Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

despre nimfomane page 2

@amada, nu te supara pe mine dar eu futeam la 24 ani si in somn. Si cred ca dadeam 11 numere la scurt si 4 combinate     si eu am avut 24 ani anul trecut dar sa mor daca puteam sa trag de 7 ori anul trecut, care a trecut acum 24 de ani mosule! Aceasta postare a fost editata de dinozauru: 25 juni 2013 - 04: 48   si cred ca dadeam 11 numere la scurt si 4 combinate Si ce pacat ca ea nu venea!  Buratino, mare grija ca te duc la amada si trebuie sa dai 7 dadaturi si sa ai si genunchii rupti in coate @amada si eu am avut 24 ani anul trecut dar sa mor daca puteam sa trag de 7 ori   Colegule Fluke. Aci te contrazic si io nital (daca ma lasi). Daca nu ma insala memory. Era mai deunazi (last year sure) un baietzas pe aci care la o escorta a bagat 4 numere scurt in doar 50 de minute. Apoi 7 numere in 24 ore pentru copilu ala era un fleac. Pe bune. Aceasta postare a fost editata de Scrat: 25 juni 2013 - 04: 54 @amada si eu am avut 24 ani anul trecut dar sa mor daca puteam sa trag de 7 ori Multi inainte! Daca timp de 2 ani te cam saturai de munca manuala si te intalneai cu o tipa cu care te potriveai perfect. N-ai de unde sa stii cum reactionai la momentul respectiv. Cel cu genunchii m-a "terorizat" doar de 3 ori seara, apoi de 2 ori dimineata si iar de 3 ori seara! Alt "nebun" dupa ce am inceput sa fac cunostinta mai bine cu squirtul, a reusit sa ma faca de 5 ori la un singur normal! Amandoi am ramas shocati! Toate astea, pana sa le traiesc, nu credeam ca exista si nici nu visez ca o sa se mai intample. (Desi nu cred ca as refuza. ) Depinde f mult de atractie reciproca, starea psihica, compatibilitate. Cred ca am cam deviat de la subiect, sorry. O fi adevarat ce se spune ca nu exista femei frigide ci barbati nepriceputi. Dar ca nu exista barbati impotenti ci femei nepricepute o fi valabil? Te cred ca suna incredibil.     Astept cu interes parerea specialistului  > Ananda< Am cunoscut o nimfomana, acum vreo 2 ani. Singura problema era ca e cam batrana, 40+ si timpul isi spune cuvantul. La ea problema cu nimfomania s-a declansat in urma unui accident rutier grav care i-a afectat ceva pe la creier. Vroia mult sex, nu conta unde si cand. Am avut doar 2experiente cu ea, una singur cand m-a cam violat: -D si una cu mai vreo 5 prieteni cand am crezut ca o linistim intr-un gang bang de zile mari.A parut linistita dupa ce am terminat toti de mai multe ori, problema e ca ne-a cautat pe urma pe toti cu salteaua. Nu as mai vrea sa cunosc nimfomane adevarate, e mai incitant sa vrajesti o femeie sa o bagi in pat, decat sa vina una si sa te faca sclavul ei sexual. Cat despre"scorul" pe noapte eu o cred pe amada. Eu dupa 6luni departe de casa intr-un mediu super stresant si un antrenament continuu, cand am ajuns acasa am demolat casa cu iubita mea. Am terminat de vreo 6-7ori intr-o noapte. Nu sunt cel mai mare terente modern, dar cand dorinta a fost maxima am facut sex-maraton @amada si eu am avut 24 ani anul trecut dar sa mor daca puteam sa trag de 7 ori   Asta explica multe. O sa incep prin a ma intreba. Oi fi. Nimfoman? Intr-un fel e clara treaba, ca doar sunt membru pe. Nimfomane. Com. In alt fel ma tot intreb. N-am inca un raspuns, oare atata amar de ani sa nu-mi fi gasit. Nasha? Au fost cateva. Potentiale, recunosc. Insa toate s-au terminat prost. O vreme, au tinut pasul, apoi. In rest am gasit cateva pe parcurs, care ar mai fi avut potential la greu. Doar ca nu am stat suficient cu ele cat sa verific pana la capat.   SINGURA nimfomana pe care am cunoscut-o, era o femeie la 40 de ani, care arata. Beton.  Eu aveam pe atunci.17 anisori. Cum am cunoscut-o? Pai prin. Ai mei! Mama, sotul ei (un fel de tata de al doilea) si ea lucrau la aceeasi. Intreprindere, cu mare aprindere, ca era pe vremea lui Ceasca. II auzisem la un moment dat, fara sa vreau, vorbind despre ce. Nesatula e femeia aia. Ca are un barbat de. Complezenta (ramasesera impreuna pentru copila lor de.16 anisori, insa in rest, fiecare cu p.z.a ma-sii, elegant vorbind. Cum luase ea la rand toti barbatii din. Intreprindere, cum nu prea reusea nici unul sa o. Satisfaca, cum se stricase treaba cu barbatul ei din cauza asta, ca-l. Sleise, etc. Discutii de maturi. Intr-o bucatarie cu usa. Subtire Si intr-o buna dupa amiaza, imi zice maica-mea ca "n-as vrea sa merg la teatru cu TIPA si fata ei de 16 ani? Ca m-au. Invitat. Stiu eu cam ce combinatii facusera ei, maturii, insa. Ma subestimasera.   Ma credeau virgin si se gandisera sa. Ma combine. Complot de. Familii! Normal ca am zis da, insa. Codindu-ma vezi Doamne!   Vine seara weekendului, ne intalnim la Teatrul National, ea, TIPA, intr-o rochita rosie, scurtuta, mulata, talie, craci, sani generosi, cu pantiofiori rosii ca pacatul, cu toc. Fatuca mica, dragutzica insa. Genul ingenuu. Ne asezam in fotolii, eu la mijloc. Cred ca nu mi-am dorit niciodata mai mult sa nu. Fi existat pauze intre acte. Vedeam "Gaitzele". Vorba vine vedeam. Io unul nu vedeam decat cracii aia misto ai TIPEI. Spre finalul primului act, mi-am lipit piciorul, ca din intamplare, de piciorul ei. NU L-A RETRAS! WOOOOW! Tzipa hormonul tanar in mine. In plus mirosea a parfum, frantuzesc, cum nu prea intalneai pe la noi atunci. Fata mica, am luat-o de manutza la un moment dat. Si asa am petrecut cele mai sexy 10 minute din viatza de pana atunci. Prima si urmatoarele pauze au fost o tortura pshica pentru tanarul in calduri care eram eu atunci. Dulci totusi. Si au venit urmatoarele acte, ca o confirmare a ceea ce imi doream. Un picior lipit de alt picior, un picior de femeie matura, frumoasa  si. Disponibila, cu toate ca nu indrazneam sa ma gandesc pana acolo.   A venit si momentul de final de spectacol. Am fost invitat sa trec pe la ele, pentru. Un suc. Am luat un taxi si am plecat, cam tremurand. Inghesuiti pe bancheta din spate, intre ele. Ajunsi la apartament, am suportat eroic "talentul" pianistic al fetitzei, nu ca n-as fi gustat o bucata buna de Schubert, insa fata era chiar. Slabutza la clape. Am fost servit cu suc si. Un pahar de vin rosu, ca-s baiat mare de acuma!   Se facuse 11 seara si fata trebuia sa mearga la culcare. Si eu acasa. Ne-am luat la revedere, ne-am pupat timid si. Am ramas inca "5 minute" sa-mi termin paharul de vin. Minute care s-au transformat in. Ore. Aveau un apartament "bine izolat fonic" cu doua sectiuni distincte, camera fetei si baie, restul aprtamentului si. Baie. Usa de separatie pe hol, inchisa, sa nu fie deranjata fata, pentru ca mama mai avea de. Lucru. M-a tinut pe jar vreo ora. Mici. Indicii, insa nimic evident. Imi era super jena sa nu o dau in bara. Nu indrazneam sa fac pasul decisiv. Daca imi zice" mai tzaca, ce crezi tu ca faci aici? Pana la urma, cu inima batand ca un clopot, mi-am tras un scaun langa fotoliul ei si.i-am pus mana pe picior. A fost suficient. Thank's God! N-as fi indraznit mai mult. S-a aplecat spre mine, s-a uitat in ochii mei. Albastrii si pofticiosi si.m-a sarutat! Wooow! S-a dus in pix toata timiditatea. In 5 secunde eram infundat intre sanii ei. Am fost. Rezistent in pat de micutz, insa primul. Contact nu cred ca a durat mai mult de 10 minute, cu greu. Apoi insa, sa te tzii nene. Femeia era. Incredibila. Era intr-o pofta continua. Cred ca m-ar fi bagat cu totul in pasarica, daca ar fi fost posibil. Mi-am dat drumul de 4 ori in 3 ore, ea doar o data, cam dupa 2 ore. Insa tremura non stop. Tremuriciul ala care te face sa te ia cu ametzeala! Sa iti vina sa. Rupi patul cu ea, sau sa vrei sa o vezi si mai. In Parkinsson. Multumesc lui Dumnezeu ca m-a nascut. Intuitiv cu femeile. In cele mai multe cazuri, ca o mai dau si eu in bara grav uneori, crezand ca fata tremura de placere, in timp ce fata se. Pisha pe ea la propriu si nu stie cum sa-ti zica de. Jena!   Am plecat pe la orele 3, tremurand din toate incheieturile. Atunci n-am realizat, nu aveam experientza necesara. Femeia avea o mare problema, ii placea pula tare, insa nu reusea sa termine decat foarte rar si asa era cu chef non stop. Cred ca s-ar fi putut fute fara pauza de dimineata pana seara si de seara pana dimineata si apoi s-o ia de la capat. Pai cum sa reziste un barbat la asa ceva, mai ales cand femeia face ca toate alea, de parca ar urma sa-si dea drumul in urmatoarle 5 secunde. Permanent? Oricat de dotat, rezistent si. Vivace ai fi, la un moment dat vine momentul sa zici pas. M-am mai intalnit cu ea de inca 3 ori, in conditii mai bune (singura acasa) si m-a lasat lat. Ai mei nu stiu nici acuma.   Iata. O nimfomana. Adevarata! Versiunea Tirbuson, Gogu Tirbuson Hai va pup, enjoy and do not jerk off yourselves to much! By the way it was VERY REAL! Take my words for granted! Gogu, sorry, nimic personal, dar o femeie care "vorbind despre ce. Nesatula e femeia aia. Ca are un barbat de. Complezenta (ramasesera impreuna pentru copila lor de.16 anisori, insa in rest, fiecare cu p.z.a ma-sii, elegant vorbind. Cum luase ea la rand toti barbatii din. Intreprindere, cum nu prea reusea nici unul sa o. Satisfaca, cum se stricase treaba cu barbatul ei din cauza asta, ca-l. Sleise, etc.". E doar o femeie nefericita si nesatisfacuta pt ca n-are cu cine si sta din obligatie, pana la nimfomana e cale lunga. Oricum, frumoasa povestea! De mic ti-a placut. Da dulcico, mi-a placut de mic, m-ai prins.   Nu-ti zic acuma cat de mic, ca o sa mai vorbim, Nu ma refer neaparat la sex ca n-am fost vreun recordman. Am inceput doar la 16 ani. Azi lumea considera asta. Ca fiind tarziu. Acuma serios vorbind, cu mintea mea de acuma si experienta de acuma, femeia era NIMFOMANA. Chiar era. O nimfomana este prin definitie o femeie care. Vrea mereu. SI mereu. De obicei sunt extrem de greu de satisfacut si asta e doar o stare. Temporara. In 10 minute vor din nou! Si chiar asa era. Ca era nefericita, nu contest. Nu ai cum sa fi o NIMFOMANA fericita. Decat una. Nesatisfacuta in majoritatea timpului. Asta e esenta. Nimfomaniei, din pacate pentru ele. Hai te pup! Tirbuson, Gogu Tirbuson Aceasta postare a fost editata de GT007: 25 juni 2013 - 09: 22 Si cred ca as mai putea nominaliza pe cineva, in categoria asta, dar nu sunt inca 100% sigur. Si in plus mi-e ca se supara cineva de pe acilea, mascul feroce! Ii urez. Multa bafta in viata! Bre Gogule, iar esti la terasa si te napadesc amintirile? Hai te pupez maxim. Si io Ramonico! De fapt lucram. O sa fie un pasaj scurt din. Carte! Aceasta postare a fost editata de GT007: 25 juni 2013 - 09: 53 Si io Ramonico!   Si tu, ce anume? Vezi ca sunt invidioasa daca scoti vreo carte inaintea mea. Nu trebuie. E loc pentru. Toata lumea Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC