Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

cui nu i plac curvele page 7

Păziţi dar legile şi poruncile Mele, şi nu faceţi nici una din aceste spurcăciuni, nici băştinaşul, nici străinul care locuieşte în mijlocul vostru. Căci toate aceste spurcăciuni le-au făcut oameni din ţara aceasta, care au fost înaintea voastră în ea; şi astfel ţara a fost pângărită. Luaţi seama ca nu cumva să vă verse (vomite) şi pe voi ţara din gura ei, dacă o spurcaţi, cum a vărsat pe neamurile care erau în ea înaintea voastră. Căci toţi cei care vor face vreuna din aceste spurcăciuni, vor fi nimiciţi din mijlocul poporului lor. (Levitic 18: 26-29)Iată de ce a ajuns Rahav să fie prostituată. Imoralitatea era privită ca şi ceva normal şi era contextul în care a trecut ea. În ce fel te-a afectat sau te afectează pe tine imoralitatea lumii în care trăim? Nu eşti cumva o victimă a imoralităţii, aşa cum a devenit Rahav?Bine ai venit Preotul, si nu uita pizda este minunata, chiar daca e platita pentru ea : sleepy: cine nu iubeste curvele inseamna ca este homosexual sau un mare mincinos o stire interesanta din Libertatea: Adam K. Din Polonia a trait socul vietii cand la o vizita la un bordel, acompaniat de un prieten, si-a gasit propria sotie printre “damele de companie” pregatite a oferi placeri carnale. Femeia, in varsta de 32 de ani, mama a doi copii, si-a mintit in repetate randuri sotul ca ajuta o matusa la contabilitate, dar ea “lucra” pe post de dama de companie pentru a aduna bani de buzunar. Barbatul a declarat ca, dupa 14 ani de casatorie, nu poate tolera comportamentul ei si doreste sa divorteze. Ahahahahah Iată cinci lucruri pe care nu le ştiai despre damele de companie: 1. Cele mai bune escorte sunt votate pe internetÎntr-o eră a internetului, oferta online cu servicii sexuale este tot mai mare. De asemenea cei care apelează la dame de companie le pot vota pe acestea în funcţie de gradul de satisfacere pe care l-au simţit. Nu de multe ori clienţii au apelat la şantaj pentru a obţine servicii sexuale extra, ameninţând că vor posta opinii negative despre prostituatele în cauză.2. Escortele merg în turnee de promovareAsemenea trupelor celebre şi fetele care oferă plăcere oricui e amator şi are cu ce plăti îşi promovează “munca” mergând în turnee din oraş în oraş. Ele organizează chiar şi parade în care îşi promovează serviciile. De asemenea agenţiile participante rezervă camere de hotel pentru fiecare ecortă în parte, pentru ca acestea să primească pe rând amatori de sex contra cost. Damele de companie sunt adesea exploatate şi suprasolicitate, având în vedere natura lucrativă a jobului lor.3. Damele de companie câştigă bineEscortele din Statele Unite câştigă între 150 şi 400 de dolari pe oră, în funcţie de cerere şi ofertă. Cele mai apreciate escorte ajung să câştige chiar şi 1.000 de dolari pe oră.4. Serviciile diferă în funcţie de ţarăServiciile sexuale contra cost diferă în funcţie de cât de permisive sunt legile din ţara în care se află. De exemplu, în Canada, unde prostituţia în sine este legală, însă negocierea sexului în public este interzisă prin lege, serviciile de escortă sunt cele mai “complete”. Există şi ţări unde legile cu privire la prostituţie sunt foarte ciudate. În Japonia este legal să plăteşti pentru sex oral însă când vine vorba de sex normal rişti să fii arestat. Şi ce să mai zicem de Olanda unde sexul se găseşte în orice formă la orice oră. Este chiar o profesie de bază în această ţară.5. Există un jargon al escortelorPentru a evita problemele legale, în acest domeniu de activitate s-a născut un limbaj specific. Bărbaţii vor fi întotdeauna interesaţi de sex, însă oare criza economică mondială nu-i va opri pe aceştia să nu mai caute serviciile plătite! BORDELU EROTIC SI PROSTITUATELE JOHN-IVAN.[TOATE FETELE SUNT PORNO 100%]. IN ROMANIA TOATA LUMEA SE DECE LA BORDEL EROTIC SAU ASCUNS EX: PARLAMENTARI, SENATORI, PROCURORI, BANCHERI, COLONEI MAJORITATEA AU CITE-O PROSTITUATA DE LUX + PESTI.[TOATE GUVERNELE TIMP DE 15 LE-A DAT PE ASCUNS CONTURI SECRETE]. AVERELE, c* SI PROSTITUATELE SUNT SECRET DE STAT.[IN TOATA EUROPA ESTE LEGALIZATA PROSTITUTIA IAR IN ROMANIA ESTE LEALIZATA PE ASCUNS]. NUMAI PROSTII NU STIU DIN TARA ASTA. CA SUNT DESTUI. SI FETELE DE POLITAI SE DUC LA BORDEL. ETC [SAU SE PROSTITUEAZA]. Care este problema voastra ca sunt asa? Credeti ca alte romance nu au avut mai multi parteneri?romancele sunt mincinoase din nastere, majoritatea fetelor pe care le intrebi, spun ca au avut 1 sau 2 parteneri. Nici gand sa recunoasca ca au avut mai multi. Foarte rar. Cunosc "n" cazuri de acest gen- fete care au avut 10-15 parteneri si actualului prieten i-au spus ca au avut maxim 2, 3 iubiti. Asta este romania. Macar astea din germania nu se ascund. Daca toti nespalatii ar fi exilati!Aici nu gasesti decat scursurile societatii laudandu-se cu tot ce, de fapt, nu au. Aratand cu degetul spre tot ce-si doresc cu disperare si stiu ca nu vor avea vreodata. De n-ar provoca sila, ne-ar putea fi chiar mila de ei. In toata lumea, o buna parte a prostituatelor sunt coordonate de politie, fie ca e vorba de europa, asia sau south america. Numai ca ai nostri politisti vor sa se infrupte imediat din ceea ce ofera aceste biete femei si in plus batandu-si joc de ele. Si de aici datu-l in gat al fraierilor de catre fetitze. Daca ar avea rabdare si ar face-o discret, toata lumea ar fi multzumita si nu ar exista reclamatii Va aduceti aminte de stimabila doamna Adriana ce se pregatea sa devina ministru, filmata intr-o masina in timp ce facea sex oral pentru favoruri profesionale! Aia, sunt de acord, este o mare impostoare, o curva! Fetele astea sunt cinstite. Ca meseria asta a lor e imorala, asta e o alta discutie, dar cu toata aceasta imoralitate, e mai moral ca un barbat in calduri sa mearga la bordel decat sa violeze o minora, e mai moral ca un barbat sa cunoasca o femeie platind onest serviciul sexual, decat sa ia de nevasta o curva, doar pentru ca s-a culcat cu ea si a ramas gravida. Nu se dezbat cauzele care imping aceste femei sa se prostitueze. Asta ptr ca oricum nimeni nu poate rezolva principala cauza la nivelul intreagii societati Romaneasti: SARACIA! Dupa ce acest popor de mamaligari creduli si lasi s-a lasat jefuit pe fata de fostii securisti si comunisti sub indrumarea si protectia lui Iliescu & CO. Ma refer mai ales la, BERBANTII'' urmasi AI lui Decebal( lupii redusi la conditia de javre jigarite.)si zimbrii ai lui Stefan cel Mare (redusi la conditia de cercopiteci cu priviri bovine). Dupa ce chiar unii dintre acestia le umilesc pe femeile lor in familie, fiice sau neveste sau surori si unii chiar le obliga sa se prostitueze violandu-le ei mai intai inca de la varste juvenile. Dupa ce ca ceilalti, BERBANTIi''n afara obligatiilor de serviciu nu au alt gand decat sa si-o puna cu orice pret tot cu vre-o amarata de femeie, ori inselandu-le sentimental ori platindu-le serviciile, ori santajandu-le pe la servici cu vre-un post mai bine bine platit. Tot aceiasi, BERBANTI''.i-si pun uniforme de politisti pe ei jucandu-se de-a hotii si vardistii si neputand sa-i prinda pe adevaratii hoti. Ce sa faca si ei ca sa-si justifice functiile si salariile de bugetari. Se arunca cu, profesionalism'' tot pe amaratele femei care cat de cat reusisera sa-si scoata banii de existenta poate chiar de la unii dintre aceiasi care astazi le haituiesc si le ia interogatorii in, SECTIILE DE POLITIE'' vezi tu.i-ti dai seama ce importanti si ce oficiali sunt ei! Si uite asa dupa ce le mai ia statul inca o dijma mascata amaratelor de prostituate (ptr ca societatea este prea ipocrita sa recunoasca adevarata stare de fapt.)si dupa inca o umilinta la adresa acelorlasi femei, unele dintre ele mame, surori, verisoare sau copii celorlalti BERBANTI Romani. Tot nu au remuscari la faptul ca ei au fost adevaratii vinovati prin prostia si lasitatea lor dovedita in timp cauza principala al statutului de prostituate ale Romancelor lor! In rest multa sanatate(ca altceva nu mai au)tuturor, BERBANTILOR''Romani! Se legalizeaza prostitutia in RO? In felul asta cine vrea o face cine nu, NU si in plus statul ar reglementa si taxele si igiena, respectivelor! In atitea tari, e un lucru legal si controlat deci acuma ca sinteti in EU invatati si alte lucruri de la altii! Maaaa da rai mai sunteti. Dece nu recunoasteti. Ca este mare nevoie. De aceste servicii. Dece nu faceti o campanie de legiferare.a acestei meserii. Prostitutia. In tarii civilizate. Exista asa ceva. Rata divorturilor va scadea foarte mult. Si bolile sexuale. Vor fii controlate. De medici. Inteleg ca Romania este o tara pudica. Dar nu te obliga nimeni sa mergi la bordel. Este libera alegere.a fiecarui subiect. Platesti un serviciu. Si pleci acasa multumit. Toti ne batem cu pumnul in piept ca suntem democrati. Cu asemenea articole si asemenea legi comuniste. Romania nu se poate numi tara democrata. Adica homoxexualii. Care se prostitueaza nu patesc nimic. Dar femeile. Platesc amenzi. Si sunt condamnate la ani de temnita. Si voi va laudati cu articole ieftine. Parca cine stie ce crima au facut. Parca vad autorul articolului asta. Un refulat. Sexual. Cu ochelarii ca dundul de sticla salivand. Clasicul bordel, care la noi nu exista; (nu-i da voie legea). In acelasi timp, ai uitat prostitutia domestica (femei maritate, care se vind acasa pentru diferite servicii sau sume) si prostitutia profesionala(sau politica). Adica femeile care isi iau examenele de angajare, grad, titlu, doctorat, etc. Prin prestatii sexuale. Sau femeile "asistente" ale unor profi celebri, etc. In politica, s-a mai zis (vezi declaratiile Orban). Ce e caracteristic pentru Romania (care nu recunoaste legal prostitutia) este faptul ca toti barbatii ce au o functie (publica; inclusiv in cercetare, invatamint, cultura) sau un grad (politisti, securisti, etc.) au cite o amanta oficila. Maritata sau nu. Ea e cea care ia mita si gireaza favorurile. Pa! Aproape toate femeile sunt prostituate si sa va spun de ce: cate din femeile de la noi din Romania nu se gandesc la bani, inainte sa aiba o relatie cu un barbat sau cate se cupleaza din alt interes (ca e persoana publica sau ca e parlamentar sau ca o sa aiba avantaje din acele relatii! Sau ca i-o trage bine etc.) si exemplele pot continua. Atata timp cat in mintea lor cauta un interes fie material fie de alta natura inseamna prostitutie. Cunosteam o fata care iesea cu unu doar pt. Ca o scotea la restaurant si ca ii dadea o farfurie de mancare (pt. Era vazuta prin restaurant si era respectata). Cate femei se mai gandesc la drgoste in ziua de azi inainte de a se culca cu un baiat? Prea putine. AR TREBUI SA VA FIE RUSINE PT FELUL CUM VB DESPRE ACESTE FETE. SUNT FEMEIE, CU FAMILIE, DAR EU NU POT JUDECA ACESTE FETE CA VOI. INTERESEAZA PE CINEVA CARE ESTE MOTIVUL PT CARE ACESTE FETE FAC ACEASTA"MESERIE"? STIE CINEVA CE ESTE CU ADEVARAT IN SUFLETUL LOR SI CE ANUME LE DETERMINA SA ISI VANDA CORPUL PT BANI? MI-E RUSINE DE TARA IN CARE TRAIESC, DE CONDITIILE MIZERE IN CARE NE TARAM FIECARE ZI DIN VIATA, DE SALARIILE DE DOI LEI, CARE NU NE PERMIT SA NE CRESTEM COPII CUM AR TREBUI, SA VA FI Absolut normal! Femeile cred ca barbatii se casatoresc ca sa aibe copii, ca nevasta sa le gateasca, sa spele, sa calce, sa faca curat. Sa fie fidela si gospodina. Nu! Barbatii vor sex. Murdar, animalic. Excitant ca in filmele porno. Splutia? Casatoria cu o prostituata. Femeia mea si-a cui o vrea. Vorba cantecului (deochiat). 90% dintre barbati vor sa se casatoreasca cu o starleta porno, ca sa faca cu ei ce face si pe platourile de filmare. Toti barbatii vor asta, fara exceptie. De ceva timp ma strecor prin meandrele forumului, mint, injur, atac ca o tigroaica si aterizez in postura de mielusea: P; P; P; P(experienta varstei, 43 si a umblatului prin lume, am batut toate drumurile si strazile Europei, experienta mea, de viata, unsa cu toate alifiile isi spune cuvantul: ). Omit mereu sa recunosc ce fac eu, doar la altii vad si am dat vina pe altii cu o iscusinta care ar mira pe fostii mei profesori, obisnuti cu fata semianalfabeta si rezultate scolare sub- mediocre sa vada ce maestra sunt, maestra in arta manipulatului, a minciuniii si a imbarligarii ) se intorc apoi de craciun acasa pline de boli venerice si paduchi sa-si faca 1oo de cruci in biserica si sa fie iertate de pacate ptr o mica contributie la''parintele'' la Castellon in Spania rumanicle isi aduc si fiicele la produs sa invete meseria stramoseasca a rumancilor bautu smantanii firbinti pe 10 euro de la africani cu sida pai cand Stefan cel Mare se caftea cu turcii la Vaslui moldovencele plecau la Stambul sa se prostitueze ca era mai usor decit sa iasa la arat. Ai dreptate! Se poate munci si fara a ne face tara de ras. Dar pentru ele astea e prestatia cea mai simpla. Peste tot sunt pline strazile cu scursurile astea, pline de boli! Mi-e scarba de ele! O "meserie" de tot rasul! Singurul fapt ce ma multumeste e atunci cand se mai gaseste cate unul sa le ia gatul. Foarte bine! Jos cu panaramele astea! Barbati cu femei si copii acasa, decat sa apelati la serviciile acestor jigodii, mai bine angajati-va cu banii astia niste bone, care sa aiba grija de copii si sa faca treburile gospodaresti in locul femeii si atunci femeia se va ocupa de placerile voastre, nu ar fi mai ideal? Asta daca, considerati ca se ocupa prea mult de casa, serviciu si va plangeti ca nu mai au timp de voi. O parere. Sa ti fie rusine de limbaj cu una ca tine ne facem de ras mie mi-ar fi scarba si sa ma uit la mine ptr ceea ce faci tu dar voi cand ajungeti acasa va spalati va uitati in oglinda sunteti fericite de ceea ce faceti aveti un scop in viata?sunt intrebari sfint puneti probloema ca o sa ai un copil ce o sa i piovestest de ce ai facut in tinerete sa ti fie rusine emanuela mie scarba si sa iti raspund dar sa te mai cunosc Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC