientei acumulate, a reusit performanta de a se pisa in decursul anului doar de doua ori ( de pasti si de craciun) si atunci accidental pentru ca bause prea mult pana s-a pisat pe el.   M-ai inchis, recunosc. Nu pot decat sa-ti urez. Un an nou ferict, plin de. Retineri! Ma retrag cat mai e timp. Guru e mult spus sunt doar unul ca voi care a cercetat intai teoretic si apoi practic atat abordarea medicala cat si abordarea spirituala cu privire la sexualitate. A descoperit cate ceva si acum cu bucurie impartaseste cu fratii lui care au aceleasi indeletniciri ca si el si anume le place sa faca dragoste.    Un Guru ar putea sa iti dea initieri spirituale, mantre, rugaciuni, te-ar putea binecuvanta eu pot doar sa transmit doar experienta mea si sunt constient de asta: pot ajuta pe cei care doresc sa obtina ce am obtinut eu dealtfel asta e bine de stiut: orice om te poate invata atat cat stie el(prin propria experienta). Un maturator te poate invata sa cureti foarte eficient, un bucatar sa gatesti naturist sau gustos, un inginer cum sa concepi un aparat si cum sa il executi, Ananda te poate ajuta sa fii mai sanatos, mai viguros si sa controlezi foarte bine energia sexuala, in ultima instanta cum sa fii mai fericit. De asemenea daca privim intr-un mod inteligent si acceptam ca nu stim prea multe aceasta este doar o metoda de a fi fericit cine stie cate altele or mai fi Aceasta postare a fost editata de Ananda: 30 december 2013 - 10: 46 Sunt oameni care invata sa controleze atat de bine corpul, mintea, spiritul. Incat sunt capabili de lucruri extraordinare. Aici am ajuns la concluzia ca un tip s-a axat pe un lucru si atat. Mi-ar prinde bine 2 palme la ora asta. @Analda   Postarile astea iti da o senzatie de nirvana, te simti guru? Iti place sa vorbesti fara tine? Crezi ca pe-aici iti vei face adepti? Sau vei primi sex gratis? Tot batut cu pula-n cap ai ramas, zau. Nu inteleg, daca te pricepi atat de bine in a nu avea orgasm, a nu te goli, cum draq nu te poti abtine in a posta aberatiile astea?   Ma repet, din cate stiu, basina ta(continenta sexuala) se practica intre doi parteneri care se iubesc intr-adevar. Nu e o chestie pur fiziologica, de practicat cu escorte sau cu mai multe partenere. Mai da-te-n dragostea(pula) mea, zau asa. Esti de toata pula. Daca tot tii ijn tine, tine macar cum trebe'   Face la fel. De vreo 8 ani se pisa din ce in ce mai putin. In 2010 cel mai mult s-a pisat 10 grame. In 2011   a reusit performanta de a se pisa 9 grame. In 2012, cantitatea de pisat a scazut cu 4 grame, in urma exercitiilor pe care le-a facut. In 2013, in urma experientei acumulate, a reusit performanta de a se pisa in decursul anului doar de doua ori ( de pasti si de craciun) si atunci accidental pentru ca bause prea mult pana s-a pisat pe el.   Guru e mult spus sunt doar unul ca voi care a cercetat intai teoretic si apoi practic atat abordarea medicala cat si abordarea spirituala cu privire la sexualitate. A descoperit cate ceva si acum cu bucurie impartaseste cu fratii lui care au aceleasi indeletniciri ca si el si anume le place sa faca dragoste.    Un Guru ar putea sa iti dea initieri spirituale, mantre, rugaciuni, te-ar putea binecuvanta eu pot doar sa transmit doar experienta mea si sunt constient de asta: pot ajuta pe cei care doresc sa obtina ce am obtinut eu dealtfel asta e bine de stiut: orice om te poate invata atat cat stie el. Un maturator te poate invata sa cureti foarte eficient, un bucatar sa gatesti naturist sau gustos, un inginer cum sa concepi un aparat si cum sa il executi, Ananda te poate ajuta sa fii mai sanatos, mai viguros si sa controlezi foarte bine energia sexuala, in ultima instanta cum sa fii mai fericit. De asemenea daca privim intr-un mod inteligent si acceptam ca nu stim prea multe aceasta este doar o metoda de a fi fericit cine stie cate altele or mai fi "Guru e mult spus" al doilea Vitelaru pardon Bivolaru! Cu continenta pulii! Aceasta postare a fost editata de dinozauru: 30 december 2013 - 10: 53 Te axezi pe un lucru pana il stapanesti foarte bine(sapi un put pana dai de apa nu faci doar o groapa de 1 metru si apoi te apuci de altceva) si apoi treci la urmatorul. E mai bine sa faci asa decat sa le faci pe toate deodata si intr-un mod superficial. Si sa te trezesti la un moment dat ca nu stii sa faci nici un lucru foarte bine   Daca revenim la titlul topicului chiar si in cazul continentei perfecte am rezolvat doar un punct din cele 7 mai avem inca 6 ) in general pentru a fi bun in ceva trebuie sa fim foarte perseverenti si focalizati pe acel ceva si sa nu ne oprim pana nu ajungem la capat   @Cpt Picard - te-am innebunit cu energia pt ca tu doar citesti si poate ai inteles dar nu ai trecut la urmatorul nivel a pune in practica. Repet nivelele lui a sti:   1. Iti trece pe la ureche 2. Memorezi 3. Intelegi mecanismele 4. Pui in practica 5. Obtii rezultate dupa un timp de pus in practica 6. Devii foarte bun in acea practica 7. Atingi perfectiunea Aceasta postare a fost editata de Ananda: 30 december 2013 - 10: 56 Cred ca ai ajuns la capat si cred ca mai mult de atat n-o sa faci. Ananda, si cand te pisi pierzi din energie. Tu ce faci in cazul asta, te pisi in tine? Si uite asa a ramas si prietenul nostru fara titlul de Pacalici. Sunt etape pentru a ajunge la iluminare. Ajungi sa-ti controlezi intregul corp si mintea, atingi pe cineva de la km distanta, poti fi in 2 locuri in acelasi timp. Nu vb din SF-uri, cazuri reale. Tu stii sa nu ejaculezi si indemni toata lumea la iubire. Gen Bivolaru, care facea orgii. Mi se face rau. Dulcineea ma plagiezi cu Bivolaru, vezi ca iti cer taxa petru drepturi de autor.   Te pupic rusoaico. Unde esti Amada? Sa vin sa-ti dau "suflarea" inapoi! NU MURI! Aceasta postare a fost editata de cpt. Picard: 30 december 2013 - 11: 20   Mi-e rusine sa ma uit in oglinda. Mi-ar prinde bine o partida cu ejaculare! Eu inca nu am inteles Ananda, tu simti aceleasi senzatii pe care le simt eu cand mi se contracta muschii vaginali la orgasm? Sau te opresti la faza ascendenta catre acele senzatii? Cand deja simti ca vineeee, dar inca nu esti pe punctul culminant? Nu. Pentru ca exercitiul contra ejacularii consta in contractrarea muschilor tocmai ca sa previi ejacularea. Imagineaza-ti cum e sa-ti vina sa termini si la un moment dat te incordezi cat de tare poti. Ai senzatii, dar nu alea. Cel mai probabil o sa ramai in continuare excitata pentru ca ai pastrat "energia erotica/sexuala". O sa vrei sa o mai faci o data, dar o faci la fel si ramai la fel de excitata. Si so on and on and on. Sa vedem cum iti explica maiestrul, in felul lui aparte.   PS. Daca aplici si o stare euforica, poti face dragoste ore in sir pt ca nu ajungi niciodata la starea aia de saturatie sau oboseala de dupa. Aceasta postare a fost editata de Amada. Dulcica: 31 december 2013 - 12: 42 Nu. Pentru ca exercitiul contra ejacularii consta in contractrarea muschilor tocmai ca sa previi ejacularea. Imagineaza-ti cum e sa-ti vina sa termini si la un moment dat te incordezi cat de tare poti. Ai senzatii, dar nu alea. Cel mai probabil o sa ramai in continuare excitata pentru ca ai pastrat "energia erotica/sexuala". O sa vrei sa o mai faci o data, dar o faci la fel si ramai la fel de excitata. Si so on and on and on. Sa vedem cum iti explica maiestrul, in felul lui aparte.   PS. Daca aplici si o stare euforica, poti face dragoste ore in sir pt ca nu ajungi niciodata la starea aia de saturatie sau oboseala de dupa. Si ai ai sensatia de insatisfactie pentru ca nu ai descarcat tensiunea sexuala (pe care Ananda o confunda cu "energia"). Tensiune pe care trebuie s-o descarci ca altfel n-ai stare si esti putin agitat(a). Ananda confunda orgasmul fara ejaculare cu coitus intrerruptus si crede ca are "orgasme". Eu cred ca Ananda are tensiune sexuala mica si practicand ceea ce crede el ca este continenta poate sustine un act sexual mai lung altfel lesina dupa cinci minute. De fapt este vorba despre orgasm fara ejaculare (ceva asemanator cu diferenta dintre femeile care au orgasm cu squirt si cele care au orgasm fara squirt) si se poate obtine dar nu cu coitus intrreruptus ca te ia tacaneala (vedeti si voi ce scrie Ananda). Coitus reservatus (coitus, "sexual intercourse, union" + reservatus, "reserved, saved"), [1] also known as sexual continence, is commonly thought of as a form of sexual intercourse in which the penetrative partner does not attempt to ejaculate within the receptive partner, but instead attempts to remain at the plateau phase of intercourse for as long as possible avoiding the seminal emission. Another term used for this kind of relationship is the word karezza. The concept of karezza is loosely akin to maithuna in Hindu Tantra and Sahaja in Hindu Yoga.[3] The Rosicrucians have used "coitus reservatus" or "karezza" as an esoteric practice.[citation needed] Control of ejaculation is a key aspect of Taoist sexual practices (known as "cai Yin pu Yang" and "cai Yang pu Yin").[4] "but instead attempts to remain at the plateau phase of intercourse for as long as possible avoiding the seminal emission." asta e continenta. Sa ramai la faza de "plateau" ce inseamna "faza de plateau"?The plateau phase is the period of sexual excitement prior to orgasm. The phase is characterised by an increased circulation and heart rate in both sexes, increased sexual pleasure with increased stimulation, and further increased muscle tension. Also, respiration continues at an elevated level.[1] increased sexual pleasure increased stimulation deci, faza cu continenta e "pe bune". Dar eu n-am citit posturile lui ananda, asa ca nu stiu daca vb despre acelasi lucru. Plateau in males During this phase, the male urethral sphincter contracts (so as to prevent urine from mixing with semen, and to guard against retrograde ejaculation) and muscles at the base of the penis begin a steady rhythmic contraction.[1] Males may start to secrete seminal fluid or pre-ejaculatory fluid and the testicles rise closer to the body.[2] Plateau in females The plateau stage in females is basically a continuation of the same changes evident in the excitement stage. The clitoris becomes extremely sensitive and withdraws slightly and the Bartholin glands produce further lubrication. The tissues of the outer third of the vagina swell, and the pubococcygeus muscle tightens, reducing the diameter of the opening of the vagina.[1] Masters and Johnson refer to the changes that take place during the plateau stage as the orgasmic platform. For those who never achieve orgasm, this is the peak of sexual excitement. Both men and women may also begin to vocalize involuntarily at this stage.[4] Prolonged time in the plateau phase without progression to the orgasmic phase may result in frustration if continued for too long (see orgasm control). Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC