Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

disfunctie erectila indusa de pornografie

Am deschis acest topic doar cu titlu informativ. Nu ma intereseaza catusi de putin ce face omu' cu scula lui. In Romania subiectul nu este aproape deloc discutat. In ultimii ani, in toata lumea, au aparut foarte multe cazuri de tineri care sufera de disfunctie erectila. Toti au in comun acelasi lucru: ani multi de pornografie si laba. Pornografia despre care vorbesc esta cea de pe monitor, nu mersul la escorte. Ideea e simpla: creierul nu face diferenta intre actrita porno de pe monitor si o eventuala partenera, reala. In noua era, a internetului de mare viteza, un om are acces la pornografie in 24 de ore cat aveau stramosii nostri intr-o viata intreaga. Intervine astfel o desensibilizare a creierului. Incet-incet observi ca nu ti se mai scoala doar la simpla mangaiere ci doar atunci cand pui un film porno sau cand ai fantezii puternice. Pentru multi pornografia a escalat; daca la inceputuri ti se scula lejer la o poza sexy cu un model de lenjerie, in timp ai cautat lucruri din-ce-in-ce mai extreme si cu fetisuri puternice ca sa ajungi la acelasi nivel de excitare. Ajungi in final ca o simpla femeie goala in pat, cu cracii ridicati sa nu-ti mai fie de ajuns, chiar daca ea arata super-bine. Vestea buna este ca acest "handicap" se vindeca. La unii mai repede, la altii mai tarziu. Oricum, vorbim de abstinenta de luni de zile. O explicatie foarte buna gasiti aici: Eu aici ma situez eu, din pacate. Povestea mea, in mare: am inceput sa ma uit la casete video porno pe la 13-14 ani. M-am imprietenit rapid cu dreapta si duceam in acele vremuri 6-7 "numere"/zi, in medie, lejer. La sfarsitul acestor sesiuni cred ca stiti si voi cam cum te simti. E un sentiment ciudat, neplacut.. Un fel de depresie temporara. Mi-am zis ca nu e tocmai bine si am inceput sa citesc pe tema asta. Toate informatiile erau incurajatoare: toata lumea face, nu exista exces, medicul recomanda. In plus, viata mea sexuala a inceput destul de repede si nu am avut probleme, exceptand anxietatea de performanta de la inceput. In ~3-4 ani au aparut si primele semne ingrijoratoare, pe care eu le-am pus pe seama altor factori. Mai precis: nu simteam nicio placere la sexul oral. Ma excita ideea cand vedeam ca tipa mi-o suge dar sensibilitatea fizica nu mai era. Iar cu cativa ani inainte imi era greu si sa dau cu sapun pe capatana si puneam dusul la presiune cat mai mica. Dupa o lunga pauza, cand am reluat "activitatea", am observat ca eram total detasat de actiune. Aveam erectie insa mintea mea era in alta parte. Adica tot acolo insa nu mai eram cu sufletul ci doar cu trupul. Cautam pozitii cat mai variate, ca in filmele porno, m-a bufnit si un ras isteric si nu am avut parte de nicio ejaculare. Acum mi-e foarte rusine de acea fata. Sunt convins ca s-a simtit jignita. Cucul OK, dopamina deloc. Putea sa fie langa mine si Jeniffer Aniston cu 10 ani mai tanara deacat astazi, eu nu eram acolo. Revin la trecutul recent. Problemele s-au accentuat si, acum 2 ani, am pierdut o casnicie. Evident ca femeia nu s-a simtit bine cand stia ca stai bine cu toate analizele, iei Viagra si tot de pornografie iti arde. Problema si dependenta o consituie pornografia 2D si nu laba in sine, dar cum intre ele este o stransa legatura eu am renuntat in prezent la amundoua. Abia pe la mijlocul anului trecut am aflat si ce s-a intamplat cu mine in tot acest timp. Am descoperit site-ul salvator: http: //yourbrainonporn. Com si, ulterior, forumul in care altii au probleme chiar mai grave decat mine: http: //www. Yourbrainrebalanced. Com. Acum am o prietena care din pacate nu stie despre ce este vorba. Nu as vrea sa comentati aspectul moral al acestei decizii; este o poveste mai lunga. De fapt povestea mea serveste doar ca exemplu, nu e "inima" acestui thread. Va dati seama ca acum apreciez cu atat mai mult aceasta comunitate. In ochii mei escortele au inlocuit cu succes incompententii de doctori/psihologi de pe meleagurile noastre. Ele au leacul pe care il caut. Daca stiam unde se ajunge nu mai eram eu asa comod. Am consumat libidoul de flacau pe un cacat de monitor. Felicit fuckerii de pe acest site si le recomand sa mai stranga un pic din cur cand le arde de o laba. Nu vorbesc despre o abstinenta totala dar libidoul nu castiga nimic pe termen lung. Eu imi revin incet-incet si ma reconectez la viata reala. Erectiile au revenit, chiar daca nu la potential maxim. Deja am pus ochii pe 3 anunturi. Estimez cam o luna pana imi fac curaj si pun mana pe telefon. Nu stiu inca daca imi permit sa discut aceasta problema cu cea la care urmeaza sa ma duc. Cert este ca tre' sa aibe un GFE de 10+. Fir intins! PS: stiu ca multi vor mustaci si vor face caterinca. Din pacate va veni vremea in care va veti aminti de postul meu. Putin probabil sa aveti voi aceasta problema dar persoane din anturajul vostru, poate chiar rude, vor fi lovite de aceasta "epidemie". Mii de scuze pentru faptul ca postul nu are paragrafe. Rog un moderator sa faca putina ordine, daca nu cer prea mult. Postul meu arata OK insa la afisare e iesit un dezastru. Motiv banuit: scriu de la munca si folosesc un proxy site ca am filtru pe pornografie. Salut,   eu unul tin sa te felicit ptr curaj, ptr sinceritate, ptr faptul ca ai prezenta de spirit sa iti adresezi dificultatile obiectiv si ca iti gasesti si solutii. Te cred ca devine o problema serioasa, daca nu este deja, ptr ca ma uit la tanara generatie si constant ca nu au mai nimic in comun cu cea in care am crescut eu. Indrum mereu tineri, care nu par deloc motivati de latura feminina, sa deguste din aceasta sublima placere a realului, insa doar constant ca nu ii si impinge spre fapte. La vremea cand eram eu tanar pustan fetele reale erau cam toata atractia sexuala atat existenta cat si necesara. Nu reviste, nu casete, nu dvd'uri, nu virtual. Traim in perioada informatiei; a transferului, accesului si disponibilitatii ei in mod instantaneu si de mai oriunde. Consideram ca este un avans, o evolutie a societatii noastre contemporane. Sincer, eu unul nu prea sunt convins de acest lucru! Ca orice alt aspect uman vine cu plusuri, dar si cu minusuri. Ma gandesc, un pic avangardist cred, cand tehnologia va avansa la 4d, adica si tactil, prin intermediul spatiului virtual, ce va face specia umana cu sexualitatea fizica? Am un amic care mai in gluma mai in serios spunea: daca as putea sa mi-o sug singur nu as mai iesi niciodata din casa! Aceasta postare a fost editata de johnholmes: 08 januari 2014 - 04: 43 Ce se va intampla? Specia Homo Sapiens va disparea dar nu inainte de a se colora in negru @johnholmes, multumesc pentru intelegere. Marea problema este ca aproape nimeni nu constientizeaza rahatul in care se scalda. Sigur ca astia mai mari imi spuneau de sute de ori: "tinerii din ziua de astazi", "mai lasa dracu' telefonul ala din mana" etc. A fost nevoie de un soc puternic (pierderea unei casnicii), un acces la informatie cu date stiintifice, fara conotatii religioase, si BAM. Murdaria dispare. Din pacate ma simt parte a unei generatii de cobai si ii compatimesc pe cei mai tineri, care s-au nascut in acest mediu toxic. Nu exista in nicio tara interesul ca acesta industrie artificiala si distructiva sa dispara. Solutiile mele in ceea ce ma priveste au fost radicale: 1) am renuntat la un smartphone ultimul racnet si mi-am luat un telefon care nu face decat ce trebuie sa faca. 2) filtre web care, chiar daca pot fi ocolite, te fac sa te gandesti de mai multe ori la ce urmeaza sa faci; ai timp sa te razgandesti, ca sa zic asa. Oricum s-a pus praful pe calculatorul care contine pornografie. Niciodata nu subestima simplicitatea!  Da-o dracului de pornografie, bine ai facut! Aveam un coleg in camin obsedat de pornografie. La un moment dat avea undeva la 100 de giga porn. Pe deasupra se si mandrea, le avea aranjate ca pe rafturi, directoare bine organizate pe categorii de la bdsm la japanese porn (kinky stuff). Ciudatelul nostru avea si prietena, nu era doar un labagiu. Sincer nu l-am prins cu problema-n mana dar recunostea ca o freca destul de des. Daca-mi permiti un pic de ironie satirica, cam asa arata "realitatea" prin care trecem! Desensibilizare sistematica cred ca este termenul folosit in "industrie"!    Apropo, mi-ai adus aminte de un film vazut recent Mircea! Trateaza aceasta problema intr-un mod funny, hollywoodian.   Trailer-ul de la Don Jon este OK. Filmul insa contine multe scene "declansatoare" (triggers). Scenele in sine nu accentueaza disfunctia erectila insa te pot readuce in fata calculatorului, la vechile metehne. In principiu nici statul pe acest site nu este recomandat pe perioada tratamentului (reboot period). Este singurul "lux" pe care mi l-am permis dupa vreo doua luni de la ultima cadere. Vestea buna este ca pastrez inca aversiunea pentru pornografia artificiala, vestea prosta este ca pot oricand sfarsi in pat cu dusmanul. Mdea pericolul pornografiei e real. Pe langa dereglarea mecanismului dopaminei in creier duce si le efecte fizice neplacute ( de ex la masturbare se ajunge a strange membrul cu o presiune mult mai mare cu mana decat cea oferita de vagin.), apoi mai vin si schimbarile psihologice nu numai fizice (dopamina)   Spor la  vindecat dar dureaza cateva luni de abstinenta. Da' macar va fi sigur ca nu ia cine stie ce bts, nu? Atat doar, sa nu o stranga de cap prea tare zici!   mircea, asculta te rog de sfaturile colegului tracekira, vorbeste din cunostinta de cauza!   Aceasta postare a fost editata de johnholmes: 08 januari 2014 - 05: 58 & nbsp; Da-o dracului de pornografie, bine ai facut! Aveam un coleg in camin obsedat de pornografie. La un moment dat avea undeva la 100 de giga porn. Pe deasupra se si mandrea, le avea aranjate ca pe rafturi, directoare bine organizate pe categorii de la bdsm la japanese porn (kinky stuff). Ciudatelul nostru avea si prietena, nu era doar un labagiu. Sincer nu l-am prins cu problema-n mana dar recunostea ca o freca destul de des. & nbsp; Viata sexuala, cu partenere reale, a colegului tau sufera mai mult ca sigur. Nici eu nu am ajuns unde ma aflu brusc, ci treptat. Erectii slabe, chiar daca ejaculeaza, ejaculari precoce. Sunt convins ca el crede ca totul e OK, cum am crezut si eu. Probabil ca da vina si pe partenera, ca nu il excita cum trebuie. Acum si eu am prietena. Am iubit fiecare femeie cu care am fost. Rationalul din mine a vrut, labagiul din mine nu a putut. Anturajul meu (cu mici exceptii) nici nu banuieste ca as avea vreo problema din acest punct de vedere. Pornografia da dependenta. Nu glumesc, cand am renuntat brusc am avut la inceput simptome identice cu cele de sevraj (respiratie greoaie, nervoziatate, insomnii, depresie etc). Altii se simt chiar mult mai rau. In toata aceasta perioada creierul vrea sa se scalde iar in dopamina si incearca sa te proseteasca cat mai tare: "hai ca asta chiar e ultimul film", "n-are cum sa faca atat rau inca o laba mica" etc. PS: scuze inca o data pt. Lipsa paragrafelor & nbsp; & nbsp; Viata sexuala, cu partenere reale, a colegului tau sufera mai mult ca sigur. Nici eu nu am ajuns unde ma aflu brusc, ci treptat. Erectii slabe, chiar daca ejaculeaza, ejaculari precoce. Sunt convins ca el crede ca totul e OK, cum am crezut si eu. Probabil ca da vina si pe partenera, ca nu il excita cum trebuie. Acum si eu am prietena. Am iubit fiecare femeie cu care am fost. Rationalul din mine a vrut, labagiul din mine nu a putut. Anturajul meu (cu mici exceptii) nici nu banuieste ca as avea vreo problema din acest punct de vedere. Pornografia da dependenta. Nu glumesc, cand am renuntat brusc am avut la inceput simptome identice cu cele de sevraj (respiratie greoaie, nervoziatate, insomnii, depresie etc). Altii se simt chiar mult mai rau. In toata aceasta perioada creierul vrea sa se scalde iar in dopamina si incearca sa te proseteasca cat mai tare: "hai ca asta chiar e ultimul film", "n-are cum sa faca atat rau inca o laba mica" etc. PS: scuze inca o data pt. Lipsa paragrafelor   Rezista, si mai bine dai o muie, sau iti face o escorta o laba decat sa te uiti la porno!   Don't give up Rezista, si mai bine dai o muie, sau iti face o escorta o laba decat sa te uiti la porno! & nbsp; Don't give up Multumesc! Categoric rezist.. Cam de asta si sunt aici, pt. Reconectarea la realitate. Da, masturbarea facuta de o escorta e OK. Mai astept putin insa, sa fiu sigur ca pot sa ajung pana la capat. Nu am chef sa-mi iau vibratoare in cap ca am jignit femeia. Bine, exagerez si eu. Mai mult ca sigur reusesc sa fac ceva acum insa vreau sa iasa bine. O experienta esuata cu o escorta imi poate creea anxietati de care chiar nu am nevoie acum. & nbsp; & nbsp; Viata sexuala, cu partenere reale, a colegului tau sufera mai mult ca sigur. Nici eu nu am ajuns unde ma aflu brusc, ci treptat. Erectii slabe, chiar daca ejaculeaza, ejaculari precoce. Sunt convins ca el crede ca totul e OK, cum am crezut si eu. Probabil ca da vina si pe partenera, ca nu il excita cum trebuie. Acum si eu am prietena. Am iubit fiecare femeie cu care am fost. Rationalul din mine a vrut, labagiul din mine nu a putut. Anturajul meu (cu mici exceptii) nici nu banuieste ca as avea vreo problema din acest punct de vedere. Pornografia da dependenta. Nu glumesc, cand am renuntat brusc am avut la inceput simptome identice cu cele de sevraj (respiratie greoaie, nervoziatate, insomnii, depresie etc). Altii se simt chiar mult mai rau. In toata aceasta perioada creierul vrea sa se scalde iar in dopamina si incearca sa te proseteasca cat mai tare: "hai ca asta chiar e ultimul film", "n-are cum sa faca atat rau inca o laba mica" etc. PS: scuze inca o data pt. Lipsa paragrafelor Probabil un psihoterapeut de tip cognitiv comportamental ar fi ajutat. Totusi daca zici ca te descurci singur, foarte bine! Scrii foarte bine, nu te mai scuza, suntem pe nimfomane. Com pana la urma. Probabil un psihoterapeut de tip cognitiv comportamental ar fi ajutat. Totusi daca zici ca te descurci singur, foarte bine! Scrii foarte bine, nu te mai scuza, suntem pe nimfomane. Com pana la urma. Pe vremea in care eram casatorit am fost la psihoterapeut specializat pe probleme sexuale. Evident, nu avea nicio legatura cu realitatea ce imi spunea/facea respectivul. Asta nu inseamna ca ii bag pe toti in aceeasi oala. Sunt convins ca exista in Bucuresti cel putin unul meserias, care stie despre ce este vorba. Acum, ca am aflat cauza problemei, nu mai caut. Mai bine pastrez banii pentru detinatoarele de leacuri (ne-babesti). Cand am postat ultima data credeam ca si acel post, precum cel initial, nu va avea paragrafe. Ma mir si apreciez ca a s-a chinuit cineva sa citeasca in dezordinea aia. Patrick! Eu nu as avea never si niciodata incredere sa ma ajute vreunul din aia! Singurul psihoterapeut bun este doar propria-ti persoana! Fisiere atasate   A_643679_1084598. Jpg     128, 91KB     9 download Nu este vorba de incredere John, este vorba sa poti sa vorbesti cu cineva lucrurile astea. Cine il asculta pe el? De-aici pleaca problema, suntem animale sociabile, problemele de genul asta le rezolvam prin dialog.   ps: Solititudinea adanceste problema. Aceasta postare a fost editata de patrick82: 08 januari 2014 - 07: 34 Pacat ca nu toti barbatii sesizeaza ca au o problema. Tu ai ajuns la disfunctii erectile, dar prtacticand escortingul intalnesc des barbati care sunt cam pe aceeasi cale    pe care erai si tu  la un moment dat. Am observat ca foarte multi barbati au ajuns sa aiba nevoie de o stimulare la limita, aproape dureroasa ca sa poata ajunga la orgasm, nu mai simt atingerile fine, gingase. Multe artificii ce ai putea folosi de ex la oral nu-si mai au rostul, la normal au nevoie de senzatia de frecat in loc de alunecarea placuta. Deci cateodata vaginul devine dureros de la domnii acestia, si nu cred ca sunt singura fata cu problema asta. Lubrifiantii nu-mi plac, dar o sa am nevoie de ele in aceste cazuri Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC