Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

cui nu i plac curvele page 2

LAMURIRE FINALA!ok, lucrurile nu sutn atat de complicate. Dpdv evolutionist, barbatul era cel care vana si asigura securitatea si hrana trbiului/ gintii/ familiei(nu sunt misogin, dar o femeie nu prea are sanse fata in fata cu un mamut, Kodiak sau tigru siberian, fie ele si in grup)deci la barbat, spre deosebire de femeie, s-a creat acest instinct al cuceririi, vanatorii, dominatieiatunci era necesar! Si vital omeniriide ce? Siguranta familiei prin dominarea unui teritoriu de unde ne luam hrana si diversitatea genetica!diversitate genetica ----> am copii cu mai mutle femeimult timp, aceste lucruri au ajutat specia umana muuult, deoarece doar cei mai puternici si vigurosi aveau urmasirata mortalitatii era maare, dar cei care traiau erau reali invingatori------------------------------------------------------------------------------------------------------------ZOOM pana in prezent. Azi nu mai sutn mamuti, pericole mortale etc. Dar de multe ori, tot barbatul e vazut ca stalpul familiei, za provider : pproblema e si cu diversiteatea genetica!dpdv genetic, al RASEI umane, e BENEFIC ca femeia si barbatul sa aiba mai mult de 1 partener sexual!OMUL NU E O SPECIE MONOGAMA!de fapt, speciile monogame, sunt mai putin de 5 % din totalul speciilor cred. Exact amestecul genetic rezultat din imperecheri multe, duce la urmasi sanatosi(teoretic!)e cam greu sa anulezi in prezent, un instinct de MILIOANE ani vechimeda, avem constiinta si respect fata de femeia de langa noi, dar ASA CUM FEMEIA ARE INSTINCTUL DE A AVEA UN COPIL, SI BARBATUL ARE INSTINCTUL CUCERIRII DE FEMEI!cele 2 instincte sunt IN RELATIE unul cu altul! Sunt ca Yin Yang! Nu zic ca e frumos, dar. Iaaa verifica mataluta ce procentaj din mamifere (PER TOTAL.) e monogam.\ aaaaa. Sub 5 % zici? Iar barbatul Nu e printre ele? Eh. Nu, nu e o scuza. De ce crezi tu ca femeile depasesc barbatii ca numar?DIVERSITATE GENETICAasa cum am zis mai sus daca citesti, dpdv al Speciei.e BENEFIC ca un barbat sa aiba mai multe partenerestiu ca femeie are nevoie de barbat stabil pt copil etc etc. Asta o indeamna INSTINCTULiar pe noi, instinctul ne indeamna sa gasim cat mai multe parteneredeh. Ale drequ instincte de nspe milioane ani : pe adevarat ca avem ratiune, dar hai sa analizam nitel cam de ce nu ar mai vrea un barbat azi sa se lege la cap!1) desi nu toate, dar marea parte din femei urmaresc fie doar cariera, fie doar parvenirea materiala2) din pacate, nu toate, dar multe femei, chiar cele tinere pe la 20 ani, fara probleme grave de viata, sunt niste acrituri mai ceva ca muraturile lasate la caldura.3) ai vazut filmele de la TV gen, Alexandra'' de pe HBO? Aha. Oare ce omn in toate mintile si-ar dori o familie atat de. Mediocra? Certuri pe tema banilor, a intretinerii, a fumatului sau pe orice tema etc. Nah. Mai bine fara4) desi e corect ca si multi barbati, e niste porci'', sunt si multi insa care ar ramane langa o femeie. Daca ar avea langa cine. Femeia occidentalizata de azi insa, are de multe ori, o doza de rautate si rece in ea, mult mai ceva ca multi barbati. Lucrez intr un birou, si cunosc fete tinere frumaose, care mi ar placea sa le cunosc si m as dedica, dar la cat de reci si rele sunt. FORGET ITte mai miri ca barbatii nu mai vor familii?idem si eu. Am pretentii SIMPLE, dar FOARTE FOARTE RIGIDE!a) pers sincera, deschisa, buna la sufelt, onesta, calda. (la combinatia asta o sa astept eu mult si bine.) banii sa fie doar mijlocul si nu scopul in viata (iarasi o sa visez eu mult si bine.)c) sa nu fie o acritura care sa urle dintr-o scama scapata pe josatunci te mai miri ca nu vreau o familie pt inca minim 10 ani? Va dati seama ca doar din plictiseala postam pe-aci nu? Ca adevarul il stie toata lumea indiferent de sex. Si chiar daca exista scapari nu trebuie sa-i convingi pe ceilalti, nu vad rostul. Idealurile au un mare defect, pur si simplu nu exista. Altceva? Mai bine traiti-va viata, fanteziile, dorintele macar la nivelul de incercare chiar si fara succes. Sunt destui care au scris sau vor scrie despre subiect. Pacat de munca lui Giacomo, 12 volume, iar voi pierdeti timpul pe aici. Acum dati fraiu liber vulgaritatii si ponegriti-ma. Macar e si asta o eliberare. Multumiti-mi dupa aceea. Eu incep sa contrazic anumite pareri referitoare la chelnerite mai ales ca pe una o stiu cat de cat (genul de puritana de fatada specificat anterior). De aici tot esafodajul s-a prabusit relativ urgent cand oamenii au inceput sa le bage bani in san sa le traga la mese langa ei etc. Fetele chiar vesele, nu mi s-a parut ca ar face ceva fortat. Mai departe e irelevant, dincolo de limbajul super vulgar la care ele radeau de mama focului, se purtau ca niste zdrente (ca exista si categoria asta foarte joasa, poate o discutam ulterior). Omul care a tinut sa-mi arate ca filozofia lui de viata e mai sanatoasa ca a mea (acord totusi mult credit femeilor) a incheiat sec printr-o fraza foarte indecenta la adresa femeilor pe care o voi traduce in engleza: Quod erat demonstrandum. De altfel si in viata privata a functionat la fel. Sotia persoanei era o tipa intangibila la vremea ei, foarte frumoasa si foarte desteapta. Cand insa stelele hotelurilor s-au inmultit, plafonul masinii a disparut in portbagaj, peisajele s-au diversificat si o gramada de probleme au disparut datorita acelor magice bancnote, brusc femeia a devenit o Julieta in plina revelatie in fata lui Romeo (in varianta asta postmodernista, scund, cu burta, simpatic insa la fata). Cate dintre voi sau cati dintre noi nu au luat in calcul si partea asta materiala? Cati nu am fost vreodata, bineinteles la alt nivel, un fel de chelnerite? A, ca nu vrem sa recunoastem e altceva. Desi aici uite avem ocazia s-o ardem la modul anonim de-asta e interesant sa dezvaluim ceea ce credem cu adevarat. Deci, v-ati prostituat vreodata? Sincer personal nu (in sensul de a face sex pe bani) dar as face sex cu o femeie pentru cine stie ce avantaje care-mi scapa acum. Imi place ideea din filmul lui Coppolla "The happiest man in the world is the one who finds true love" (cred ca freamata puritanele) dar Dracula al dracu era nemuritor si mai era si al naibii de bogat. Si avea si ielele alea de-l satisfaceau in afara programului conjugal. Draga domnisoarelor si nimfomanelor: Apropo, stereotipul : Il astept pe Fat Frumos calare pe un cal alb, prezent in diferite variante de culori si cilindree, de ce nu suna asa? "Il astept pe cel sortit, fie el frumos sau mai uratel, om bun sa fie, sa vina cu bicicleta sa ma ia la suc, poate pe drum gaseste sa ia de undeva si un kil doua de rosii, dar ce conteaza viata e frumoasa cand te stingi de-atata dragoste". Nuuu, femeile sunt ceva sublim si nici nu le intereseaza partea materiala (apropo, voi mergeti la WC? Ca mie unu mi se pare cea mai ideatica ipostaza a pseudospiritualitatii naive). Adevarat, omul este complex dar de ce tot o trageti numai spre valorile idealiste ca noi discutam de ceva foarte realist. Hai sa reluam problema poate de data asta vedem abordari mai destepte: De ce merge barbatul la prostituate? Nu daca e bine sau rau. De ce? Ca e clar ca e ceva care se intampla indiferent de parerea unora. Daca chiar e sa discutam despre ceva cred ca asta ar fi subiectul. Restul nu conteaza sunt aberatii de doi bani foarte subiective. Nu stie nicunul dintre voi ce gust are un mar pentru mine cum nici eu nu am cum sa stiu despre voi. Rethanis siFlameweaver nu incetatii sa aberati din cate vad. Cam orice femeie se "prostitueaza'', ziceti voi. Argumenteaza. Mama, sora, nevasta si fiicele voastre asa fac? Sau ele sunt singurele patru exceptii din lume? Denisa89 are un baiat. Il iubeste ca pe ochii din cap. L-a crescut in spiritul cel mai moral. E o minune de baiat. Eh, dar dragii mosului, vremea a trecut iar baietelul laurei a trecut de la jucarii din plus la alte pulsiuni jucause. Are 19 ani se uita lung dupa fete. De ce oare mama i-a interzis sa se apropie de ele la fel ca ceilalti baieti? I-a zis ca doar daca are ganduri serioase sa faca pasul altfel e imoral. Vorbele ii apasa tamplele. Cat sa mai rabde. Toti ceilalti baieti au trecut deja prin diferite experiente. E drept nu prea l-ar incanta sa minta o fata ca o iubeste doar pentru a se strecura in pat cu ea. Dar parca ar avea chef de asa ceva fara regretele de dupa. Hmmm, un prieten i-a promis odata ca-i va prezenta niste supersexoase. Dar e pe bani. Insa macar nu va avea regretul ca a inselat asteptarile cuiva, vreunei colege sau vecine. Nu va minti pe nimeni, nu va insela pe nimeni. Doar n-o sa ajunga un onanist asa cum se spune despre altii? Plus ca va avea sansa de a rata fara sa strice vreo relatie de-abia inceputa. Unde mai zici ca va putea invata de la o cunoscatoare diferite amanunte. Hmmm, ce va face baiatul denisei? Vorbele mamei ii apasa tamplele. Ce va face? Buna, parerea mea este ca femeile maritate nu agreaza curvele Cu totii ne prostituam in viata asta, caci asa-i facut sistemul monetar actual. Fiecare incearca cu disperare sa dea din coate sa aiba MAI MULT, din ce in ce mai mult! Ea macar o face pe bani grei, castiga intr-o saptamana cat va chinuiti voi sa faceti intr-un an, oilor. Ajungeti la 50 de ani si o sa va para rau ca n-ati luat haturile in mana sa faceti si voi ceva sa iesiti din mocirla in care va zbateti. Succes in continuare la injuraturi pe forum, ca niste sobolani in fata monitorului, tristilor. Cu totii ne prostituam in viata asta, caci asa-i facut sistemul monetar actual. Fiecare incearca cu disperare sa dea din coate sa aiba MAI MULT, din ce in ce mai mult! Ea macar o face pe bani grei, castiga intr-o saptamana cat va chinuiti voi sa faceti intr-un an, oilor. Ajungeti la 50 de ani si o sa va para rau ca n-ati luat haturile in mana sa faceti si voi ceva sa iesiti din mocirla in care va zbateti. Succes in continuare la injuraturi pe forum, ca niste sobolani in fata monitorului, tristilor. Draga dianaImi starnesti mila, mi-as dori sa te pot ajuta cu ceva, dar m-a blocat povestea ta, e dureroasa rau de tot. Lncearca sa vezi si lumea reala din jurul tau. La varsata ta ar fi fost ideal sa fii sotie, mama chiar si fara bani. Nu e vina ta; tine si de educatie, ambitii, demnitate - tie iti lipsesc cu desavarsire. Esti mai saraca decat iti poti tu imagina, pai ce era daca toate femeile procedau la fel ca tine?Cand iti vei da seama ce faci v-a fi prea tarziu. Tipic romanesc. Nu stiti cum sa le ocarati mai mult, dar, cu toate astea sunt idealurile voastre. Poate ca daca ati avea capacitatea materiala pentru a apela la astfel de femei, brusc ati trece de cealalta baricada. Vulpea cand nu ajunge la struguri zice ca sunt acri. Si nu e deloc umilitor, sa te urci intr-o masina de cateva zeci de mii de euro( ei da mai sunt si d-astea, nu numai dacii.), sa primesti flori, sa iei masa intr-un local de fitze, dupa care sa te indrepti catre un hotel care pt cateva ore costa mai mult decat castigati multi dintre voi astia care va dati gramada ca suntem cele mai gretoase femei, si la final sa primesti bani. Care sunt multi!Nu 8 euro. Vorbesc de femei, nu copii de femei. Dar daca voi numai d-astea ati intalnit. Aveti o mentalitate comunista, nici acum nu v-ati revenit. Inca mai credeti ca sexul oral e pervesiune, nu, Sfintilor? Deci merg impinse de nevoi materiale si fac orice ca si acum sa castige un ban pentru a-si creste copii, sigur unele au in intretinere -pesti- si soti sau parinti si frati, altele pentru luxul lor. Deci nu se solutioneaza ac aspect prin case de toleranta de lux unde acestea nu au acces, asa cum de altfel nu au acces in restaurantele din parcari, unele. Prostitutia este un rau necesar, practicantele diversifica actul sexual si fac ceia ce nu face o sotie de bun simt. Astfel pe lanca burlaci si casatoritii gasesc placeri la acestea, fiecare in genul sau si dupa pretentii si putere financiara. Prst. De LUX se va practica la domiciliul unui din parteneri ca astazi. NU ESTE CEA MAI VECHE MESERIE DIN LUME pentru ca sa ajungi sa faci prostitutie, trebuie sa cresti sa ajungi la maturitate si asa ca trebuie sa te nasti dar nu ca urmare a unui act de prostitutie ci ca urmare a unui act de inperechere barbat femeie in speta un ADAM si O EVA, apoi apare copilul care ca si parintii lui trebuiesc hraniti si inainte adapostiti, deci isi construiesc un adapost, chiar haine de blana probabil, apoi mancarea, vanatoare, pescuit. Cultivat, cules fructe. IATA CA PANA LA ACTUL DE CUPLARE PRIN A SE PROSTITUA (a face sex cu mai multi parteneri) se practica meseri de constructor de coliba de adapost, croitor de haine de frunze, de blana, vanatoare cu sabie, topor, confectionat scule si asa mai departe ---DECI LASATI-O MAI MOALE CU -VECHE- In alta ordine de idei legiferarea prostitutie este un non sens si iata de ce, CINE PREIA LA CASELE DE TOLERANTA PE PR. DE PE CENTURI, SI DIN PARCARI. Pai de ce? Fiindca acestea sant de o speta mai putin curate si dragute, ele merg ii place femeii, ce sa-i faci vrea parfumuri scumpe, haine de firma, face orice sa fie in top, pe urma gaseste un fraier si o ia de nevasta ca fiind fata cuminte! Yupiiiiiiiiiiiiiiiiiii pai fratilor, traiu care ni se ofera in tara asta le impinge pe fetele astea sa faca ce faca, ce sa faca sa stea pe un salariu minim pe economie, din care sa faca foamea. Sa nusi permita nici 30%din ce isi doreste, sa munceasca doar pt asi plati dariile? Pana la urma toti ne prostituam, printr-o furaciune, una alta sa avem mai mult in portofel. Dar in fapt TOATE fac sex pe bani, acasa sau la birou, cu sotii sau vecinii etc. Unele tinere de tot prefera chiar parintii, unchii, fratii! RUMINISTAN A DEVENIT RAIUL SEXTURISMULUI, TOVARASI! Adica cum sa mai accepte fiorul primului sarut sau cum sa inteleaga sensul unei imbratisari, dupa ce a facut sex pe bani in pozitii explicite la cerinta clientului!E foarte greu de crezut ca ea isi mai doreste sa se indragosteasca. Mi se pare penibil. Singura cale de a se intoarce de pe acest drum este autocorectia, biserica si Dumnezeu!Asta in cazul in care vrea si nu o face din placere, nu tine cont de castigurile financiare mari si probabil dupa multi ani de abstinentza!E foarte greu acum. Oare dece pleaca fetele in europa occidentala sa se vanda cand piata romaneasca e asa de buna? Sunt basme. Probabil ca toti dobitocii si dobitoacele vor savura minciuna. Asa se atrag spectatorii. Cu cat mai multi telespectatori cu atat mai multi bani face televiziunea. Daca vom boicta acest gen vom avea o televiziune normala. Sexul se vinde cel mai bine. De lux Chiar ca avem aceeasi meserie, da io nu mas arata la tv. Mai este copii, mai este femei inselate, mai este popi si nas vrea sa stie ei toate astea. Tu zici ca esti de lux, da eu cred ca nai minte si daca tot o s*, esti ca noi de pe centurili tarii. Unai sa faci rostu de bani pentru trai, altai sa inebunesti dupa sex. Esti o perversa so prefacuta. Inainte sa vb mai invata sa scrii. Nu mai vb de alti. In fine. Pentru o excorta de lux se plateste 1.000 euro/zi si se platesc toate cheltuielile calatoriei. Timpul cel mai intilnit, este un week end de 3 zile peste hotare. Cererea este asa de mare pentru cele f f frumoase incit preturile au inceput sa urce. Nu sunt prostituate, daca le vezi, iti vine sa le cuceresti si sa te insori cu ele. Superbe, naturale, niste papusi. Bine mascate! Am vazut multe comentarii rautacioase aici in special facute de feteeeeca sa lamurim o chestie, pentru voi este de ajuns sa stiti ca ele, adica escortele de lux: circula numai cu masina. Dorm in general ziua. Sint imbracate mereu la patru ace. Sint intelectuale. Au dimensiuni de fotomodel. Se ajunge la ele numai cu recomandari. Minutele in compania lor sint platite in euro si cu ceasul pe masa. Yupiva pup pe toate fetele mele Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC