Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

cunnilingus

Mie imi place sa fac, dar de la un timp, am grija cui ii fac. N-am facut multor persoane. Oricum, cand ii fac prietenei mele, si o vad ca se simte bine, chiar ma simt si eu bine. Si ma excita faptul ca tremura de placere. Deci. Imi place Asa este, tine de psihic dar eu cred ca mai importanta este educatia sexuala care lucreaza asupra psihicului!Daca individul ramane la stadiul"sa nu faci mama asta ca-i rusine!"atunci e greu de schimbat mentalitatea! 5 secunde iti ia sa treci de la un orgasm la altul daca baiatul continua. Nu 5 secunde iti ia sa ai primul orgasm. Ai inteles gresit. Iti ia mai mult sa ajungi la primul. Dar la urmatorul se poate sa ajungi la 5 secunde dupa eu unul simt placere si o stare de excitatie. Mi se pare si normal. Plus ca simt gustul deosebit ca sa "dai limbi" trebuie macar sa stii cum dai, unde sa dai si. Evident. Cat sa dai. Sa aiba o igiena ca sa nu. Fara padurea Letea. Sau poate sa aiba dar ceva nesemnificativ : )Apropo ce gust are? Il poti asocia cu ceva?Pozitia 69 e OK, dar femeia ca si barbatul uita de placere. Ca na. Trebuie sa se concentreze la ce face. Doamne fereste. Poate nu realizezi cand iti "dai drumul" si daca femeia nu e obisnuita cu asa ceva. Iese iures Mirosul mi se pare ca este de mosc, dar gustul. Nu stiu. Un fruct exotic un pic acrisor/dulce. Oricum, este o adevarata placere sa faci cunnilingus (persoanei iubite) si sa simti cum vibreaza de placere. Prietenii stiu de ce Am intalnit o femeie care nu putea avea orgasm decat daca i se facea sex oral. I-am zis ca ar trebui sa se concentreze mai mult, sa incerce sa aiba orgasm atunci cand face sex normal ca poate nu o sa gaseasca un tip care sa dea limbi pana nu poate articula 2 vorbe. Poate are norocul sa dea peste un impotent. Obisnuit cu exercitiile limbii. Idea e ca un barbat se simte bine atunci cand face sex oral pentru ca vede ca partenera se simte bine. Si mai ales. Este excitat si el la randul lui. Asa cum femeia se "uda" cand o simte in cerul gurii. Cred ca e la fel. Desi femeile isi folosesc mai mult gura ca atare, decat limba, in timp ce noi barbatii folosim mai mult limba si mai putin buzele sau alte parti ale gurii. Este sublim pt o fata daca baiatul stie ce si cum sa o faca ca sa o inebuneasca si pt a face sex oral de calitate ca sa zic asa trebuie experienta(pratica), unii o fac doar ca sa faca placere celui cu care e, altii sunt expertii in asa ceva si te urci pe pereti pana termini, eu am parte de aceste experiente si pot spune ca la noi e ca un fel de preludiu mai rar o partida de sex fara un sex oral inainte. Chiar ati mai uitat sa mentionati aici o faza cate fete sau baieti ati vazut voi sa recunoasca ca a facut chestia asta? In romania este considerat inca un subiect tabu, vreau si eu sa vad cati dintre voi fete sau baieti ati recunoascut in fata unui prieten ca ati facut sex oral. Sa vad acum tupeistii oare nu e un lucru mare sa poti face un bine in general? Ba este. Oare nu ne doorim cu totii sa-l facem pe cel/cea de langa noi sa se simta in al9lea cer?cum ar putea sa nu ne placa 9, barbatilor, atata timp cat 1. Ne facem parte sa se simta bine 2.o stimulam pt ceva/pt inca cevadar daca ne intrebi ce simtim nu cre ca pui intrebarea la modul propriu (ca vad ca lumea incearca sa asemuiasca cu un gust cunoscut). Nu cred ca un mascul normal isi intreaba partenera de pat dupa meci "Ti-a placut?Ce gust are?".E vorba in primu rand cred de excitatie (ce simtim) - trezirea simturilor celuilalt. Mai ales ca e langa tine si devione din ce in ce mai hot, deci mai apetisanta. Si, dk nu e egoista, mai "perversa" lol, sexul oral subiect tabu? Pai ce e asa tabu, ca toata lumea il practica, nu cred ca exista vreo partida buna de sex care sa nu inceapa cu preludiu prin sex oral, orikum nu mi se pare nimik ciudat sa recunosti, ce e asa rusinos? Unele persoane nu au limite in pat. Si in legatura cu placerea. Nu stiu ce placere poate sa aiba un baiat cand face oral prietenei, doar placerea de a o face fericita, nu cred ca a-si face sex oral cu altcineva decat persoana iubita, adik. Pentru mine e o kestie care o ofer doar persoanei iubite. Si fetele. Ce placere sa simta cand fac sex oral. Eu consider ca lucrurile astea se fac ptr partener, nu din obligatie, ci doar ca sa-i faci pe plac partenerului. Implinire, atingi cerul vazand cat de bine se simte o femeie atunci cand stie ca se termina pe limba ta care aste in vagin, eu cel putin o rog sa-mi spuna atunci cand se termina pentru a-i gusta samanta si a face curatenie, chiar si la sex normal o rog, cand se termina sa mi-o puna pe gura sa o curat, dupa care continuam sexul si asta de 3-4 ori de cate ori se termina si asta o inebunesta-- exact ce simt si fetele cand o fac. O placere mare si gata. Cand faci asta (daca e din placere sau mai frumos din iubire) nu tii cont de gust si de miros in momentul ala daca chiar iti place asta si vrei so faci te pierzi in timp si ceea ce toti ati mentionat mai sus dispare. Daca ar fi fost sa ma iau dupa criteriile voastre nas fi incercat niciodata si si acum as fi fost ca la 14 ani ca are miros si gust de "peste" Il aprop totusi pe baiatul care a zis cu igiena dar eu consider ca maj fetelor se ingrijesc de igiena lor intima iar cei care se neglijeaza mai mult suntem chiar noi baietii. Fara suparare oameni buni. Nu vad nici un motiv pentru a recunoaste chestiile alea face to face. Adica ce, daca fac una sau alta in intimitate musai sa bat toba pe la prieteni? Mi se par penibile chestiile astea, cea mai kinky chestie care se stie despre mine de ex e ca am catuse, cred lol tot restul e taram neexplorat in conversatii pentru ca evit intotdeauna sa dau detalii picante despre viata mea intima.E altceva pe un forum unde nu reprezint decat un nickname si scriu despre asa ceva. Oricum toata lumea o face, batutul apei in piua despre asa ceva only makes people look like attention whores in viata de zi cu zi. Da, ok, faci sex oral, si? You and what army? Lol ai. Stii k barbatii sunt condusi de mandrie. Si cand facem o femeie sa se simta bine suntem cei mai mandri. Asa k. Eu cand vad k incepe sa tremure, sa geama si sa se incordeze dau din limba si mai si. Referitor la "cealalta" discutie de aici. Mie nu mi se pare normal sa nu se discute despre sex. Aici intr-adevar suntem toti ascunsi dupa un "nick" si putem spune ce vrem. Dc nu putem face asta si in viata de zi cu zi? Dc ne e rusine sa asociem ideilor noastre si o fatza?nu stiu voi ce si cum faceti. Dar imi aduc aminte de liceu. Incepusem viata sexuala si in grupul meu de prieteni se discuta destul de mult despre asta. Cine ce a facut, cum a facut, etc. (grupul de prieteni fiind 5 baieti si o fata) si sincer mi s-a parut foarte interesanta chestia astanu mai stiu cine spunea: viata e prea scurta k sa le incerci pe toate. Asa k mai invata si de la altii. Si adevarul e k discutiile alea au ajutat pe ici pe colo. Intr-adevar, cand stilul de vorbit e unul vulgar (si mai ales in prezenta fetelor) nu e cea mai educativa chestie. Dar pt asta tot sunt de parere k sunt necesare discutiile astea si pe viu. Lui iubi ii place sa ofere, poate uneori eu as avea altceva in minte in clipa aia insa insista si spune ca ii place mult sa o faca, si se si pricep Uite, replica mea de mai sus a fost declansata de asta. In continuare nu inteleg de ce m-ar intreba cineva daca ii fac sex oral iubitului meu, de ce trebuie sa am tupeu sa recunosc si cu ce ar ajuta asta societatea (Ma refer la IRL, nu la discutii de pe un forum) La asta ma refeream cu batutul tobei. Eu sunt de parere ca unele lucruri trebuie sa ramana indoors, sunt foarte multe chestii misto pe care le-am trait cu el si pe care nu le-as scrie nici chiar pe un forum, ca sa nu mai vorbim de faptul ca nu le-as povesti amicilor, pentru ca am impresia ca as cobori lucrurile alea in derizoriu. Ceva ce a fost special pentru mine devine subiect de barfa. Nu am spus ca nu vorbesc despre sex, sau ca nu fac aluzii cu tena sexuala, de obicei imi place sa fac roleplay din chestia asta pentru ca ma distreaza, am spus doar ca nu vorbesc despre experientele mele intime cu cineva. Si discutiile despre asta la modul serios mi se par prostii de-alea din clasa a 7-a cand jucam adevar sau provocare or something si sareau baietii cu "porti sutien?" "te masturbezi" etc. Plus ca sincer, nu e genul de publicitate si atentie pe care vreau sa le primesc Daca afirm ca da, fac sex oral, I dont wanna be in that guy's head cand, mai devreme sau mai tarziu, in capul lui se va formula expresia "Ah, X o suge". Sunt sigura ca as avea un succes nebun, insa nici pana acum nu am dus-o deloc rau, fiind mai rezervata la capitolul asta, mai mult sugerand decat admitzand deschis. Nu ma prea omor dupa oamenii care discuta prea deschis despre sexualitatea proprie ca mi se par oameni de la care stii dinainte la ce sa te astepti: ah, pai cu asta pot sa fac x y si z, nu mai trebuie sa descopar nimic in cazul in care ajungem in pat, oricum scria totul in pliantele pe care le-a impartit inainte. Sin, stiu ca atrage chestia asta, dar nu e genul de atractie pe care vreau s-o exercit sau s-o apreciez. De altfel ma indoiesc ca un tip ar spune vreodata unei fete "ba, cred ca esti o curva" sau "cred ca esti moarta dupa #!", dar ar putea linistit s-o gandeasca. Asa cum mai stiu ca foarte putini baieti ar opri o tipa sa faca o gafa, de obicei sunt toti foarte incantati cand o gagica se da oarecum in stamba dpdv sexual, ca sa nu zic de-a dreptul ca incurajeaza. Eternele "hai, relaxeaza-te, mai bea un pahar de vin" sau "fa-te comoda" sau "trebuie sa traiesti clipa" sau "ce esti asa timida" sau alte clisee de-astea de doi bani. Bun! Am citit, chiar foarte conectat as putea spune toate mesajele Unu la mana. Ador sa fac sex oral prietenei mele (indiferent care ar fi ea in timp si spatiu), singurul aspect care conteaza fiind igiena Totusi exista si exceptii, cand sa zicem agatz o tipa care pe langa faptul ca e beton la corp mai stie si meserie in pat. Trebuie sa zicem "recompensata" (si nu "traduceti" din obligatie!)Doi. Niciodata nu mi'a fost jena sa recunosc si as putea sa ma urc si pe o scena in parcul Izvor la un concert si sa urlu cat pot de tare: " Trag limbi! Si inca cat si cum!"Trei. Si mie imi plac atat gustul cat si acel tremur necontrolat al partenerei + ca ma innebuneste daca isi infige mana in parul meu si incearca sa ma "introduca" cu totul acolo intre picioarele ei.(actuala asa face )Patru. Nu as face'o ever din obligatie si nu o fac chiar cu toate partenerele (va vine sa credeti sau nu exista si femei care nu accepta + alte cazuri mai speciale)Cinci. Orgasm pentru ea 99% garantat daca stii ce faci acolo! Nu-tzi mai bate capul. Fa-o ca si cum ai saruta!cine stie sa faca o arta din sarut stie sa faca si un oral de nota 10+. Esti cu femeia langa tine, va sarutatzi pasional.e cald si atunci de la sine mainile fug de pe obrazul fetei cu atingere gingasa pe gat, umeri, sani, fese, zona genitala. Apoi e foarte usor sa cobori sa o sarutzi lingi chiar musti usor cat inca are slipul pe ea(asta e excitant pt ca ea isi doreste umezeala limbutzei tale). Apoi ideal e sa ocolesti cat potzi clitorisul orificiul vaginal(pentru ca acestea sunt zone foarte sensibile si cu cat le ocolesti mai mult cu atat mai multa tensiune se va acumula, iar ea isi va dori din ce in ce mai mult atingerea). Apoi ceea ce ziceam urmeaza instinctul, lasa imaginatzia sa zburde, lasa-tzi limbutza sa se joace ca la un sarut. Alterneaza ritmul, presiunea. Si apoi o intrebi cum i-a placut: )sper ca am fost de folos! Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC