Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

cluburi de noapte page 3

Bamboo e un club tareda intr-adevar cam are dreptate. Dak nu ai fost in bamboo niciodata nu prea poti spune k esti un adevarat cluber. Nu stiu dak e in primele 3 din lume, nu stiu dak va ajunge pe 1 dar e foarte sic. Oricum la capitolul cluburi Romania s-a dezvoltat foarte mult in ultima vreme. Mai e ceva de munk dar oricum pot spune k la acest capitol ne-am ridicat ffff mult. Bravo patronilor care investesc si investesc in fiecare an pentru schimbarea radicala a lor si pastrarea in topuri. FELICITARI Piscina intr-adevar face toti banii, mai ales in timpul saptamanii, cand nu e mai deloc populat si pretul e destul de decent. Si din cate tin minte in pretul biletului intra si un cocktail. Extra points pentru fetele "de Bamboo" care faceau topless pe sezlongurile de langa piscina. Ma rog, nu era nimeni in tot clubul, decat grupul nostru, siliconatele ce prestau topless-ul si la o masa la umbra un presedinte al unui club de fotbal Piscina este situata pe malul Lacului Tei. Jumatate de piscina este chiar pe lac. Nu va asteptati sa gasiti o piscina olimpica (E ceva mai mare decat cea de la Turabo). Apa este foarte curata si rece. Tot aici exista si un jacuzzi. In timpul saptamanii nu prea e aglomerat. Pentru week-end este recomandabil sa aveti rezervare. De regula, servirea se face la chaise longue. Insa exista si o zona speciala unde se poate manca si ne putem adaposti de soarele amiezii. Cei care se ocupa de servire nu au amnezie cand e vorba de adus restul. De luni pana joi, intrarea este 15 RON, iar de vineri pana duminica 30 RON. Programul este de la 09.00 la 19.00 de luni pana duminica. Clubul pat este al lui cornel stania un om de slaba factura care nu plateste salariile angajatilor si ii ameninta cu bataia sau ca isi pierd serviciul. Serviciile prestate de angajati sunt bune iar bodyguarzii fosti sportivi(il stiu pe unul din ei zis italianu). Nu recomand gunoiul asta de club. Vroiam sa-mi fac si eu ziua d nastere in pat dar din ce spuneti voi aici ma cam puneti pe ganduri. Masa d 6 pers e 600 d ron?hmm. Eu am cam 15 invitati atunci cred ca ma duce lejer la 1000ron + intrarea. Cred ca o sa caut altceva un pic mai accesibil www. Dollycofi. Ro? Varza. Au facut faze de tot rahatul inca de prima data de cand am fost. Nu stiu daca stiti insa la inceput era intrarea 20 Ron dar iti dadeau un tichet (cu 2 capete, fiecare valorand 10 Ron) cu care puteai sa consumi in valoare de 20 ron de la bar. Am comandat initial cate un suc care costa in jur de 8 ron si am dat tichetele pe care le primisem la intrare. Eram trei persoane si fiecare a dat tichetul lui. Logic ar fi fost ca cea care servea sa ne dea cealalta jumatate inapoi dar bineinteles ca le a oprit, asa ca i au iesit si ei 30 de ron dintr-un foc + spaga pe care am lasat o la final.a doau oara am aflat de fapt ca bonul valora 20 ron si nu 10 ron cum spusese cea care ne servise. Ma rog. Am trecut cu vederea. A doua oara am comandat o limonada care costa in jur de 9 ron. Te astepti a un pahar de limonada care costa 9 ron sa fie facuta macar din lamaie. Bineinteles ac era un jeg de colorant si fara pic de zahar. Http: //www. Derbypub. Ro/ - cei care pazesc intrarea sunt niste gorile cu doi neuroni, imbracate in niste costume ieftine care duhnesc a transpiratie si care se plimba prin club de parca ar fi 007. Nesimtitele care servesc la masa nu au niciodata "marunt" ca sa ti aduca restul, motiveaza ca ti l aduc mai tarziu dupa care bineinteles ca uita si isi insusesc banii. Sambata cand am fost am comandat si tb sa mi aduca inapoi 9 ron si bineinteles ca nu i am mai vazut. Nu e vb de bani, e vorba ca poti sa ai macar bun simt si daca vrea omul sa ti lase iti lasa dar nu faci pe proasta si te prefaci ca uiti. Plus ca i am atras atentia inainte sa plec si mi a zis ca sa ma duc sa mi iau banii de la bar. Dar de ce sa ma duc eu sa mi iau banii cand ea tb sa i aduca. Mai mult decat atat inainte sa plec m a enervat atitudinea ei si m am dus sa i cer banii, moment in care s a strambat si s a dus sa i aduca dar bineinteles ca a inceput sa rada cu cei de la bar ca am "indraznit" sa mi cer banii. Problema e ca niste rupte in fund, niste analfabete care se cred patroane au ajuns sa faca niste nesimtiri de ultima speta. Daca vreau sa ti las, iti las. Si e normal sa lasi bacsis. Dar nu fii nesimtit si imi iei tu banii din buzunar. Nu ma prosti pe fata pe banii mei.n am nimic cu fetele care lucreaza in cluburi. Fiecare are pb lui, programul lui, aptitudinile lui, dar nu spune nimeni ca nu tb sa ai bun simt. Ceea ce la noi e o mare raritate. Http: //www. Mandalaclub. Ro/ un pic mai multa grija la imagine! Nu prea am ce cauta acolo. Astept mai multe comentarii care sa-mi schimbe parerea dar se pare ca sunt slabe sansele. Pretul platit la intrare mi se pare cel putin nesimtit mai ales ca nu are nimic inclus, iar angajatii care isi permit sa rada in spatele clientilor cand nu le merge "japca" sunt tipici pentru tara in care traim. Schimbati mentalitatea si poate calcam si noi pe-acolo. Atitudinea de genul "nu am nevoie sa-mi fi tu client" indeparteaza usor, usor pe toata lumea (. Vezi exemplul altor cluburi care au aparut peste noapte si s-au inchis la fel de repede). Atitudinea potrivita: CLIENTUL NOSTRU, STAPANUL NOSTRU! Persoane care frecventeaza acest http: //www. Daimonclub. Ro/ acest club: 1. Pesti + pitzi de rigoare2. Pustime cocalara si inchisa la culoare3. Fitzele specifice acestui oras infect numit buc (adica cele de cel mai prost gust)Adaug ca sper sa dea faliment cat de curand Toate aceste comentarii legate de Club Pat sunt total nefondate. Dar asa sunt oamenii. Fiecare cu educatia primita. Clubul PAT LOUNGE nu vrea sa fie nici ca Bamboo, nici ca Fratelli si nici ca vreun alt club. El are o identitate proprie si se adreseaza doar acelor oameni care stiu sa aprecieze bunul gust si calitatea serviciilor oferite, care stiu sa se distreze intr-o seara de joi fie facand karaoke in sala de muzica live, fie dansand pana in zori pe muzica lui Dj Vania in club. Http: //www.99club. Ro/ - Se adreseaza oamenilor care vor sa-si petreaca noaptea de vineri sau sambata distrandu-se la maxim, fara fite sau mofturi alaturi de diverse vedete in club pe o muzica extraordinara care imbina perfect muzica veche cu cea de azi. Http: //www. Brownsugar. Ro/ Se adreseaza oamenilor care stiu sa aprecieze frumusetea unui zambet al oricareia dintre ospataritele care ii servesc la masa sau jovialitatea baietilor de la bar; celor care stiu sa aprecieze maiestria cu care se pun in valoare superbele dansatoare prin diversele programe realizate: dans tiganesc, french can can etc. Acestor oameni se adreseaza clubul Brown Sugar.  http: //www. Turabo. Ro/ e de tot cacatul! E super! Fraierii care au fost dati afara probabil ca au facut tampenii pe acolo. Eu nu am va zut sa se ia gorilele de acolo de cineva nejustificat. Si merg destul de des in PAT. Ne intalnim acolo! Pup In loc sa va lasati influentati de parerile unora care nu se incadreaza in aceasta categorie, nu pot decat sa va invit intr-una din serile de joi, vineri sau sambata in bellagio si de abia dupa aceea sa mai vorbim. Va doresc tuturor distractie placuta si numai bine!BTW, Am fost joi in PAT cu niste prieteni la Karaoke! A iesit super tare! Numai lume ok plus vedete: Mugur Mihaescu, Chilian care a cantat superba piesa "10" si trupa Wasabi care a fost dementiala! Asa ca lasati rautatile si mergeti la distractie! Ne vedm in PAT!)-))) Va pup! Eu merg in Blue Night in fiecare sambata pentru ca toata lumea se distreaza, muzica e super, evenimentele sunt organizate ff bine. Clubul isi selecteaza clientii, nu o sa vedeti drogati sau traficanti, pesti care si distreaza curvele. Eu cu prietenele mele ne simtim ff bine si nu ne este frica ca se ia cineva de noi! Dragi mei, pentru toti cei care au scris aici, tot felul de baliverne atat despre bellagio cat si despre cei care il detin sau lucreaza aici, am cateva lucruri sa va spun, si va rog, luati-le in seama sau, verificati-le: NU EXISTA INTRARE! Este o suma pe care o achiti O SINGURA DATA si reprezinta CONSUMATIE! Http: //www. Monkaff. Ro/E o cafenea foarte simpatica care, spre deosebire de restul cuiburilor de dubiosi din zona Dorobanti, atrage prin simplitate, atmosfera intima si in primul rand prin cafele extrem de bune (in portii foarte generoase btw). As merge cu placere acolo de fiecare data cand sunt prin zona. Http: //www. Monkaff. Ro/E o cafenea foarte simpatica care, spre deosebire de restul cuiburilor de dubiosi din zona Dorobanti, atrage prin simplitate, atmosfera intima si in primul rand prin cafele extrem de bune (in portii foarte generoase btw). As merge cu placere acolo de fiecare data cand sunt prin zona. Spre surprinderea mea si din fericire, n-are nicio legatura cu restul cafenelelor din dorobanti. E o atmosfera foarte placuta, e decorata cu tot felul de obiecte confectionate manual, barmanul face desene in spuma de lapte, retetele de cafea sunt foarte bune, portiile sunt mari si la un pret super ok. Doua lucruri misto pe care nu le-am mai vazut nicaieri: prajesc cafeaua chiar acolo (au un spatiu de magazin de unde se poate cumpara cafea proaspat prajita si accesorii de cafea) si au crema de maini la baie. : )Belaggio - Culori stridente, nenaturale aruncate anapoda, cica club de sec 21 de bun gust pt persoanele cosmopolite si cu impresii de Dambovita style, fashion, trendi, modern, nu stim noi, nu intelegem.e prea sus )). Club Belaggio in care se simt bine jartelele superficiale si plastice care vad in astfel de club bunastarea, "hai laiful" new. Ambient obositor si fals! Http: //www. Monkaff. Ro/E o cafenea foarte simpatica care, spre deosebire de restul cuiburilor de dubiosi din zona Dorobanti, atrage prin simplitate, atmosfera intima si in primul rand prin cafele extrem de bune (in portii foarte generoase btw). As merge cu placere acolo de fiecare data cand sunt prin zona. Probabil cel mai bun ibric din romania (by cunoscatori). Mic si cozy. Felurite tari servite in bob verde crud, prajit in cafeniu, servit cu gulere artistice si savoare Mie imi place Belaggio. De ce? Pentru ca sunt intampinata frumos. Pentru ca imi place sampania frantuzeasca accesibila. Pentru ca am prieteni care merg acolo. Eu merg sa ma simt bine. Terasa imi place. Comme'on. Pe cine intereseaza patronul de la Fratelli sau de la Bamboo? Atata timp cat se simte bine? Si ma scuzati. Insa reducerile, bonusurile se regleaza la nivelul departamentului financiar si al celui de marketing. Inclusiv salariile. Nu sunt o persoana mondena. Cu fite si cu o pofta nebuna de a cheltui. Si merg in Belaggio pentru ca mancarea este mereu alta; pentru ca nu consum excesiv si pentru ca este o atmosfera normala. Este ziua mea sambata. Cine a fost batut? Si de ce? Http: //www. Monkaff. Ro/E o cafenea foarte simpatica care, spre deosebire de restul cuiburilor de dubiosi din zona Dorobanti, atrage prin simplitate, atmosfera intima si in primul rand prin cafele extrem de bune (in portii foarte generoase btw). As merge cu placere acolo de fiecare data cand sunt prin zona. Eu nu sunt o fana a cafelei de obicei, insa MonKaff este unul dintre putinele locuri unde imi comand si chiar imi place. Cred ca desenele, crema de maine, sacii de cafea, mirosul puternic de cafea, oamenii misto de-acolo sunt "de vina" pentru asta. ; )nu se leaga nimeni de tine In bellagio si nici nu te bate! Bodyguarzi, ca la orice club, sunt aici pentru a se asigura ca lumea care vine se simte bine, se distreaza, nu este deranjata de tot felul de golani care nu fac altceva decat sa AGASEZE!Daca cineva a fost dat afara din club, acest lucru s-a facut pe motive intemeiate: s-a luat de fete prin club, a devenit violent!oamenii sunt pusi la intrare pentru ca noi, cei care venim si platim si ne distram sa ne simtim bine si in siguranta! Http: //www. Monkaff. Ro/E o cafenea foarte simpatica care, spre deosebire de restul cuiburilor de dubiosi din zona Dorobanti, atrage prin simplitate, atmosfera intima si in primul rand prin cafele extrem de bune (in portii foarte generoase btw). As merge cu placere acolo de fiecare data cand sunt prin zona. Una din cele mai bune cafele din tzara. Ceva de vis, atmosfera, oameni simpatici. Abolut tot ce trebuieducetzi-va! Este intr-adevar ceva de visFELICITARI Prieteni dragi!http: //www. Bluenight. Ro/ Evita clubul asta. Ca angajat nu o sa-ti vezi niciodata banii. Iar daca esti client JECMANEALA pe fata. Interiorul e de tot KK asa ca EVITA-L cat poti! Http: //www. Cluba. Ro/ M-am umplut de draci. Un sef de sala, de bar, impertinent. Primesti ceva daca te rogi si daca astepti o ora, desi NU E NICI DRACU INAUNTRU. Eram 20 de oameni (prosti) maxim.O mizerie de club si de servire. Nu faceti prostia sa va duceti http: //www. Turabo-cafe. Ro/ - incredibil de prost, evitati zona, personalul de cacao, nu credeam ca poate se existe asemenea pub in romania, de proaste. Vai de capul lor! La impins tava bai baieti! Bucurati-va ca va fac publicitate negativa! Nu credeati asta mai dobitocilor dupa servirea care ne-ati facut-o! Http: //www. Armadaclub. Ro/Nu am fost de foarte multe ori in acest club, dar aseara, la petrecerea de Valentine's a fost foarte mare distractie. Era ora 5am, trebuia sa intre cei de la after si oamenii inca nu plecasera. Eu o sa mai merg acolo si daca voi ajunge la concluziile celor ce au postat inaintea mea va voi anunta. Http: //www. Turabo-cafe. Ro/ Nu are vere cum sa te distrezi acolo decat daca toata viata te-ai distrat in casa. Lasa vrajeala de 2 bani ca e jale ce e acolo te fura pe fata. Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC