Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

din jurnalul unei dame de companie

Din jurnalul unei dame de companie(Aceast material este cel mai probabil doar o poveste fictiva. Orice asemanare a personajelor sau a actiunilor cu persoane reale este pura coincidenta. Materialul este publicat pe internet prin diferite bloguri, iar adaptarea pentru o singura poveste este facuta de mine.)Episodul IIeri ne-a mers tare rau, mai întâi am avut scandal cu tipul de la benzinarie, a zis ca nu ne mai lasa la ei la WC si ne-a facut “curve proaste”. Pe Ruxy a si lovit-o cu un mop peste picior… Pe cine face el “proaste”? Daca ar fi fost destept nu muncea ca vânzator aici, cretinul dracului. Mi-am jurat ca nu-mi mai iau tigari de la el! Oricum îi am pe tiganii de la gara cu alba-neagra ce-mi aduc Kent lung si de calitate, fara timbru, direct din America…Bai omule, e belea mare cu criza asta mondiala, nu mai vin clientii la sex, am redus si noi tarifele dar nici asa nu mai avem cautare. Aseara de exemplu am avut doi clienti, un junior de vreo 18 ani în calduri si un turc, un tirist…Pe pustan în 30 de secunde l-am terminat, m-am ales cu 30 lei iar turcu mi-a dat 80 de lei si un pachet de tigari pentru “tot tacâmul”. Si ce sa faci cu 110 lei? Nici de amenda nu-mi ajunge. A fost razie luni seara, ne-au prins iar “curcanii”, am luat la amenzi de nu le putem duce. Vin si la ei sarbatorile si trebuie sa scoata pârleala din ceva si atunci ne iau pe noi la pulaneala. Am si primit bataie în duba, tot îs vânata pe picioare si pe deasupra m-a si amendat cu 700 de lei. De unde naiba sa o platesc? Nici cea din noiembrie nu am achitat-o… suspina Kitty.  Episodul IIIn iulie am avut foarte mult de lucru, făceam şi 500 de lei pe zi dar s-au dus banii, avem şi noi cheltuieli, avem şi noi viaţa noastră, nu stăm toată ziua pe centură. Sunt 2 ani de când fac asta, aproape zilnic sunt aici, strada e casa mea, Ruxy şi Violeta fac parte din familia mea, pe ele le ştiu din 2008, au venit împreună din Botoşani. Mă înţeleg super-fain cu ele, ambele au fugit de acasă şi provin din familii dezorganizate. Ruxy a lucrat în confecţii iar Vio era încă la şcolală, abia în acel an termina liceul, o copilă. E fericită aici chiar dacă a avut de a face cu tot felul de oameni, vin şi români şi străini, mai buni, mai răi, mai vulgari sau perverşi. Unu`, acum 5 ani a vrut să o facem în porumbul de la marginea drumului, a zis că asta e fantezia lui, m-a legat, mi-a tras-o şi m-a lăsat acolo fără bani! L-am blestemat pe el şi pe toată familia lui… Bine că nu am avut şi alte experienţe ca cea de atunci… Am mai păţit-o o dată cu un italian, prin 2006 sau 2007, nu mai ştiu exact. M-a dus tipul la un hotel din apropiere, a luat o cameră şi după ce am făcut-o îmi zice “Mă duc până la maşină, acolo am lăsat banii, vin imediat.” Dus a şi fost, macaronarul dracului, a trebuit să plătesc eu camera de hotel. De atunci m-am învăţat minte: banul înainte dacă vrea să facă treabă, dacă nu, să caute altă fraieră!  Episodul IIIÎn vară m-am înscris la facultate, nu prea merg dar m-am dat bine pe lângă decan, are el grijă de situaţia mea! Am plătit o taxă la început de an dar acum nu mai am bani de continuare. Trebuie să găsesc o modalitate să plătesc. Mi-am tot zis că trebuie să explorez noi locuri, poate că o să am mai mult succes, poate în primăvară o să plec dincolo. Sau măcar să mă întorc în Cluj. Nu le-am spus tovarăşelor mele planul, o să dispar pur şi simplu, o să le sun eu ulterior să le spun că sunt OK, să nu-şi facă griji! Până atunci, iarna asta o să o petrec tot aici, mă bucur că e vreme bună, mai vin clienţi, mai fac un ban…E greu să fi prostituată, toată lumea te jigneşte, toţi te iau peste picior, mai sunt fraieri ce deschid geamul la maşină şi ne scuipă. O dată unul m-a enervat aşa de rău de am dat cu o piatră după maşina lui, i-am lovit doar tabla, nu s-a oprit însă…E deja ora 17, o să merg imediat până la supermarket să cumpăr ceva de mâncare şi poate iau un taxi până la gară după ţigări că s-au terminat. Şi Roxy m-a avertizat încă de aseară că nu mai are, i-am dat eu trei…Aici e linişte, nu cred că o să avem prea mult de lucru în seara asta, presimt asta! Dacă nu va fi nimic o să mai scriu la jurnal, poate o să reuşesc să-l public şi cu banii câştigaţi o să-mi plătesc şcoala!  Episodul IVSe uita la el si se întreba: ce poate dori de la ea un tip ca el, bogat, prezentabil si cunoscut în urbe?Nu era prima data când întâlnea astfel de barbati, dar continua sa se mire în sinea ei de interesul pe care i-l aratau. Stia ca are o voce speciala, care îi înnebunea pe multi, dar mai stia si ca nu are deloc dimensiunile si trasaturile unui fotomodel. Cu toate acestea, telefoanele sunau la orice ora din zi si din noapte, iar barbatii o cautau cu insistenta. Care sa fie secretul? Vocea calda si senzuala, atitudinea materna sau nebuniile sexuale de care aveau parte alaturi de ea? Toate la un loc, probabil."Barbatii sunt ciudati", a conchis Kitty si nu si-a mai batut capul cu despicatul firului în patru. Avea sa se comporte asa cum îi spunea instinctul si experienta pe care o dobândise în ultimii cinci ani. Si stia sigur ca, dupa asta, barbatul îi va deveni client fidel. Al 259-lea.  Episodul VRândurile de mai sus pot parea desprinse din paginile unei carti de calitate îndoielnica. Kitty însa exista. E unguroaica, acum traieste într-unul din cartierele bune ale Clujului, si are 25 de ani. În urma cu cinci ani a învatat arta masajului de la un acupuncturist pe nume Dragu. Nu s-a multumit sa stie doar cum se face masaj clasic, de relaxare, ci a deprins si taina masajului erotic. În cele mai mici amanunte.S-a saturat de viata de pe centura si a început sa dea anunturi în ziare de mica publicitate si, de-atunci, viata ei s-a schimbat fundamental. "Luni seara, când apare anuntul pe Internet, suna vreo 80 de persoane. Cei mai multi dintre ei vor masaje erotice", spune Kitty. Preturile pornesc de la 100 de lei. Ora.   Episodul VIPentru tânara blonda, care nu se înscrie defel în canoanele frumusetii clasice, vorbitul la telefon a devenit un mod de viata. Discuta ore întregi. Pentru clienti are telefoane diferite: pe Orange (0742-915.087) si pe Connex (0723-493.546). Pe primul are 144 de numere, pe cel de-al doilea 114. Plus o agenda cu alte 140 de numere. Ca sa stie exact cine este cel care suna si ce anume vrea, si-a denumit codat clientii: Geep Negru, Geep Verde, Mosul, TipcuFlori, 200Calin, bmwalb, Liviu M, L.A, Dupa22ora, Tarnitacuplu, Matiz Gri, cupluBaisoara, radio21, prodvinalcool, etc.  "Am patit si chestii urâte. Un client important - avea vreo 33 de ani, casatorit si cu un copil - a venit dupa mine cu o masina scumpa si m-a dus într-un apartament special cumparat pentru asa ceva. Nu o sa uit niciodata ziua aia. Eu stateam într-un fotoliu, iar el cocotat în pat. Povesteam. La un moment dat, s-a ridicat furios si m-a prins de mâna. 'Dezbraca-te imediat ca, daca nu, te bat!'. N-am scos nici un cuvânt. A vrut sa ma loveasca. M-am enervat si l-am pus la podea. Am facut doi ani de tae-kwon-do", povesteste Kitty. Totusi, nu a rupt relatia. Barbatul si-a cerut scuze, i-a explicat ca are probleme cu sotia - "Zicea ca nu s-a mai culcat cu ea de nu stiu cât timp" - si Kitty l-a înteles.  Episodul VIIIUneori, lucrurile iau o întorsatura surprinzatoare. "Eram la un client acasa, în Sibiu, si îi faceam masaj erotic. Ajunsesem în pat când s-a deschis usa. Era sotia. O cheama Monica. Ne-am blocat amândoi si am dat sa ma îmbrac. 'De ce te îmbraci? Fac un dus si vin si eu', a zis Monica. N-am mai avut cuvinte. 'Nu asa îmi cunosc sotia', a spus tipul. Am ramas pâna seara târziu si a fost foarte bine. Mi-au devenit clienti fideli", spune Kitty. Nu se da în laturi de a le satisface orice pofta clientilor vechi si "de treaba". Spre exemplu, iarna aceasta, unul dintre ei a dorit un masaj erotic în piscina, la Baile Felix, cu lume în jur."Îl stiu de multa vreme. Are 52 de ani si este casatorit. Politician. I-am îndeplinit dorinta. Oricum, cum era iarna si apa calda, erau numai aburi în jur si nimeni nu vedea nimica. Dar, daca faci o tura prin piscina, vezi cine cu cine este combinat.", povesteste Kitty.  Episodul IXAre parte de tot felul de clienti, care mai de care mai diferiti. Cu unii dintre ei, spre exemplu, doar povesteste ore în sir despre orice. "Am un client-prieten, Dante, care îmi spune ca îi face bine numai sa îmi auda vocea. Facem ture cu masina prin Cluj si povestim. Nimic altceva. El povesteste tot ce îi trece prin cap, iar eu îl ascult si îi raspund". Altora le face masaje erotice pe care nu le finalizeaza: "Am vreo sase indivizi asa. Îmi spun ca partea buna vor sa o rezerve sotiei, când vine acasa. Ma bucur pentru ei". Mai sunt si altii cu placeri care pot parea ciudate pentru omul "de rând". "Unul are tendinte sado-masochiste si îi place la nebunie sa ma uit la el când se loveste. Mie nu-mi place duritatea, asa ca fumez si ma uit. Cu un ochi", povesteste Kitty. A învatat ca pe fiecare barbat trebuie sa-l ia asa cum este si sa-i ofere exact ce asteapta. O formula pe care o aplica cu succes."Le spun ce vor sa auda. Un cuvânt pe care îl folosesc des este 'puiule'. Le place sa fie alintati. Foarte putini sunt cei care vor sa le vorbesc dur si pe astia îi refuz de la bun început", explica Kitty felul în care îsi fascineaza interlocutorii. Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC