Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

despre inchisoarea de femei

Ce parere aveti despre despre inchisoarea de femei? Daca as fii politist la o astfel de inchisoare as fii cu pula printre gratii toata tura de 12 ore sa le fac fericite pe detinute =)) Puscaria Targsor, spaima femeilor din GalatiLa penitenciarul din Galati sunt „gazduite" in jur de 60 de femei care au comis diverse infractiuni. Dar aceasta inchisoare este una de tranzitie. Mai exact, femeile condamnate definitiv savarsesc o parte din pedeapsa aici, dupa care sunt transferate la inchisoarea de femei din Targsor (judetul Dambovita), unde se gasesc 557 de detinute. Din cauza renumelui pe care il are aceasta inchisoare, majoritatea infractoarelor din Galati fac tot posibilul pentru a nu fi transferate acolo. Mai multe detinute, dar si psihologii din cadrul Serviciului de Reintegrare Sociala de la Penitenciar, ne-au spus ca primul lucru pe care il fac femeile cand ajung dupa gratii este sa actioneze in instanta diverse persoane (rude, prieteni, colegi de serviciu, etc.). In acest mod ajung sa aiba procese si totodata se intarzie si transferul lor la Targsor. Specialistii departamentului de reintegrare ne-au comunicat ca 90% dintre femeile incarcerate la Galati au diverse afaceri judiciare de pe urma carora mai si profita: se plimba prin instante, prin diverse orase si penitenciare. La inchisoarea de femei din Galati, situatia detinutilor nu este comparabila cu cea a barbatilor. Aici femeile nu se bat intre ele si nici nu abuzeaza sexual una de alta. In schimb, la Targsor, lucrurile stau altfel. Draguta Haraga, una dintre galatencele condamnate pentru furt sustine ca la Galati nu exista „viata de cuplu", dar la Targsor, a auzit ca situatia e diferita. „La Galati nu se fac prostii. Am auzit ca ar fi ceva la Targsor", sustine detinuta.O alta condamnata, pentru luare de mita, spune insa ca o colega de-a ei a avut o experienta trista la inchisoarea din judetul Dambovita. „O colega a ajuns pe acolo si a luat bataie. Apoi a privit cum colegele ei de camera ii mancau toata mancarea. Si majoritatea femeilor traiesc in cupluri acolo", sustine ea. Deocamdata, singura femeie din inchisoare care are ceva probleme la capitolul sexualitate este Lenuta Mihai, retinuta pentru proxenetism. Tanara, care a fost supusa unui tratament hormonal si dorea sa suporte o operatie de schimbare de sex, este cunoscuta in inchisoare cu numele de „Marius". Iar atunci cand a fost „ridicata" de politisti purta asupra ei o centura cu un penis de silicon (obiectul a ajuns acum in custodia politiei). Cu toate acestea, „Marius" nu le-a facut pana acum probleme colegelor lui. Am vazut iste documentare la teve odata. Prin documentarul respectiv s-a vrut a se prezenta fara nici o intentie, situatia femeii'criminale' dintr-o tara est-europeana. Au fost prezentate cateva femei si povestile lor.M-a socat numarul mare de tiganci, si batrane. In randul infractorilor gasesti tot felul de oameni. Era chiar si o doctorita ce-si omorase copilul!primise pentru aceasta 6 ani inchisoare, era resemnata, a spus ca asa a fost sa fie. Majoritatea cazurilor de omor in familie erau puse pe seama consumului de alcool si a necazurilor familiale. Nu va spun in ce fel traiau femeile respective. Poate asta meritau, dar sa stai cate 70 de persoane intr-o camera. Mi s-a parut cumplit.M-a impresionat totusi curatenia, aveau puse la pat stergare albe scrobite, cu dantelute sau fara. Majoritatea femeilor munceau la o sectie de textile, chiar in incinta inchisorii, acest lucru fiind mai mult decat un privilegiu pentru cele ce vroiau sa-si limiteze pedeapsa. Pentru fiecare zi lucrata(textile, bucatarie, munci agricole. Etc), li se scadea o zi din pedeapsa.M-au socat batranele. Si ma gandeam la nepotii si copiii lor. Mi s-a parut groaznic, dar imediat mi-am amintit de situatia discutata chiar saptaman trecuta, cu batrana de 70 de ani ce a omorat cu pietre un copil. Oare ce le indeamna pe unele femei(in cazul de fata femei) sa reactioneze violent?Violenta sa degenereze in pierderi de oameni si-asa mai departe?Un alt caz a fost al unei femei, cu 3 copii, si-a omorat sotul.S-au certat si l-a lovit cu o piatra de pe drum pana l-a omorat. Era jalnic cu bietii bunici stateau si ingrijeau de 3 copii, si isi faceau sperante ca le va fi bine. Vizita la inchisoare, o ora pe luna. Mi-a adus lacrimi in cohi. Nici nu apuca sa-si tina cei 3 copii in brate, sa-i intrebe cum le merge, daca sunt bine. Si trecea ora. Si ei la plecare plangeau saracii. Dar se gandeau ca va trece repede inca o luna pana cand isi vor vedea mama. Si m-a socat relatia intre directoarea inchisorii si detinutele. Se purta frumos. Dar rece. Nu o interesa integrearea lor dupa ce vor savarsi pedeapsa 'bine meritata'. Nu spun ca unele nu sunt vinovate, dar totusi sa li se acorde o sansa(nu recidivistelor, care oricum erau tiganci---sau chiar si lor, de ce nu?). Seninatatea cu care o alta detinuta povestea cum a 'trecut'prin inca alte 5 inchisori, a fost de nedescris. Era ca si cum cineva ar povesti ca nu i-a placut in vacanta undeva. Ca nu era asa bine. Dar totusi in alta parte a fost de mii de ori mai bine. Oare saracia, neajunsurile, grijile, le indeamna pe femei sa recurga la situatii de acest fel. Si sa ajunga in inchisori?Voi ce parere aveti?Imi cer scuze daca am deranjat pe cineva cu aceste cuvinte, este o pura parere personala. Mi-aduc aminte de acel reportaj. Eu eram inca in Romania, deci trebuia sa fie cam prin '98. Si intr-adevar o vad si acum pe doctorita. Era cu o carte in mina, in biblioteca inchisorii. Si n-a vrut sa dea nici un interviu la TV. N-am stiut ca l-ai facut tu (asta daca vorbim desprea aceeasi emisiune). Cred ca e ca mai jos   001. Jpg     119, 63KB     97 download   8. JPG     60, 33KB     96 download   1111111111111. Jpg     120, 83KB     97 download   officer-woman-in-dp-2. Jpg     108, 51KB     96 download: male: male Vreau sa va spun ca inchisoarea de la Trgsor este caz fericit, detinutele sunt tratate cu respect iar coditiile de viata sunt preferabile celor din inchisorile barbatesti unde se intampla lucruri imposibil de imaginat : detinutii isi bat cuie intentionat in cap pentru a petrece cateva zile la infirmeria inchisorii. Lucrurile in general s - au schimbat in bine, exista nenumarate proiecte finantate de catre Uninunea Europeana si va garantez ca acesti bani sunt folositi exclusiv pentru inbunatatirea conditiilor de viata a detinutilor dar cel mai important lucru pentru reintegrarea acestora in societate. Zina Dumitrescu directoarea Penitenciarului a contribuit enorm la buna desfasurare a acestor proiecte, de fapt intreg personalul face eforturi uriase pentru atragerea acestor fonduri. Supraaglomerare din penitenciarele romanesti este o problema pentru care s - au gasit solutii, insa problema mare este atitudinea societatii fata de aceste fiinte care au nevioe de intelegerea voastra la momentul reintoarcerii in societate. Aceste documentare au scopul de a justifica acele fonduri adunate de la contribuabilul european, el trebuie sa stie, nu, unde merg acesti bani si ce se face cu ei. Astfel de reportaje vor mai fi difuzate asa ca nu va speriati! Acum vreo 3 ani am vizitat printr-un proiect citeva inchisori din RO siam intalnit si femei in pushcariile acelea. Horor fratzilor!Sa ne pazeasca D-zeu de asa ceva!Ala e capatul lumii. Acolo viatza se masoara dupa cu totul alte coordonate si zau, nu doresc nimanui asa ceva. Nu e vorba de conditiile de viatza cit de acei indivizi pe care tindem sa ii numim totusi oameni si care numai asta nu sunt in astfel de locuri. Oriunde in lume e cumplit sa stai inchis, sa nu mai fi "om".E marea ratare. Despre femei in pushcarie, daca faci un inventar sumar ce ar trebui sa fie femeia, la acele fiinte nu prea mai gasesti mare lucru din toata splendoarea si frumusetea femeii ca entitate. Suflete golite de dragoste si umanitate.E drept ca nici nu poti lasa pe strada o femeie care si-a macelarit copilul sau sotul, dar nu toate sunt criminale. Unele femei se afla acolo din motive absurde. Cum ies din acea "masinarie" de tocat sufletul si mintea, nu stiu. Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC