Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

ce prezervative folositi page 2

Durex astea sunt singurele folosite de mine Durex rosu ultra thin Eu folosesc Ceylor. Exista foarte multe variante pentru toate gusturile si uzurile. (cam 12) Dezavantajul este pretul (cam 8 euro pt. 3 prezervative - sunt produse in Elvetia), insa calitatea este mult peste Durex. Durex rosu ultra thin Eu tot pe d-astea merg cand tre` sa pun caciula. Mi s-au parut cel mai ok. Da. DUREX-ul pe care il foloseam io nu se mai gaseste. Durex Ultra Slim, subţirele şi rezistente. Sal' TARE! Hai sa va mai distrez un pic. Ce s-ar fi intamplat daca nu ar fi existat prezervativul? Cate sarcini nedorite ar fi putut aparea? Cate boli cu transmitere sexuala ar fi afectat populatia? Din fericire exista prezervativul si multe dintre aspectele neplacute care pot aparea in urma unui contact sexual pt fi evitate cu usurinta. Dar cum a aparut prezervativul? Are si el, la fel ca biberonul sau ca scutecul, o istorie? Ei bine, da. Are o istorie chiar foarte interesanta care incepe din Antichitate. Cuvantul " prezervativ" provine din cuvantul francez préservatif si inseamna " remediu folosit pentru prevenirea unui rau". Varianta englezeasca are si ea o istorie. Unii sustin ca un anumit " Dr. Condom " il aproviziona pe regele Carol al II –lea al Angliei cu o teaca ce era confectionata din tesut animal si care servea regelui drept prezervativ, pentru a nu contracta boli venerice de la prostituate si pentru a nu zamisli copii nelegitimi. Altii sustin ca acest cuvint isi are originea in numele unui " Dr. Condon " sau a unui " Colonel Cundum". Este mult mai probabil ca originea acestui cuvant sa fie in limba latina, " condon", care semnifica " recipient ". Sa ne intoarcem la istorie. Se presupune ca cea mai veche reprezentare a utilizarii unui prezervativ este o pictura gasita in pesterea franceza Grotte des Combarrelles, si are o vechime de 12,000–15,000 de ani.   condom. Jpg     14, 64KB     6 downloadCea mai veche imagine a unui prezervativ a fost descoperita in Egipt si dateaza de peste 3000 de ani. Este dificil sa-ti dai seama din desenul respectiv ce aveau in minte vechii egipteni care purtau aceste prezervative. Aceste prezervative pot sa fi fost purtate din motive sexuale sau rituale – sau din ambele motive. O alta explicatie pentru aceasta teaca de panza era protectia impotriva intepaturilor de insecte si a bolilor tropicale.   Capture. PNG     142, 95KB     6 downloadUnii sustin ca mai tarziu, romanii faceau prezervative din tesutul muschilor razboinicilor care erau ucisi in lupte. O alta informatie in privinta folosirii prezervativului (sau, in orice caz, a ceva ce aduce cu prezervativul) ne spune ca erau folosite intestine de oaie sau capra pentru protectia penisului. Chinezii au incercat si ei sa se fereasca de infectii, folosind o hartie de matase inmuiata in ulei pentru a-si acoperi penisul, iar japonezii aveau la indemana doua tipuri de prezervative: " Kawagata" sau " Kyotai" care erau confectionate din piele subtire si " Kabutogata" confectionate din carapace de testoasa sau coarnele animalelor.   ori_3975_1848124370_1131940_6_(3). Jpg     17, 95KB     5 downloadIn anul 1564, doctorul italian Gabriel Fallappio, prezinta in cartea sa " Morbo Gallico", cum un prezervativ confectionat dintr-o bucata de panza inmuiata intr-o solutie facuta pe baza de ierburi si sare, ii poate proteja pe barbati impotriva bolilor venerice. Cele mai vechi prezervative au fost descoperite la temelia Castelului Dudley de linga Birmingham, Anglia. Aceste prezervative erau confectionate din intestine animale sau de peste si datau de la 1640. Au fost probabil folosite pentru a impiedica transmiterea unor infectii sexuale in timpul razboiului dintre fortele lui Oliver Cromwell si soldatii loiali regelui Carol I. In secolul XVIII, erau folosite in egala masura prezervativele din matase ca si cele confectionate din intestine de miel sau de capra. Pentru a preveni alunecarea lor de pe penis in timpul actului sexual, acestea erau prevazute cu un siret care se lega la capatul deschis al prezervativelor. Cele confectionate din vezica sau intestinele animalelor puteau fi folosite nu doar o data. In picturile contemporane apar scene in care oamnii agatau aceste prezervative la uscat de un carlig sau chiar de o sarma de rufe!   800px-Condom_with_manual_from_1813. Jpg     30, 37KB     6 downloadExista evidente scrise precum " Marchizul de Sade" sau jurnalul lui James Booswell, despre care se spune ca ar fi avut doua fobii in viata: duelurile si maladiile veneriene. De altfel, nici Casanova, romanticul amorez, nu a stat departe de acesta inventie, el folosind prezervativul pe care il numea " redingota englezeasca", pentru a se proteja de. Procese de paternitate, dar si de infectii si boli nedorite.   378px-Condoomgebruik_in_de_19e_eeuw. Png     277, 65KB     9 downloadO data importanta in istoria prezervativului este anul 1844 care a adus o inovatie tehnologica majora ce a influentat benefic industria prezervativelor : Goodyear (cel cu anvelopele de masini) si Hankock au inceput sa produca in masa, rapid si foarte ieftin, prezervative, prin procedeul de vulcanizare a cauciucului. In anii ’40 si ‘ 50 acestea erau spalate, unse cu o gelatina pe baza de gaz si pastrate in mici cutii de lemn intr-un sertar in dormitor – dar nu se vorbea despre acest lucru, mai ales fata de copii.   condom5. Jpg     48, 04KB     6 downloadAsociatia Americana de Igiena Sociala a luptat din greu pentru interzicerea folosirii prezervativelor in primii ani ai acestui secol. Asistentii sociali erau de parere ca oricare dintre cei care riscau sa se imbolnaveasca de boli " venerice" trebuiau sa sufere consecintele acestui fapt, inclusiv infanteristii – soldatii Armatei Americane care au luptat in Primul Razboi Mondial. Fortele Americane Expeditionare, cum era numita Armata Americana, erau singurele forte armate din Europa carora li se interzisese folosirea prezervativului. Nu este de aceea surprinzator faptul ca trupele americane aveau cea mai mare rata de infectii transmise pe cale sexuala – 70 % dintre baietii americani pur si simplu" nu puteau spune nu " . Ministrul Fortelor Armate Navale Americane era numai unul dintre numerosii conducatori militari care considerau ca folosirea prezervativului este imorala si " necrestineasca " . Franklin Delano Roosevelt a fost tinarul Adjunct al Ministrului Fortelor Navale Americane care, atunci cind seful sau era plecat din birou, a dispus sa se distribuie o trusa profilactica pentru a-i ajuta pe marinari sa-si trateze infectiile pe care le-ar fi putut evita daca ar fi folosit prezervative. Una dintre provocarile carora a trebuit sa le faca fata Margaret Sanger, fondatoarea Asociatiei Planned Parenthood (Maternitate Planificata) in lupta ei pentru dreptul femeii la folosirea unor mijloace contraceptive a fost cea referitoare la standardul dublu de folosire a prezervativului. Doctorilor li se permitea sa " prescrie" prezervative pentru a-i proteja pe barbati de contractarea sifilisului sau a gonoreeii atunci cind aveau raporturi sexuale pre-maritale sau extra-maritale. Totusi femeile nu putea primi prezervative pentru a se proteja impotriva unei sarcini nedorite. In mod similar, guvernul nazist al Germaniei nu permitea folosirea prezervativelor sau a oricaror alte mijloace contraceptive de catre cetateni. Trebuia sa se nasca o singura rasa de razboinici, o lume a " arienilor" . Dar armata nazista permitea soldatilor germani sa foloseasca prezervative, pentru a-i tine in primele linii, in loc sa aglomereze baracile spitalelor de campanie, fiind infectati cu sifilis sau cu gonoree. In al 2 –lea Razboi Mondial, conducatorii militari au avut o atitudine mult mai realista in legatura cu prezervativele. Fiind ingrijorati de soarta soldatilor, care ar fi putut fi infectati cu boli cu transmitere sexuala si ar fi putut infecta si sotiile, conducatorii militari au trecut la o campanie de promovare agresiva a prezervativelor. Filmele de promovare si de educare contineau indemnul adresat soldatilor : " Nu uita – pune-ti- l inainte sa o bagi " . " Kabutogata" confectionate din carapace de testoasa sau coarnele animalelor. In anul 1564, doctorul italian Gabriel Fallappio, prezinta in cartea sa " Morbo Gallico", cum un prezervativ confectionat dintr-o bucata de panza inmuiata intr-o solutie facuta pe baza de ierburi si sare, ii poate proteja pe barbati impotriva bolilor venerice. Carapace de testoasa, coarne de animale. Panza inmuiata in sare. Saracele femei. Cum sa le bagi asa ceva in pasa? Ce nu face omu ca sa fie safe. Pe mine m-a distrat cum incercau prezervativele pe vremea lui Cassanova. @Afriq: Pentru ca iti place asa mult topicul. Hai sa contribui si eu la el. Ca unica marca est clar Durex. Am incercat si faimoasele Trojan dar efectul a fost clar cel ilustrat aici: Love Plus, Masculan samd. Nici nu are rost sa fie mentionate. Ca si gama: Durex Ultra Thin sunt clar favoritele, dar nici Arouser nu sunt rele. Cumva le prefer pe Ultra Thin celor Featherlight, mi se pare ca cele din urma ma cam stang. Nici Elite nu-s de lepadat. Funny storry. Am incercat si performa o data, toate bune si frumoase. Dar dupa normal am trecut la oral din partea partenerei (nu era escorta). Ei bine, dupa 10 minute ii amortise gura. A fost f f amuzant, dar cred ca depinde din ce perspectiva o privesti. Copilăria1250 î. Hr. - egiptenii folosesc “teaca” de pânză pentru a se proteja de boli, infecţii şi muşcături de insecte. Pe alte meridiane, chinezii se protejează bandajându-şi penisul cu hârtie de mătase înmuiată în ulei; japonezii creează două variante ale “produsului”: una din piele subţire şi una din. Carapace de ţestoasă sau corn; în fine, romanii au un gen de tampoane îmbibate cu o soluţie făcută din ierburi şi - zice-se - prezervative făcute din muşchii duşmanilor. Brrr! ►1500 d. Hr. - Anatomistul italian Gabrielle Fallopius propune un prezervativ din pânză şi mătase, pe care îl testează pe 1.100 de bărbaţi. Test reuşit: nici unul dintre “subiecţi” nu este victima epidemiei de sifilis care bântuie în Europa. Deocamdată, omenirea vede în prezervativ doar o protecţie împotriva infecţiilor, abia mult mai târziu va fi “descoperită” şi eficienţa lui împotriva unei sarcini. Vârsta de aur►Sfârşitul sec. Al XVI-lea - prima îmbunătăţire semnificativă a “dispozitivului”: impregnarea, înainte de utilizare, cu o soluţie chimică din sare şi diferite ierburi îl face mai sigur.►Secolul al XVIII-lea - câştigă teren prezervativul din intestine de animale. Din cauza preţului piperat, unii utilizatori le refolosesc. Scepticii vremii le caracterizează drept “o armură împotriva plăcerii şi o pânză de păianjen împotriva infecţiilor”.►A doua jumătate a sec. Al XVIII-lea - la Londra înfloreşte comerţul cu prezervative realizate “de mână”. În centrul activităţii se află. Două femei: doamna Phillips şi doamna Perkins. Fiecare cu propriul magazin. Şi cu o strategie de marketing inspirată: pamflete rimate, uşor de reţinut, o dată cu numele produsului.►1800 - Prezervativul beneficiază de o descoperire epocală: vulcanizarea cauciucului. De acum, “căciuliţele” sunt produse în masă şi la un preţ accesibil.►1861 - în New York Times apare prima reclamă pentru “Prezervativele franţuzeşti ale Doctorului Power”. Vânătoarea de vrăjitoare►1873 - în SUA este votată Legea Comstock, ce scoate în afara legii reclama la absolut orice fel de produse contraceptive/anticoncepţionale şi permite serviciilor poştale să confişte toate prezervativele vândute prin poştă.►1900-1920 - cele mai multe prezervative sunt fabricate prin introducerea unei forme într-o baie de substanţă cauciucată, apoi vulcanizată şi trecută printr-un jet puternic de apă rece. Calitatea produsului finit este îndoielnică. Marele boom►Anii ’20 - începe fabricarea prezervativelor din latex, mai subţiri, mai rezistente şi fără nici un miros. Abia acum începe “căciuliţa” să cucerească piaţa mondială.►Începutul anilor ’60 - apariţia pilulei, a diafragmei şi steriletului reduce drastic “rata de succes” a prezervativului.►Anii ’80 - Fenomenul HIV salvează prezervativul de la uitare şi îl relansează spectaculos. De acum, lumea e a lui: apar “varianta” din material poliuretanic şi cea feminină, dar şi varietăţi de culoare, arome, forme şi mărimi; se găsesc în farmacii, baruri, cluburi, magazine la colţ de stradă, benzinării şi chiar în automate ce oferă “siguranţă la pacheţel”. Sau “plăceri fără neplăceri”. DUREXURILE sunt cele mai ok ptr mine. Am mai folosit niste chestii japoneze sau chinezesti acum cativa ani cand prietena nu era pe pastile. Probleme mari am avut cu LOVE PLUS care se rupeau in draci. Pot sa confirm si eu ca Love Plus nu sunt asa de calitate, se rupeau des, plus ca provocau usturime partenerei. Am mai incercat Oups, dar si acesta se rupe, se vede defapt raportul calitate-pret. Durexul e bun, dar nu pentru mine din pacate, parca nu sta cum il pui, aluneca mereu, e drept ca am avut si experiente placute cu Durex. Insa acum cel mai des folosesc Entran, le gasesc si l oferta 3 pakete la 12 lei, de cate 3 prezervative, si mi se potrivesc ca o manusa, sunt subtirele si partenera se simte bine cu ele. Vin in 3 forme cunoscute de mine: cu forme in relief, clasice si cu arome. Salutari si respecte! Eu folosesc doar prezervative bio din lana de merinos de Palas. Pe mine deja subiectul asta ma dispera! in ultima luna am reusit sa rup 2 preze in fata la care merg de obicei! prima oara am sesizat ca s a dus pe pewla preze dupa finalizare de a apucat o disperarea pe femeie si pe mine tremuriciu cu gandul la " ce e mai bine". Ala nu stiu ce marca a fost. A doua oara rup un DUREX, " norocul" nostru ca sesizez si ma opresc la timp! de ce pana mea rup caucioacele in ritmul asta? Prezervativele reprezinta unul dintre putinele lucruri pe care le urasc in viata. Adica dupa ce ca intreruperea pentru a ti-l pune e deja frustranta si reducerea placerii este majora, mai are si obiceiul de a se rupe. Io am patit-o de exact doua ori: o data cu nevasta cand CHIAR nu aveam chef de urmasi (nervi, pastila de a doua zi, stress timp de ceva mai bine de o luna) iar a doua oara cu o prostituata - ca nu pot sa-i spun escorta, as jigni cateva fete minunate - prin Bruxelles, o " fast-fuck-machine" si inca exact cand intelesesem ca nu pot sa termin never in galeata aia si terminasem la anal. Sa va mai explic? Am luat un stres groaznic vreo doua saptamani, analize pe marele sest, ganduri. In fine, a trecut. Acasa nu mai folosesc deloc de vreo 6 anisori iar in deplasare lucrez cu materialul " clientului". Si prezervativul este clar unul dintre motivele pentru care nu merg la fete atat de des cat as vrea. Iar in deplasare lucrez cu materialul " clientului". Asta am inteles dar care ar fi cauzele?de ce se rup atat de usor? Asta am inteles dar care ar fi cauzele?de ce se rup atat de usor?Ai pwla mare?Sau ce vrei sa sugerezi?Sent from my GT-I9300 using Tapatalk 2 Ai pwla mare?Sau ce vrei sa sugerezi?Sent from my GT-I9300 using Tapatalk 2nu cred ca depasesc media la romani! nu vreau sa sugerez nimic. Caut raspunsuri(doar atat) ps. Apreciez in mod deosebit cum gandesti, noi doi am mai conversat pe niste teme spinoase pt mine legate de sentimente. @nimfomaniac glumeam, dar nu am pus si mie mi se intampla destul de des sa se rupa, initial credeam ca e de la unghiile fetelor, drept pentru care am inceput sa le pun singur, dar degeaba, tot se rupeau. Uneori poate fi de la lubrifiantul pe baza de ulei folosit de unele fete pentru alunecare, dar se intampla si la cele care nu foloseau. Deci concluzia este ca sunt pur si simplu proaste(si ca avem noi pwla mare, desigur ) Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC