Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

circumcizia

Circumcizia este o aberatie impotriva naturii. O mutilare oribila, care se incearca a fi raspandita acum si printre barbatii ne-evrei. De fapt ne-semiti. Se pare ca au furat metoda( ca si religia)- de la egipteni. Bineinteles, nu toti egiptenii se taiau imprejur, erau anumite secte. Idealul de penis arian este un penis natural, nemutilat. Michelangelo l-a sculptat pe David necircumcis. Uitati-va la statuile grecilor sa vedeti idealul de frumusete masculina. Inclusiv a organelor genitale. In iudaism, la cateva zile dupa nastere, baiatul este mutilat intr-un mod barbar si primitiv de catre o persoana numita mohel, care suge sangele din penisul unui baiat, dupa circumcizie. Practica sugerii sangelui din penis face parte din ritualul de circumcizie (”bris”) si se numeste “metzitzah b’peh”. Dezgustator, barbar si primitiv! O adevarata dementa. La musulmani, practica este si mai traumatica. Pe langa infirmitatea fizica, pentru tot restul vietii, baiatul este traumatizat si in mod psihic, deoarece circumcizia se face la pubertate, persistand amintirea traumei de-a lungul vietii. Printre altele, circumcizia este vazuta si ca rit de trecere la… barbatie, prin mutilarea barbatiei!Niste marlani semitii astia.. Auzisem ca printre beneficiile circumciziei este si cel legat de igiena. Don’t know, nu detin un penis in anatomia proprie. Curvette, cum e cu bilele? Ai avut vreun client tunat la mezanin? Is chiar asa cum se zice? Share with the rest of us : DToate cele bune! Personal consider circumcizia o prostie si un barbarism avand in vedere cum se practica. Ca si aspect, un penis circumcis nu prea cred ca te imbie Functii protective, senzoriale si sexuale1. Asa cum pleoapele protejeaza ochii, preputul protejeaza glandul si il pastreaza moale, umed si senzitiv. Mentine de asemenea caldura optima, echilibrul PH si curatenia. Glandul nu contine glande sebacee - acesta nu produce sebum sau uleiuri pentru hidratarea pielii sale. Cel care produce sebum este preputul, cu rol de mentinere a sanatatii suprafetei glandului.2. Glandele prezente in preput produc proteine antibacteriale si antivirale cum sint lisozomele.3. Preputul este la fel de sensibil ca varfurile degetelor sau buzele. Contine o varietate mai mare si o concentratie mai multa de nervi specializati receptori decat oricare alta parte a penisului.4. Una din functiile preputului este de facilitare a miscarilor usoare, gentile, dintre mucoasele celor doi parteneri in timpul actului sexual. Preputul permite ca penisul sa alunece in si afara din vagin in mod neabraziv, datorita pielii autolubrifiante, mobile. Femeia este astfel stimulata printr-o presiune a miscarii, si nu frictiune numai, cum se intampla in cazul cand preputul barbatului lipsesteCu restul va descurcati voi http: //img. Healthy.r. Rcumcizie. Jpgca sa inteleaga toata lumea. Ce inseamna si practic."Capul" penisului (glandul) este acoperit de un tesut subcutanat, retractabil, numit preput. Inlaturarea acestui tesut se numeste "circumcizie". Http: //www. Youtube. Com/watch?v=1vxeGQe_opU banuiam…chiar daca n-am “cunoscut ” vreunul asa, circumcis…Oricum, nici un penis din lume nu poate arata bine sau frumos in stare flasca. Nu spun ca e dizgratios, dar eu una prefer sa nu ma uit prea mult cand nu e in erectie…O pula sculata e muuuult mai misto de vazut/simtit… Obicei barbar e excizia la femei - inca se mai practica in multe tari din Africa (respectiv li se taie clitorisul)! Motivul - daca femeia nu simte placere, n-are nici un motiv sa-si insele barbatul! WTF!La barbati, fie ca e vb de obicei, fie ca e vb de alegere personala, placerea este aceasi. Than again, in afara de profesioniste, orice femeie si-ar dori ca barbatu sa reziste ceva mai mult… Si din experienta proprie, arabii rezista mult si bine. Pe cand un roman pe care sa-l tina mai mult de 10 min, n-am mai intalnit de mult. Sper ca n-am intalnit eu barbatii potriviti si ca inca se poate! Ce igiena domne? Du-te domne habar n-aveti! Ce igiena? Igiena e sa te speli, aia e igiena, nu sa-ti tai ca un primitv, sa-ti mutilezi organul genital. E o zona sensibila aia, cum dracu sa-ti tai pielea de pe penis? Acolo sunt niste vene, e o zona sensibila domnule! Voi sunteti tampiti? Ce igiena? Daca penisul asa a fost proiectat de natura, s-au gasit acuma cateva de triburi de inferiori sa se taie, ca sa se deosebeasca. Ce igiena. Din ce-am citit eu dimpotriva, pt ca pielea care acopera glandul are rol si de protectie, nu stiu cum. Hai ca nu stau eu acuma sa va fac anatomie, ca nu sunt eu marele fiziolog francez Bichat, dar nu mai promovati aceasta mutilare. Taiati-va si voi un san femeile, asa cum isi taiau amazoanele, se pare(care pana la urma au disparut, ca si-au dat seama ca nu pot trai fara barbati, feministele cururui). LA musulmani se pare ca si femeii i se face un fel de operatiune la vagin. Nu stiu sigur ce, dar ce stiu ca se face. Astea sunt niste obiceiuri de barbari inferiori. Vechii greci si romanii nu se ocupau cu porcarii din astea. Si stai tu linistita ca evreii n-au introdus metoda asta pentru igiena. Au adoptat-o pt a se deosebi de ceilalti. De noi, goimii, adica. Intelegi? Ca sa vezi cat de rasisiti sunt. Si ma mai numiti pe mine rasist, da?Eu sunt mic copil pe langa ei. Nu v-ar fi rusine obrazului!Deci asta e treaba cu taierea imprejur. Asasinul Moise(ca era asasin, se stie, chiar si in cartea lor ii recunosc crimele din Egipt), genial ce-i drept, a impus hoardei de evrei aceasta masura, cu mutilarea penisului. A preluat-o de la alti primitivi mai vechi, printre care si unii egipteni care practicau treaba asta ca o forma de sacrificiu de sange. Am incheiat discutia. Sa fie clar. Circumcizia a fost utilizata din vechime de evrei din motive de igiena. Se pisa omul in desert, nu lua masuri si se infecta. Virilitatea nu are legatura cu a fi sau a n u fi circumcis. Dupa descoperirea viagrei chiar si cei cu probleme au devenit “fericiti” chiar la peste 70 de ani. Asa ca madam Curvette si Ginuta nu va luati dupa aparente, s-ar putea ca un mosulica sa va desheleze de tot. In cultul mozaic (iudaism), la cateva zile dupa nastere, baiatul este mutilat intr-un mod barbar si primitiv de catre o persoana numita mohel, desigur fara anestezie. Actiunea se bazeaza pe mitul, cutuma, ca circumcizia ar fi porunca, un sacrificiu cerut de Dumnezeu. In realitate, in Vechiul Testament, porunca clara de la Dumnezeu este “sa nu tai carnea trupului tau”. Din mit religios iudaic acesta forma de mutilare genitala a fost transformata in mit medical de catre medicul american de origine evreiasca Edgar Schoen, care si-a petrecut intreaga viata inventand justificari asa-zis medicale, pentru circumcizie. Agresarea fizica sau vatamarea altei persoane reprezinta o violare a poruncilor Torah (Vechiul Testament): Iesirea - a doua carte a lui Moise, 21: 18-27. Circumcizia reprezinta exact acest lucru, adica o violare a conceptului fundamental al Legii Iudaice, de a nu face rau. Motivatia ca este igienic pica din start avand in vedere fiziologia mai sus descrisa. Cu restul va descurcati voi: ) Aici e vorba despre un gest rasist din partea evreilor, pentru a se deosebi. Asta cu igiena e o aberatie. Unu mai sus debiteaza ineptii ca urinau in desert si nu stiu ce. Bazaconii. Da negrii din Africa si nu numai, de ce nu se mutileaza, ca acolo e mai cald? Si alte animale, maimutele in jungla, in desert, in savana, alte animale asemanatoare omului, lor de ce nu le trebuie circumcizie? O tampenie, n-are nicio legatura. Acest obicei al semitilor si a altor degenerati ma dezgusta si imi arata inca o data ca sunt niste lichele. Singura igiena e sa te speli. Punct. Din contra, eu cred ca asta belita asa ca dracu si mutilata e mai expusa. Daca asa ne nastem de la natura, inseamna ca sa trebuia sa fie. Punct. Pielea aia trebuie sa acopere glandul cand nu o folosesti in diverse. Punct. In rest am spus: singura igiena este sa te speli. Nu conteaza ca urinez in desert, in Antartica sau in parcul Cismigiu. Tot dracul ala e. Conteaza unde ti-o bagi. Daca o speli sau nu. Asta inseamna igiena. Circumcizia nu mai e ca inainte. Acum se face in spitale. Cu laserul. Si fetelor nu li se mai face nimic de mult. Nu mai fiti asa rautaciosi. Si intr`adevar totul provine de la igiena. Pentru ca in timpul luptelor nu aveau unde sa se spele. Si se imbolnaveau tot mai multi din cauza asta. Si s-a decis : CIRCUMCIZIA. Religia impune. Si asta e. Nu putem judeca pe nimeni. Mie personal imi place mai mult un penis circumciz…. Cred ca este estetic mai atragator…dar este numai o parere personala… In legatura cu circumcizia la femei, se practica inca in foarte multe tari musulmane si este de-a dreptul infioratoare. Exista trei tipuri de circumcizie, de la cea mai usoara (ti se taie varful clitorisului) pana la cea totala (bye bye clitoris, labii, etc). Ca si obiceiul circumciziei la barbati, amandoua sunt considerate ca “mutilari religioase” fara nici un scop igienic dovedit. Si totusi, de unde aceasta polemica acerba in legatura cu acest post? Abia la pubertate am descoperit ca penisul meu in stare de erectie devine caraghios, iar asta din cauza ca pielea care acoperea preputul, ori cum sa-i mai spun, crescuse destul de mult si neuniform incit a trebuit sa dau pina se rupe singura eliberind preputul sa respire. Ma temeam inca de pe atunci ca s-ar putea sa nu pot avea copii daca-l las asa. Cei drept deja apareau si probleme de igiena mai serioase acolo si cred ca instinctul de a-l elibera cit si gindurile ca s-ar putea sa nu pot avea copii nu sunt intimplatoare, poate ca ne sunt inascute atunci cind igiena este insufienta. Acum totul functioneaza bine, nu am nevoie de nici un fel de circumcizie, drept sa spun abia am aflat ca exista asa ceva, cu toate ca stiam ca la evrei se practica, dar imi inchipuiam ca este ceva mai simbolic si nu lasa preputul chiar neacoperit. Apropo, cei care au incercat abstinenta probabil au observat ca cu cit spala mai des penisul cu atit mai usor pot suporta perioada de abstinenta, iar de cum il lasa nespalat apare mincarimea, odata cu asta erectia, iar daca este erectia nu ai cum sa nu te gindesti la sex, nimic intimplator hm, din surse sigure stiu ca circumcizia se face tocmai pentru a creste sensibilitatea penisului, si deci placerea e mult mai mare. Dar, la fel ca si la cei necircumcisi, in functie de frecventa actului sexual si alti factori, poate sa dureze uneori mai mult alteori mai putin. Si intr_adevar nu mai permite bacteriilor sa se fixeze in pielea ceea din varful penisului pentru ca e indepartata. E mai igienic si pt femeie si pentru barbat. Dar fiecare popor cu obiceiurile lui. Ce noroc ca nu-s circumcis! Dar, fratilor, daca nu sunteti taiati la preputz, atunci spalati-va si iar spalati-va! Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC