Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

cui nu i plac curvele page 9

Si barbatii se uita in special la cum arati si cum esti imbracata, asa ca trebuie sa fii f aranjata si asta costa. Asa ca daca te vrea frumoasa, sa isi dea interesul domul respectiv. Crezi ca daca esti extrem de interesata sa iti faci o cariera adevarata intr-un anumit domeniu-si nu ma refer la televiziune sau ceva de genul asta- o sa mai ai prea mult timp sa te aranjezi? Nu. Asa ca trenuie sa aleginu stiu daca esti fata sau baiat, in spatele acelui nick, dar probabil ca siteurile pe care le-ai incercat nu sunt aceleasi pe care le folosesc eu. Apoi mai conteaza si cum te comporti in fata camerei pt ca pe nimeni nu intereseaza o moaca ce sta si da niste raspunsuri scurte si fara sa starneasca interesul ( fara intentie de a te jigni pt ca nu te cunosc si nu stiu cum arati ) insa ca in orice meserie sunt cateva trucuri pt a avea succes si a le suci mintile la membrii. Corect?iar daca tu consideri bani putini 1500-2000E pe luna la un program de 8 ore, 5 din 7 zile. Atunci iti doresc mult succes in alte domenii: ) DAR toate pitzipoancele tunate ce ne prezinta emisiuni - unele din ele nici nu vorbesc corect romaneste - cum credeti c-au ajuns pe-acolo? Dar o gramada (99 %) de fotomodele cum credeti ca urca pe podium? Ce compromisuri credeti ca se fac? Asta nu tot prostitutie se numeste? Dar majoritatea tinerelor care ies cu un barbat sau altul - fie el tanar sau batran - numai ptr ca are o masina scumpa si ii cumpara de toate cele, asta cum se mai numeste? Pe astea ati uitat sa le spuneti! Bietele care stau in strada macar sunt sincere. Nu vedeti ca tara asta e plina de prostituate? La salonul de masaj al Alinei Plugaru se prectica prostitutia, si la Makeeda, si la Karma, Confidential, Paradise, Eros, Art of massage si celelalte se face sex, femeile de acolo sunt curve sau proastituate? De ce nu face statul ceva, macar sa o legalizeze nu? Cate din femeile de la noi din Romania nu se gandesc la bani, inainte sa aiba o relatie cu un barbat sau cate se cupleaza din alt interes (ca e persoana publica sau ca e parlamentar sau ca o sa aiba avantaje din acele relatii! Sau ca i-o trage bine etc.) si exemplele pot continua. Atata timp cat in mintea lor cauta un interes fie material fie de alta natura inseamna prostitutie. Cunosteam o fata care iesea cu unu doar pt. Ca o scotea la restaurant si ca ii dadea o farfurie de mancare (pt. Era vazuta prin restaurant si era respectata). Cate femei se mai gandesc la drgoste in ziua de azi inainte de a se culca cu un baiat? Prea putine. Se vede ca vb fara sa ai habar. Dc romancele sunt materialiste. Din contra sunt cele mai ieftine si toante. In afara e un banc : nu-ti lua aparatura elecrocasnica-masina de spalat rufe, vase, menajera sau bona, ci ia-ti o roamanca -aia le face pe toate-spala, gateste, are grija d ecopii, merge si la munca, dc mai apuca si sex cu sotul bine. Dc nu el se duce ca ea e prea ocupata. Afara femeile se respecta cu adevarat, tin la ele -merg la saloane, haine, vacante si masculii tr s aaiba ceva in portofel, de nu. Adoi pasarica si asfel devin homosexuali tot mai multi in germani, austria, elvetia, ori abuzeaza copii. Deci. Exista prostitutia sufletului in toti din noi care aratam cu degetul. Nu ne prostituam insa mergem la Curve, dar acuzam pe curve ca sint ce sint mai ales cind facem impreuna acelasi lucru? Nu inteleg cine e curva? Curva si curvarul sint identici. Mai e si prostituarea spirituala. Ne inchinam la Dolari si zicem ca sintem buni crestini Majoritatea femeilor sunt prostituate. Este cat se poate de clar ca majoritatea (cel putin 50, 01%) femeilor sunt "prostituate". Barbatii, cand se casatoresc, "isi vand libertatatea" pentru a-si asigura "sexul" iar femeile platesc prin sex statutul de "casatorita". Cele mai parsive femei sunt cele care sunt focalizate pe "tzepe": nu-si ofera serviciul sexual, desi au cheltuit banii altora. Exista extrem de putine femei care fac sex/dragoste complet dezinteresate: in schimbul sexului obtin confortul "in doi" (valabil pt. Acelea care sunt speriate de singuratate); in schimbul sexului obtin celebritate, bani, nevoia de recunoastere sociala, haine, parfumuri, cariera, hrana, bautura, droguri, medicamente. Toate astea sunt o forma de prostitutie. Dragostea a fost inventata de evrei ca sa poata face sex pe gratis. Clasicul bordel, care la noi nu exista; (nu-i da voie legea). In acelasi timp, ai uitat prostitutia domestica (femei maritate, care se vind acasa pentru diferite servicii sau sume) si prostitutia profesionala(sau politica). Adica femeile care isi iau examenele de angajare, grad, titlu, doctorat, etc. Prin prestatii sexuale. Sau femeile "asistente" ale unor profi celebri, etc. In politica, s-a mai zis (vezi declaratiile Orban). Ce e caracteristic pentru Romania (care nu recunoaste legal prostitutia) este faptul ca toti barbatii ce au o functie (publica; inclusiv in cercetare, invatamint, cultura) sau un grad (politisti, securisti, etc.) au cite o amanta oficila. Maritata sau nu. Ea e cea care ia mita si gireaza favorurile. Pa! Prostituat/Prostituata sunt cei care i-si vand trupul sau pregatirea intelectuala, si demnitatea de om, constienti ca se umilesc cand o fac acceptand situatia pentru orice fel de avantaje incepand cu avantaje materiale(bani, obiecte.)sau avantaje in plan social sau profesional!(Puteti sa extrapolati diversitatea de situatii!) Nu se pot numi Prostituati/prostituate persoanele care pot face chiar sex sau pot munci pe gratis daca in constiinta lor nu simt ca se umilesc cand fac aceasta si nu urmaresc alte avantaje (ca cele enumerate mai sus.) decat cele spirituale.(arta, credinta, iubirea de semen, simtul datoriei, etc) Aceasta este definitia aproape perfecta a cuvantului PROSTITUAT / PROSTITUATA! Am descoperit acest site din pura intamplare si drept sa spun am ramas fara cuvinte. Ar trebui sa ne jignim mai putin si sa ne apreciem mai mult ptr a pute fi apreciati de restul lumi. Fiecare tara are oile sale negre dar sunt atat de inteligenti incat stiu sa se vorbeasca doar de bine. Moldova, oltenia, ardeal, dobrogea ecc sunt regiuni ale aceleeasi tari: ROMANIA. Vorbind rau despre alti romani vorbesti rau despre tine insuti. P.S. Ptr curiositatea ta sunt ardeleanca, si ar trebui sa inveti ca orice persoana trebuie distinsa ptr ceea ce e si cum e, nu ptr zona de unde provine. Politia nu face nimic pt cetateni! Daca vor sa distruga prostitutia ar trebui sa aresteze zeci de fete zilnic; dar ei se dau in stamba si aresteaza pe cate unii care se ocupa cu prostitutia cand le vine lor chef! E sigur ca cei arestati au calcat pe cineva pe coada(au suparat pe cineva) sau nua au dat spagi! De asta au fost saltati. RUSINE POLITIEI! BUGETARI NENOROCITI. PRINDETI TALHARII SI VIOLATORII, CRIMINALII SI DROGATII! DACA PUTETI! JAVRELE BUGETULUI!ele dau nota si clasa pe unde ne ducem in lume de ce nu si au postat anunturi fetele astea. Sunt prea p. Ste de apeleaza la astfel de oameni. Le luau aia jumatate, ele plateau chiria si tot si se uitau lung. Cel mai simplu. Postau anunt si gata.o locatie o faceau ele rost. Ar fi o idee sa se legalizeze si prostitutia.n ar mai exista atatia profitori. Macar daca si bat joc de ele sa isi bata pentru ele si nu pentru altii de 1 an de zile ma strecor prin meandrele forumului, mint, injur, atac ca o tigroaica si aterizez in postura de mielusea: P; P; P; P(experienta varstei, 43 si a umblatului prin lume, am batut toate drumurile si strazile Europei, experienta mea, de viata, unsa cu toate alifiile isi spune cuvantul: ). Omit mereu sa recunosc ce fac eu, doar la altii vad si am dat vina pe altii cu o iscusinta care ar mira pe fostii mei profesori, obisnuti cu fata semianalfabeta si rezultate scolare sub- mediocre sa vada ce maestra sunt, maestra in arta manipulatului, a minciuniii si a imbarligarii ). Sunt secretara Nita dela liceul Dragos Voda Campulung Moldovenesc judetul Suceava cod 725100. Asa se numea liceul in epoca de aur cand eram informatoare la securitate si pusa pe post de sotul meu secretarul de partid friptu Nita Dumitru incoronatu care acum e director. Sunt de etnie roma, nascuta Garlea, semianalfabeta si rea de musca. Acum liceul se numeste Colegiu National. Acum o luna am avut contact sexual cu trei cetateni africani veniti cu afaceri in judetul Suceava. Acum am scurgeri vaginale urit mirositoare si nu stiu ce sa fac ca l-am molipsit si pe sotul meu friptu Nita. Eu sunt de etnie roma, penticostala dar si ortodoxa cum suntem noi romii si mi-e rusine sa merg la doctor sa nu se afle in targ. Paote stiti dumneavostra un remediu ca eu nu ma pricep la boli africane la pacatele. Am baut o sticla de spirt si am luat 3 paracetamoale dar nimic nu a oprit scurgerea vaginala. Ma puteti contacta direct la secretariatul colegiului la telefon. Cu stima Nita Rodica. Curva, este aceea care isi inseala sotul, iubitul sau prietenul cu altcineva dar ptr ca. Asa are ea chef. Prostituatele isi ofera serviciile, care sunt ele nu e treaba ta ca u te afecteaza pe tine si nu te largesti dumneata in orificii in schimbul unei sume de bani. Deci unele persoane chioar au motiv sa o faca, daca nu spune mi tu de ce o tanara mama sta disperata in mijlocul strazii si tu o insulti doar ptr ca nu are banii necesari ptr a si opera copilul care e grav bolnav. Copilul are 2 ani jumate si eu il ingrijesc cat timp mama lui e plecata sa faca rost de bani, si desi mi e greu sa recunosc, oricat de disperata ar fi incercarea ei, ca si vinde si sufletul biata femeie, copilul nu o sa supravietuiasca. Pptr ca indivizi ca tine au condamnat o fara sa o judece!din vina ta un suflet nu a avut voie sa traiasca. Ptr ca mama lui e o zdreanta. In conceptia ta. Insa in conceptia mea, o nenorocita esti tu! Bine ca ai valori morale. Maaaa da rai mai sunteti. Dece nu recunoasteti. Ca este mare nevoie. De aceste servicii. Dece nu faceti o campanie de legiferare.a acestei meserii. Prostitutia. In tarii civilizate. Exista asa ceva. Rata divorturilor va scadea foarte mult. Si bolile sexuale. Vor fii controlate. De medici. Inteleg ca Romania este o tara pudica. Dar nu te obliga nimeni sa mergi la bordel. Este libera alegere.a fiecarui subiect. Platesti un serviciu. Si pleci acasa multumit. Toti ne batem cu pumnul in piept ca suntem democrati. Cu asemenea articole si asemenea legi comuniste. Romania nu se poate numi tara democrata. Adica homoxexualii. Care se prostitueaza nu patesc nimic. Dar femeile. Platesc amenzi. Si sunt condamnate la ani de temnita. Si voi va laudati cu articole ieftine. Parca cine stie ce crima au facut. Un refulat. Sexual. Cu ochelarii ca dundul de sticla salivand. Nu le mai plangeti voi d mila.k nu erau nici sarace inainte sa se apuce d asa cv. Si nici exploatate nu sunt, o fac d buna voie. A si zicea cineva k sa faca si ele o scoala dak va spun k si scoala au. Una din ele este chiar la un liceu foarte foarte bun. Dar asta este. Cred k dorintza de lux si poate le si place atat de mult pula (oricum sarace nu. Exploatate nu.) Saracia nu poate fi o scuza pentru un pacat aducator de moarte. Ne nastem si crestem intr-o lume care a uitat de Dumnezeu, ratacim in intuneric. Oare Dumnezeu ne-ar lasa sa murim de foame de-am avea credinta si nadejde in ajutorul Sau? Din pacate ne lipsesc pastorii, si de noi, in copilarie, se lipesc cele rele si asa din cadere in cadere, de nu si-ar face mila de noi Dumnezeu si Maicuta Domnului am pieri cu totii. Prostitutia nu este generata de saracie; este o tema falsa, de care mai degraba se folosesc agentii globalizarii pentru a-si implini agenda dezumanizanta (promovarea avortului, planificarea nasterilor, ferirea de copii) toate in numele unei fericiri iluzorii in viitor, o viata “planificata”, scoala, cariera, etc. In toate aceste planuri, unde isi mai gaseste loc Dumnezeu? Nu mai este nevoie … noi ne facem viata. Daca saracia ar fi cauza, atunci ar trebui ca toate femeile sarace sa recurga la prostitutie. Dar cum ramane cu femeile ce au ales calea manastirii si saracia de buna voie? Deci ce este saracia? Si de ce fugim de saracie? Oare nu asta ne invata lumea, de cand ne nastem si pana murim, sa strangem continuu, sa adunam? Nu e de mirare ca ne este urata saracia. Iar apoi gasim usor motiv sa “intelegem” pacatele noastre si ale altora, din cauza … saraciei. Iata, functionarii au nevoie de lefuri mari ca sa nu fie … coruptibili. Deci cinstea este de vanzare. Morala nu mai este una crestina, ci una moderna, conjuncturala. Prostitutia nu are scuza dar prostituatele au nevoie de ajutorul nostru. Problema este una sufleteasca, nu materiala. Barbatii se duc la prostituate pentru ca isi respecta prea mult femeia de acasa: era in filmul "Cu nasul la psihiatru" o faza tare de tot vis-a-vis de sotia si sexul orla cand "nasul" spune ceva de genul: cum sa pun sotia sa faca asa ceva? Cu gura aia saruta copiii de noapte buna! Mi s-a parut mult prea tare smile. Gif) (glumesc normal dar poate or fi si de-astia), sau ca femeia nu vrea oral, nu vrea anal, cum adica sa o plesneasca in timpul, ce iti trebuie tie jucarele eu nu-s curva. Ca sunt si de-astea care au impresia ca le jignesti groaznic daca iti trece prin cap sa diversifici relatia sexuala; sau pur si simplu au chef de-o m. Cand trec pe langa gara sau pe centura si le vad acolo, sau au chef de o posta cu catita baieti si ar mai fi. Femeile vor gigolo ca nu le f. Altii, sau vor sa isi pastreze imaginea de sfanta pe care si-a creat-o pentru "iubitelul". Chestia asta e de-a dreptul. Pur si simplu. Si e misto tare: am cunoscut un cuplu asa, care chiar mi-a placut, pana cand mi-a zis o prietena cam cum sta treaba: fiecare isi satisface fanteziile sexuale la cate altcineva, insa nu plateau pt asta (sau cel putin asa mi s-a spus) Femeile au gratie; in plus au facut-o dintotdeauna. Daca aleg sa practice meseria asta - nu neaparat la colt de strada, exista locuri unde e o adevarata meserie, cum ar fi Amsterdam de ex. E ingrozitor faptul ca uneori sunt fortate, ori de altcineva, ori de circumstante, cum ar fi dependenta de droguri. Pentru o femeie e natural sa stie sa ademeneasca un barbat, pentru ca ei pun instinctul inaintea logicii cand vine vorba de sex. Dar sa faca asta un barbat? Bleah! Eu n-as gasi nimic atragator la un barbat care sa faca sex pentru bani. Ce vreau sa spun e ca femeilor le sta bine in postura de a seduce, iar barbatilor de a se lasa sedusi. Femeile se simt atrase de ei pentru caracter, pentru inteligenta. Barbatii sunt provocatori atunci cand trebuie sa-i seduci, nu sa te seduca ei pe tine. Femeile se pricep la arta asta a seductiei, de exemplu stiu sa danseze provocator si le sta bine, dar un barbat sa fie lasciv si sa-si scuture toate alea in fata unei femei, e de ras. Sa faca unul asta in fata mea, i-as da un pumn in bot. Cum sa-l respecti?Daca vrei o munca fizica si care sa nu necesite calificare, du-te domnule pe santier. Ca e jalnic, serios. Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC