Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

ce scopuri aveti in viata page 2

Bambucha, iarta-ma daca cuvintele mele te-au ofensat. Tu singur ai spus ca "traim intr-o societate in care mare majoritatea catalogheaza, dupa ce masina conduce respectivul, sau daca are o geaca de la moncler si nu de la taraba din coltu pietii" si ca "Si eu mi-am dorit sa am si am, doar ca am ajuns la concluzia ca am degeaba daca toti din jurul meu se uita dupa asta si nu dupa cine sunt eu ca om", ceea ce pt mine inseamna ca tu pui  pret pe ceea  ce spun altii, in lumea asta prea materializata si superficiala.   Cat despre motivele pentru care eu m-am facut maseuza si de ce am ramas in bransa atata vreme, nu cred ca esti in masura sa-ti dai cu parerea. E adevarat ca nici banii nu sunt de neglijat, insa in creierul tau, inca verde, ca si al multora care vor ramane balcanizati,   se creeaza ideea (de cele mai multe ori, confirmata) ca o muiere este maseuza pentru ca nu poate sa faca  altceva. Regret sa te dezamagesc, dar eu sunt maseuza pentru ca asa vreau eu si asta este calea care ma multumeste cel mai mult in viata asta. Hai sa presupunem (prin absurd) ca sunt mai altfel. Si, crede-ma, am educatie cat sa mai dau si altora. Daca ies in viata reala, dau de unii ca tine sau ca cei de la televizor care-mi ingusteaza perspectiva si  tin mortis sa-mi arate  cat de cacacioasa e lumea in care traim. Asa ca prefer sa raman in lumea mea si sa nu dau explicatii nimanui. Daca sunt maseuza, nu inseamna ca sunt goala de continut sau ca nu am scopuri bine definite in viata. Si de as fi femeie de serviciu, as fi mai fericita decat un absolvent de medicina, pentru ca nu ma caracterizeaza verbul a avea (cariera, casa, familie). Ma am pe mine si mi-e de ajuns. Sunt fericita. Ah da, bingo!   asta este scopul in viata. Sa fiu cat mai des fericita si viata sa-mi fie cat mai calitativa. Crede-ma, am muncit enorm sa ajung la statutul asta, ca om ma refer. Si mi-am luat suturi in fund cu duiumul. Faptul ca unul ca tine ma apostrofeaza cu "De ce esti maseuza?" ma face sa raspund intr-un singur fel "Ete d-aia, pentru ca pot si-mi permit !"   Poate ca n-am inteles nimic din ceea ce tu ai scris, poate tu n-ai inteles nimic din ceea ce eu am scris, insa sunt convinsa ca unii, mai trecuti prin viata, asa ca mine, imi vor da dreptate. Hai, la revedere si nu mai am cuvinte. Nu-mi mai raspunde, e inutil. Multumesc.   PS. N-am facut medicina, doar ASE-ul.     E adevarat ca nici banii nu sunt de neglijat, insa in creierul tau, inca verde, ca si al multora care vor ramane balcanizati, se creeaza ideea (de cele mai multe ori, adevarata) ca o muiere este maseuza pentru ca nu poate sa faca altceva. Regret sa te dezamagesc, dar eu sunt maseuza pentru ca asa vreau eu si asta este calea care ma multumeste cel mai mult in viata asta. Hai sa presupunem (prin absurd) ca sunt mai altfel. Si, crede-ma, am educatie cat sa mai dau si altora. Daca ies in viata reala, dau de unii ca tine sau ca cei de la televizor care-mi ingusteaza perspectiva si tin mortis sa-mi arate cat de cacacioasa e lumea in care traim. Asa ca prefer sa raman in lumea mea si sa nu dau explicatii nimanui.     Daca esti maseuza pentru ca aste e calea care te multumeste pe tine cel mai mult in viata asta si te integreaza in absolut si esti cea mai fericita dintre pamantene, de ce nu o faci pe gratis? Ah da am uitat, ramane acel aspect care nu e de neglijat si anume banii. Seriously? Pe cine vrei tu sa pacalesti aici?In fine lasa-ma pe mine cu creierul meu verde si balcanizat ca e bine asa, te apuci sa judeci si sa cataloghezi oameni fara macar ai cunoaste, ceea ce spune multe. Success in meseria de maseuza. "pe cine nu lasi sa moara, nu te lasa sa traiesti." Hai ca m-am carat de aici. Pute Din acelasi motiv pentru care nici tu nu muncesti in folosul comunitatii. Dar, domnu' creier inca verde, banii sunt un mijloc de supravietuire si nu un scop in sine. Si daca tot m-am mai  obosit inca o data sa-ti raspund, am sa-ti spun decat atat: NU AI O DIRECTIE PENTRU CA NU VEZI COPACII DIN CAUZA PADURII. Din acelasi motiv pentru care nici tu nu muncesti in folosul comunitatii. Dar, domnu' creier inca verde, banii sunt un mijloc de supravietuire si nu un scop in sine. Si daca tot m-am mai  obosit inca o data sa-ti raspund, am sa-ti spun decat atat: NU AI O DIRECTIE PENTRU CA NU VEZI COPACII DIN CAUZA PADURII.   Da da da, si mos craciun exista. Si inca odata intreb, ca vad ca insisti pe aspectul ca din punctul tau de vedere banii sunt un mijloc de supravietuire si nu un scop in sine, de ce nu te duci sa fii contabila la stat sau la o firma oarecare pe 1000-1500 de lei pe luna si sa faci masaj doar part-time, daca spui e ceea ce te defineste te face fericita, ca un hobby cum ar veni. Unii oameni au ca pasiune fotografia iar altii masajul, asta da pot sa inteleg. Iar daca banii nu sunt importanti   si faci asta din pura pasiune fara alte interese, de ce nu iti opresti 1500 de lei pe luna ca sa "supravietuiesti" si restu ii donezi? Acum o sa imi zici iar ca am creierul prea balcanizat si ca eu sunt pusti cordit care nu pricepe prea multe si tu esti vreun dalai lama reincarnat. Nu e nevoie sa imi raspunzi, erau intrebari retorice si cu asta am incheiat cu tine, ca deja s-a deviat de la subiect f mult. Vorba lui Murphy, orice ce începe bine, se termină lamentabil! Adică, tocmai mă pregăteam să-mi exprim stupoarea de a fi găsit pe un site hedonist, un subiect atât de greu ( de genul: dezideratele vieții) când colo ( după două-trei postări inteligente) se ajunge la invariabilul  miticism " ba' p-a mătii " Până una alta, vă propun un articol semnat de Pleșu și intitulat ; Ce nu aduc banii.   Se spune, cu un licăr romantic în ochi, că „banii n-aduc fericirea“.  Nu prea sînt de acord. Dacă banii aduc ceva, apoi tocmai asta aduc: un  fel de fericire. Fie una directă, materială, care nu e chiar de lepădat,   fie una mai subtilă, în funcţie de calitatea posesorului (fericirea de a  dărui, de a aduce bucurii altora, de a face opere de binefacere, de a  crea instituţii, pe scurt de a-i face fericiţi pe alţii). Că banii nu  îţi umblă, neapărat, la sufleţel, că faptul de a avea bani nu garantează  nici liniştea lăuntrică, nici căsnicia ideală, nici buna dispoziţie,   nici sănătatea, nici înţelegerea superioară a lucrurilor, e adevărat.  Dar există vreo sursă lumească a unor astfel de „bunuri“? E sărăcia mai  productivă? E obligatoriu ca omul cu bani să fie o otreapă sau un  melancolic nevindecabil? Tot ce se poate spune e că „fericirea“ nu  depinde de bani. Că drumul spre ea are alte repere, alte determinări, ba  chiar că obsesia de a o căuta, cu buzunarul plin sau gol, e un mod  aproape sigur de a nu o găsi.   Sînt alte lucruri pe care averea într-adevăr nu le aduce, dar pe care  cei cu bani cred că le au şi anume tocmai pentru că dispun de bani. Toţi, sau mai toţi, îşi închipuie că banii aduc înzestrări, drepturi,   puteri şi virtuţi pe care sărăntocii nu le au. Acesta e, de multe ori,   derapajul major al bogatului: o falsă conştiinţă de sine. Unii cred, de  pildă, că banii sînt un atestat de personalitate. Pentru că se întîmplă  să ai ceva, începi să crezi că eşti cineva. Capeţi un aer fudul, de  vedetă răzgîiată, îţi afişezi portretul ca pe o efigie, priveşti în jur  suficient şi dominator. Arăţi că eşti „mare“, super-influent,   invulnerabil şi capricios. Nu ţi se poate refuza nimic, ştii, poţi şi  faci. Ai mereu în preajmă o curte   slugarnică. Plăteşti pe cine vrei, cu  ce sumă vrei, cînd vrei, pentru orice ai chef. Întrucît eşti solvabil,   te socoteşti o autoritate. Dar banii, chiar dacă pot aduce o formă de  putere, nu presupun, în mod necesar, o formă de autoritate. În mod  frecvent, bogătaşii de azi au o anumită putere, dar le lipseşte, de  regulă, iradierea autorităţii morale, intelectuale, profesionale, umane.  Sînt o periferie care se ia drept centru.    Banii nu produc automat bun simţ, bună cuviinţă, bun-gust. Imbogăţitul contemporan se poartă, adesea, ca un mitocan, vorbeşte  golăneşte şi se îmbracă, mai întotdeauna, ca o ţoapă. E obraznic,   agresiv, prepotent. Cînd e amabil, sau „modest“ o face demonstrativ,   „patronizing“, de foarte sus. Îţi arată, la o adică, faţa lui „umană“,   subteranele lui de „băiat de comitet“. Uneori are veleităţi culturale:   îţi trînteşte cîte un citat fin, invocă, vag plictisit, cîte o carte la   modă. De fapt, are un dispreţ suveran pentru intelectuali: îi  manevrează, îi momeşte, îi cumpără. Noii îmbogăţiţi cred, de asemenea,   că banii sînt o justificare suficientă pentru orice tip de licenţă.  Cred, aşadar, că îşi pot permite ceea ce alţii, mai peticiţi, nu îşi pot  permite. Au, de partea lor, toate îndreptăţirile. Pot impune direcţii  de opinie, pot dirija intriga politică, pot fraieri pe proşti, pot  grădinări destine. Şi, din păcate, li se îngăduie s-o facă.  Comportamentul lor capătă, cu timpul, o tentă demiurgică. Ambianţa imediată devine neîncăpătoare pentru eul lor dilatat pînă la nebuloasă.  „Modelul“ lor existenţial este ceea ce li se pare a fi un soi de boierie nonşalantă. Aspiră la „sublimităţi“, cum rîvneşte arendaşul la statura  stăpînului. Sînt – vor să fie – „domni“, adică ce n-au apucat niciodată să fie. Iar a fi domn înseamnă, din punctul lor de vedere, a lovi  nerăbdător cu biciul în cizmă, a ciupi galant posteriorul slujnicuţelor,   a te lăsa servit cu o ciocoiască nesimţire, a chema la ordin pe toată  lumea şi a vorbi „radical“, plimbînd prin gură „gingăşii“ şugubeţe,   menite să seducă asistenţa. În realitate, nu reuşesc aproape niciodată  să-şi camufleze trivialitatea de fond, parvenitismul, instinctele  primare. S-ar putea salva prin discreţie şi cumsecădenie. Dar asta li se  pare o slăbiciune, un moft. Preferă încruntătura de vătaf sau băşcălia  discreţionară. Banii aduc, cred, cum spuneam la început, fericirea. Un fel de  fericire. Cea rîvnită de toată lumea. (De altfel, oamenii cu bani nu  prea au timp şi înclinaţie să se simtă nefericiţi.) Trebuie spus mai  degrabă că banii nu aduc decît „fericirea“. Tot restul, tot ce face  valoarea şi sensul unei vieţi, vin pe alte căi, cu alte mijloace. Sau nu  vin. Dar, în orice caz, nu li se poate plăti contravaloarea  bambuchaa          La fel ca si tine. Aceeasi varsta in curand   { 25 de anishori }. Si chiar am uneori momente ca si tine, dar imi zic singura: gata. Tot inainte. Imi fac. Povesti imaginare ". Roz"  . Ma binedispun. Nu stau sa ascult chiar tot rau din jur.                 Sfatul meu : . Este sa fii optimist, sa lupti, sa te zbati chiar si atunci cand simti ca   nu mai ai putere, pentru ca stii ce.     "Mai "   nimanui nu-i pasa daca tu esti cazut" pe drum", sa zic asa.( pur si simplu esti la pamanat lesinat de o durere a organismului. Sau lesini pe strada de durere. Si pur si simplu. Trecatorii. Se opresc sau   se holbeaza in pas mergator. Fara sa te intrebe : esti ok omule. Ce ai? Ce ai patit. Foarte rare persoanele care fac asta, exista, dar cam rar. Si te lasa acolo jos lesinat. Crezand ca   esti beat/a  , ca ai facut cine stie ce. Cand colo tu esti cazut -lesinat de durere.   Iti zic un exemplu din proprie experienta. Asa am patit-o eu. Siii  . Ce crezi. TOT EU M-AM RIDICAT.M-AM CHINUIT SA SUN LA O SALVARE. Ti-am dat exemplu asta ca fapt divers, desii ele sunt multe si enorme. Dar. In esenta. Capul sus. Lupta  , ofera celor ce fac acelasi lucru, respecta pe cei care care procedeaza la fel, bucura-te de toate lucrurile marunte, sa regreti poate ca s-a cam dus copilaria noasta.a tuturor. Cam atat. Da si asa trecuta cum e Copilaria. Mereu o vom avea   in sufletul nostru. Cu bune--cu rele.. Este si va ramane intodeauna   o amintire de mare   Valoare. Ca si multe altele. Bune--rele. Tot de mare Valoare.   Bucura-te de tot, de rele de bune. Pentru ca nimic nu e roz, dar totusi in psihicul fiecarui om. Este pastrat un coltisor." roz". Sa se binedispuna el insusi cat si pe cei dragi si apropiati lui, chiar si pe cei din jur. Chiar daca El, in interiorul lui este "negru", tot incearca si " ceva culori mai vii, mai vesele decat culoarea. Neagra.   Sunt romane de spus. Din viata fiecaruia. Traita : accelarat, intens, placut. Etc. Etc.   Asa ca. Nu mai fii dezamagit, pentru ca asta va fi mai mereu. Chiar si cand te astepti mai putin,   insa incearca sa comunici mai mult cu cei care te-au dezamagit. Cunosc sentimentul tau, se intampla sa fie si prietenii de sufet sau chiar mai dur cei din familie. Hmmm. Asa ca reincercand sa comunici cu ei, poate o scoateti la capat, daca nu lasa-i in lumea lor. Sa se certe singuri. Si cam atat.   Sper ca nu am deranjat cu nimic pe nimeni, dar chiar am simtit sa adaug si eu cateva grame sa zic asa din viata mea, poate a noastra, cine se regaseste, sa dau un mic sfat. Asa cum stiu si Eu. Poate bine sau mai putin bine.   .   Intr-un mic final. NIMENI NU ESTE PERFECT   siii   am o vorba a mea  :   NEMULTUMITULUI   II   SE IA DARUL. Vorba asta a mea este spusa la modul general in viata. Nu special adresata cuiva, in nici un caz.   PS : Chiar si pe acest sitte   sunt oameni super de treaba si le multumesc pentru asta...   Multumesc pentru atentia acordata.   O   PRIMAVARA. Frumoasa   sa avem cu totiii, ca intr-un final se apropie cu pasi marunti   si toate cele bune. Va doresc. Loredana.   Voi adauga o melodie.    .     Va pup.  .       @bambuchaa. Nick-ul vine de la Bamboo?  Acuma. Vii si deschizi un topic aiurea-n tramvai, intr-un moment de depresie probabil, vin niste OAMENI  si incearca sa te ajute si tu devii agresiv, a se vedea obraznic. Nu stiu cat de self-made man esti tu la 25 de ani, ce ai realizat, cat timp ai avut sa realizezi, dar atitudinea asta, cel putzin fatza de Ramona, te descalifica si te situeaza fara echivoc la categoria "pushti obraznici" Ar fi trebuit, chiar daca cele spuse de unul si de altul. LA INCITAREA TA, practic la rugamintea ta mascata sa ai mai mult respect fata de cei ce si-au pierdut timpul raspunzandu-ti. Da, chiar am pierdut timpul! @picon: poate ca ar trebui sa mai citesti odata felu in care s-a exprimat d-ra in cauza careia tu ii iei partea si stai linistit, nu trebuie sa stii tu cat de self made sunt eu, e de ajuns sa stiu eu si atat, ce cred sau stiu restul nu   conteaza. Imi cer scuze daca s-a interpretat ca as fi avut o atitudine mai agresiva fata de ramona, eu doar am raspuns in acelasi ton cu postarile ei, deh ce sa-i faci, sunt cu creierul verde mai din topor si foarte foarte balcanizat. Mai baietzica, du-te nene la culcare, ca esti varza. Nu ti-e pic de rusine? Tu vezi in ce hal te porti? Daca ai depresii sau crize existentiale, du-te baiete la un psiholog si nu ne mai face pe noi sa pierdem timpul pe aici. Practic, toti am interpretat topicul deschis de tine ca pe un mic strigat de ajutor si am sarit, care cum ne-am priceput sa te ajutam. Cu un sfat. Cu o parere. Si tu, "ca un caine turbat, ai muscat mana care te-a hranit". Iar creierul, intr-adevar, ti-e verde praz din pacate. Din pacate pt. Tine. Eu zic sa termini aici topicul, sa ceri trecerea la Arhive, sa faci nani si maine/azi dimineata sa uiti. Crize existentiale, cred ca ai matale nene picon, dupa felu in care iei foc pe acilea, n-am stiut ca ai asa o afinitate deosebita pentru tanti ramona. Auzi la el, musc mana care m-a hranit, Si tu brutus? Si tu?Toti cei care au postat anterior da si-au dat cu parerea cum au stiut ei mai bine, printre care te numeri si tu  si va apreciez gestul, doar ca tanti ramona a zis ea sa faca pe interesanta si sa ne explice teoria batului de chibrit, lucrul care chiar nu isi avea locul si rostul. Acum ca eu mi-am permis "sa deschid gura" si sa-i dau unele replici la fel de acide ca ale ei, vii tu si te faci foc si para, ca sunt eu asa si pe dincolo. Ok cum zici matale fiecare are dreptul la propria parere, doar ca nu esti fair-play, dar asa e cand ai afinatati pentru unele persoane, vezi doar inainte precum calu'. Copilu'. Tu cetesti ce scrii? Eu am cerut parerea forumistilor? Eu am zis ca n-am directie si ca nu mai stiu ce? Faptul de a lua foc, cum spui tu, inseamna criza existentiala? Si daca as avea o afinitate deosebita pt. Ramona, e ceva rau? E interzis? E lipsa de fair-play sa iei apararea cuiva, cand este ofensat? Nu ai proprietatea termenilor, nici a ortografiei dar continui sa poluezi forumul. Hai. Zbrrrrr la Bamboo. Acolo nu se cer astfel de chestii marunte! Da da da, fat frumosule pe un calb alb, tu era, ia apararea atunci cand e cazu, daca ai afinitati, nu cand persoana pe care tu o simpatizezi da cu bata in balta. Banuiesc ca ai si o varsta mult mai decat a mea, ar trebui sa te duca capu' un pic mai mult dar, daca bati in el suna gol, deh ce face pizda din om, class dissmised. Copilu'. Tu cetesti ce scrii? Eu am cerut parerea forumistilor? Eu am zis ca n-am directie si ca nu mai stiu ce? Faptul de a lua foc, cum spui tu, inseamna criza existentiala? Si daca as avea o afinitate deosebita pt. Ramona, e ceva rau? E interzis? E lipsa de fair-play sa iei apararea cuiva, cand este ofensat? Nu ai proprietatea termenilor, nici a ortografiei dar continui sa poluezi forumul. Hai. Zbrrrrr la Bamboo. Acolo nu se cer astfel de chestii marunte! Eu sunt mai tanar decat tu, bambuchaa  , am o gramada de planuri in viata asta, si am sanse reale sa reusesc sa fac ce am propus. Maidemult m-am gandit mult care este scopul meu in viata asta si am ajuns la concluzia   finala ca am numai un singur scop: sa fiu fericit. Sincer pe mine nu ma face fericit daca ma cert cu cineva, chiar daca am dreptate, insa sunt   fericit cand sunt iubit si iubesc, sunt fericit cand ma simt realizat atat pe plan financiar cat si pe plan social. Etc etc.  Ceea ce cauti tu e fericire. Si nu cred ca o sa fii mai fericit daca te certi cu ramona sau picon sau cu oricine altcineva. Chiar daca ai avea dreptate.  @bazdkiii nici n-am avut intentia sa ma cert cu ei, doar ca sunt recalcitrant si impulsiv de felu meu si nu pot sa stau de-o parte   cand am senzatia ca cineva si-o cauta cu mine, cum a facut ramona. In fine sa zicem ca e vina mea   si o sa imi cer scuze si scuze fata de cei doi, pe aceasta cale, acum poate putem sa lasam rautatile de-o parte si sa avem o discutie normala. Salut, am si eu o curiozitate, voi ce va doriti de la viata? Eu de exemplu am 25 de ani si simt ca m-am blocat, ca n-am nici o directie, nici o idee de ce vreau sa fac, nimic absolut nimic. Ca la mine e ceata totala Ce sa faci la 25 de ani: Bucura-te la maxim de ce iti poate oferi aceasta varsta. Practica sport, consuma testosteronul. Distreaza-te. Iesi cu baietii in club sau la o bauta. Fa-te muci. Mergi la fete. Fute. Lasa intrebarile existentiale pentru mai tarziu, cand vei fii obez, te lasa pula si cand gacicile iti vor spune "nenea".   Pana atunci. Lasa pe altii sa-si faca griji. Si cel mai important: Stai departe de droguri! @bazdkiii nici n-am avut intentia sa ma cert cu ei, doar ca sunt recalcitrant si impulsiv de felu meu si nu pot sa stau de-o parte   cand am senzatia ca cineva si-o cauta cu mine, cum a facut ramona. In fine sa zicem ca e vina mea   si o sa imi cer scuze si scuze fata de cei doi, pe aceasta cale, acum poate putem sa lasam rautatile de-o parte si sa avem o discutie normala.   Baiete, ia vezi poate reusesti sa ajungi la mine sa-mi dai si doua palme pentru ca am avut tupeul nemasurat sa mi-o caut cu tine! Ca doar esti recalcitrant si impulsiv. Initial, am oferit niste sfaturi generale, mai apoi tu ai fost cel pe care-l futea grija ca m-am facut maseuza ca sa ma umplu de bani si n-am "frecat" amfiteatrele medicinii sa ma fac doctorita. Si daca donez sau strang averi, iarasi nu tre sa te futa grija pe tine. Cu donatiile numai milionarii de carton aka parvenitii se lauda si anunta la TV. Si mai usor cu apelativele gen "tanti". Nu am mancat din aceeasi oala. Eu nu fac pe interesanta decat cand am ceva de spus. Daca te ducea capul, treceai pe langa prima mea postare, care in 85% din continut nu se referea la tine, ci la majoritate si in care faceam niste indemnuri de bun simt. Ca, deh, eu mi-s integrata in absolut!   Oricum, pentru multi dintre cei care au citit acest topic in care te inversunezi fara rost (mai stiu eu pe unu' tot de varsta ta, care macar si-a facut mea culpa), prin postarile tale ai oferit si raspunsul la intrebarea "De ce ma simt blocat/ neinteles / fara directie". Cel putin pentru mine e foarte clar.   PS. Imi cer scuze pentru limbajul licentios, folosit pe acest topic. Multumesc. PPS. Picon cu siguranta ti-ar putea fi tata, insa tu suferi de maladia tupeului post decembrist (democratie prost interpretata). BANII nu aduc fericirea. Sunt la fel de fericit acum (la 50 milioane de dolari) cum eram si cand aveam 40 milioane!     Arnold Schwarzenegger? Sa traiesc cat mai frumos, sa nu imi fie rusine de cine sunt, si cel mai mare scop e sa imi intemeiez o familie(da mai astept ca la 24 ani sunt inca tanar si inca nu am gasit persoana potrivita )) ) Cand am spus ca m-am blocat, me refeream ca pe alocuri, mi-am disparut pofta de viata, nu ma mai multumeste nimic, nu ma mai face nimic sa zambesc si parca toate zilele sunt la fel.A inceput sa ma lase totul rece si indiferent. Imi cer scuze daca am deranjat cu topicul meu pe aici, am vrut doar sa vad si parerea altor oameni, mai trecuti prin viata ca mine, parerea unor oameni care nu-i cunosc si care nu ar avea nici un interes sa minta sau sa vorbeasca aberatii, ca de prieteni m-am convins. Probabil treci printr-o perioada de usoara depresie, lucru care i se poate intampla oricui, stai linistit. Inceraca sa gasesti lucrurile, activitatile care iti aduc placere si sa te concentrezi pe ele, ma refer inclusiv la lucruri marunte, sa faci sport, sa citesti, sa te plimbi, depinde ce preferi. Daca lucrurile persista poti chiar sa apelezi la un psiholog ca nu e o rusine. Si incearca sa nu mai fii impulsiv si recalcitrant pentru ca nu o sa iti aduca nimic bun, o sa-ti dai seama de asta mai tarziu in viata. Sper sa nu te deranjeze sfatul meu. Salutari! Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC