Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

cui nu i plac curvele page 8

Care barbat vrea de sotie o prostituata dupa ce a fost f. De multi, multi barbati. Plina de boli venerice cu sufletul murdar ce familie si ce copil sa-ti daruiasca?Ai avea curaj ca mama viitorului tau copil sa fie prostituata?Cum te, simti cand mergi cu ea pe strada si zeci de barbati rad de ea dar si de tine?Oribil nu ai mai iesi din casa. Barbatii isi doresc o sotie curata, gospodina realizata profesional si sa le daruiasca copii sanatosi. Toti barbati au in trecutul lor o relatie sexuala cu o prostituata sau mai multe fie din curiozitate, fie din necesitate dar atat. Nu amesteca lucrurile sau pe intelesul tau o femeie serioasa cu o prostituata si apoi naravul din fire nu are lecuire. Din nou au iesit la suprafata sfintii si virginii, cei care nu fac sex, cei care in viata lor nu au avut aventuri de o noapte(poate chiar cu o prostituata.) si observ ca majoritatea celor care judeca aici sunt barbatii. Da oameni buni, voi care nu sunteti in stare sa va tineti s.a in pantaloni si care umblati numai dupa fuste. De cei care merg la aceste prostituate de ce nu se ia nimeni?DE CE?Ei sunt vinovati in mai mare masura pentru ca incurajeaza prostitutia, da na' o sa veniti acum sa spuneti ca barbatul nu poate refuza ce i se ofera nu?Tipic mentalitatii de 100 de ani. Iar asta cu moldovenii. Cine esti tu si ce iti da dreptul sa judeci asa aspru un popor?Nu stiu daca te referi la moldovenii din Romania sau la cei de peste Prut(daca te crezi asa destept ai putea sa specifici.)insa oricare ar fi situatia, prin tot ce ai scris nu ai reusit decat sa te faci singur de ras si sa arati cat de ignorant si xenofob esti. Puneti-va intai in pielea celui pe care vreti sa il judecati. Eu merg la curve regulat. E ca un sport pt mine si ma mentin in forma Traim intr-o tara PORNO, peste tot popa porno, profesoara porno, prezentaorul porno (mircea badea ) ), dar toate astea sunt pentru audiente tv si pentru tabloide. Insa imi pare rau sa vad asa un limbaj de mahala pentru niste ziaristi care lucreaza la un ziar de o calitate care lasa de dorit in ultimul timp. Curva sau tarfa. Pana la urma sunt FEMEI, care nu cred ca fac asta de placere, fac asta pentru ca au acasa copii sau datorii si nu au un loc de munca unde sa castige un ban cinstit. Daca te-ar ajunge si pe tine si pe femeia-ta criza si nu ati avea un loc de munca cum ai prefera sa i se zica prostituate, curva, sau tarfa? N-am nimic cu nimeni doar ca folositi un limbaj jignitor. P.s. Sunt unele care o fac si din placere sau obligatie (alea cu pesti) BORDELU EROTIC SI PROSTITUATELE JOHN-IVAN.[TOATE FETELE SUNT PORNO 100%]. IN ROMANIA TOATA LUMEA SE DECE LA BORDEL EROTIC SAU ASCUNS EX: PARLAMENTARI, SENATORI, PROCURORI, BANCHERI, COLONEI MAJORITATEA AU CITE-O PROSTITUATA DE LUX + PESTI.[TOATE GUVERNELE TIMP DE 15 LE-A DAT PE ASCUNS CONTURI SECRETE]. AVERELE, c* SI PROSTITUATELE SUNT SECRET DE STAT.[IN TOATA EUROPA ESTE LEGALIZATA PROSTITUTIA IAR IN ROMANIA ESTE LEALIZATA PE ASCUNS]. NUMAI PROSTII NU STIU DIN TARA ASTA. CA SUNT DESTUI. SI FETELE DE POLITAI SE DUC LA BORDEL. ETC [SAU SE PROSTITUEAZA]. Hai sa dam mîna cu mîna Sa furam tot ce s-aduna, Sa-nvîrtim hora hotiei Pe pamîntul României! Ordinea si cinstea piara! Piara fraierii din tara! Între noi sa nu mai fie Decît jaf si smenarie! Contu-n banca de te tine Vino sa te prinzi cu mine La hotie cu unire Si pe functii cu-nfratire! Unde-i unul nu-i putere Sa se puna de-o avere, Unde-s doi puterea creste Si tara se praduieste! Amîndoi suntem de-o mama De-o faptura si de-o sama, Ne curg balele din gura Prin buget cînd dam o tura. P-amîndoi în cur ne doare Ca în haos tara moare. Eu ti-s frate, tu-mi esti frate, Sa furam cît se mai poate! În guvern hai cu grabire Sa-l secam dintr-o sorbire, Ca sa creasca banu' mare Mai rapid în buzunare. Dam pomana s-un piscot Prostului cu drept de vot Ca oricum în România Noi facem paranghelia sunt sigura ca 90% din toti care ati scris comentarii ati facut, prostioarele'' despre care se vorbeste. Nu mai fiti asa sfinti si o criticati curvele pt ca sunt sigur ca si voi faceti sex si alte, treburi'' de care va este rusine sa recunoasteti. Asta-i o femeie care nu se ascunde ca altii. Care-i rusinea? Dar cand sunteti in pat si faceti toate, cele''? Atunci ce mai ziceti? Nu ziceti nimic faceti treaba. Numai ca nu stie nimeni, numai voi. Asta-i diferanta, ele sunt criticate. Nu mai puneti oamenii la zid cand si voi sunteti la fel in intimitate tare subiectUn barbat ar babardi, daca ar putea in fiecare zi cate o alta femeie. Si doar 3 ani depaseste mia de femei trase pe caltabos. Acelasi lucru poate fi valabil si la o nimfomana. Admitand totusi ca oferta nu-i chiar asa de mare, cam in 5-6 ani poate depasi mia la kilometraj. Nu-mi place ca aveti standarde duble: unu pentru forum, cu cenzura kakalau altu pentru abagii cu aspiratii de Pamfil Seicaru, care pot folosi tocmai cuvintele cenzurate (exceptand penis vulgarus, pasarica (birdy) dintre picioare si actiunea dintre cele 2 organe genitale). Fariseilor! Speram sa se termine cu parerile CONTRA CURVELOR. Ma intreb de ce nu recunoaste toata lumea. Femile sunt invidioase pe ele evident probabil se gandesc la ele ca la un posibil adversar. Chiar si cind doua persoane intra intr-o relatie intima, cum ar fi casatoria, anumite schimburi de bunuri materiale sau fizice fac asta posibila. Majoritatea oamenilor stiu ca femeile doresc sa se casatoreasca cu barbati mai instariti in timp ce pentru barbati frumusetea corporala a femeilor este o prioritate. Asta este o forma de prostitutie. Legala. O fac de placere, nu pe datorie. Macar un lucru bun aduce criza asta: dezrobirea barbatilor fata de femei care sunt atat de lenese incat se vand. Nu iau apararea barbatilor, care dupa parerea mea sunt imbecili, cei putin cei care platesc pentru sex. De ce sa platesti? Si ea se alege cu placere, dar cat de cretin sa fii tu sa-i dai ei bani ca sa faceti ceva ce oricum si ea are nevoie? O fac de placere, nu pe datorie. Macar un lucru bun aduce criza asta: dezrobirea barbatilor fata de femei care sunt atat de lenese incat se vand. Nu iau apararea barbatilor, care dupa parerea mea sunt imbecili, cei putin cei care platesc pentru sex. De ce sa platesti? Si ea se alege cu placere, dar cat de cretin sa fii tu sa-i dai ei bani ca sa faceti ceva ce oricum si ea are nevoie?Deci prostitutia NU E LEGALA in Spania, dar ea se practica sub ascunzisul unei discoteci, saune, hotel etc, si se presupune ca fetele astea nu iau bani pt. SEX ci pentru un pahar de alcool (sau mai multe) care costa de la 15 la 30 de euro, pe care clintul il bea cu ele. Dupa aia ce se intampla in camere se presupune ca e de bunavoie si fara prestatie baneasca. Dar cum se invart si se spala multi bani din genul asta de afaceri autoritatile inchid ochii. Imi aduc aminte de cand eram in Craiova si vedeam fetele care aveau acest gen de ideletniciri. Acele fete aveau si peste, unul care avea grija de ele. Evident ca sa faca bani. Nu aratau chiar asa degradant, trebuie sa vanda frumusetea, nu? In zilele noastre pana si prositutia a luat-o razna, nimeni nu mai aprecieaza nimic! Intre cuceritori si platitori, prostitutia e decadenta din pacate. Nimic din ceea ce este legal si ilegal, moral si imoral nu mai are esenta. Frumusetea s-a pierdut odata cu idealismul si cultura. Avem mult prea multe alte probleme importante si stiri care ar trebui sa ajunga la urechile noastre am fost pe strada cu prostituate din centrul Madridului intr-o sambata noaptea pe la 12 si pe toata lungimea strazii respective erau nu mai romance, iar sus in capat cateva negrese. Pot sa spun ca erau fete frumoase nu ce gasesti prin parcarile de tiruri de la noi. Bv fetelor. Romancele sunt cele mai bune amante barbatii frecventeaza prostituate din vina proastelor pe care le au acasa care stramba din nas cand aud de perversiuni si nici macar in gura nu stiu sa o ia bine. Invatati meserie femeilor(animalelor), fiti c_u.r_v.e in pat pentru iubitul vostru si acesta nu va mai avea nevoie de serviciile prostituatelor. Credeti ca pt barbati e o placere sa plateasca ca sa aiba parte? Nu! Ar trebui sa aiba parte gratis, ca doar deaia sunt barbati e inchid intreprinderile non stop? Pina la urma prostitutia va ramane la loc de frunte. Mai bine ati deschide ca in Germania, un bloc de 7 etaje numai pentru bordel. Fetele, femeile care ramin fara servici sa lucreze aici Ce mai cautati la scoala? Nu vedeti ca se fac bani multi numai daca va dezbracati si va craciti la in poze, la bordel sau pe internet? Nu se cauta deloc fete care stiu carte ci numai toante care isi arata kurru. Cele care isi arata kurru si tattele sunt platite mult mai bine dacat cele care isi arata stiinta. Scoala nu e buna la nimic mergeti si va pozati goale sau angajati-va la bordel! De desteptaciunea ta ne-ai convins cand ai pus virgula intre subiect si predicat, telectualule!Ne interesesezi exact cat ne intereseaza efectele gripei aviare asupra polenizarii papadiei. Doar nu crezi ca te-a luat cineva in serios!Au ras cateva nickuri de tine, nici macar nu erau toate fete. Asa ca, daca vrei ceva de jumulit, poti incerca la tarfele din SUA si barbatii se uita in special la cum arati si cum esti imbracata, asa ca trebuie sa fii f aranjata si asta costa. Asa ca daca te vrea frumoasa, sa isi dea interesul domul respectiv. Crezi ca daca esti extrem de interesata sa iti faci o cariera adevarata intr-un anumit domeniu-si nu ma refer la televiziune sau ceva de genul asta- o sa mai ai prea mult timp sa te aranjezi? Nu. Asa ca trenuie sa alegi Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC