Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

disfunctie erectila indusa de pornografie page 7

Manuela si Manuel     Fisiere atasate   manuel si manuela. Jpg     16, 9KB     0 download pai da eu fac asa. Am acces la datelui lui bancare, ii las de chesltuieli gen chirie, facturi sau whatever. Bani de buzunar -20% din ce obisnuia inainte sa il primesc ca nu tb sa se lafaie. Apoi 50 -50, ai lui in fondul lui de economii, restu mie. Pai stau sa intreb submisivu cum isi cheltuie banii    Vezi, n-ai vrut sa ma angajezi consultant financiar, manager de risc, practician in insolventa, acum ne deschideam birou de dominare financira    Cand o sa vrei sa treci din online in offlice, sa-ti depui CV-ul la ANAF, te pun aia directoare direct  Aia nu-s barbati, va spun eo, sa   stea sa li se porunceasca    Am si eu o curiozitate, te-am citat numa' sa iti apara ce zic. Ca sutn tare curios. La escorte ii lasi sa mearga, le lasi buget?  Ajungi sa-ti ajuti limba cu degetul  Cum era culmea impotentei? Sa ti se-nmoaie pana si degetul cu care-ti impingi limba! Am si eu o curiozitate, te-am citat numa' sa iti apara ce zic. Ca sutn tare curios. La escorte ii lasi sa mearga, le lasi buget?  pe un alt topic vorbea de ceva gen cock-lock, pentru unii din ei. Asa ca, nu cred     Male-penis-font-b-lock-b-font-Stainless-steel-CB6000S-CB6000-CB3000-metal-cock-font-b. Jpg     100, 21KB     1 download pe un alt topic vorbea de ceva gen cock-lock, pentru unii din ei. Asa ca, nu cred   Male-penis-font-b-lock-b-font-Stainless-steel-CB6000S-CB6000-CB3000-metal-cock-font-b. Jpg   Bietii barbati, clar au ceva boala la cap  Am si eu o curiozitate, te-am citat numa' sa iti apara ce zic. Ca sutn tare curios. La escorte ii lasi sa mearga, le lasi buget?  depinde pe cei care ii pun in cock cage nu-i las nici sa se masturbeze, decat maxim de 4-5 ori pe an, dar ii excit constant ca sa ii stranga dispozitivul. Pe altii ii las, dar rarut si cu escorte f scumpe. Pe unii ii pun sa presteze sex oral barbatiilor   contracost si sa imi trimita efectiv tot ce primesc pt asta. Fiecare submisiv e diferit, pe unii nu ii umilesc fizic sau verbal, ci ii domin emotional Vezi, n-ai vrut sa ma angajezi consultant financiar, manager de risc, practician in insolventa, acum ne deschideam birou de dominare financira    Cand o sa vrei sa treci din online in offlice, sa-ti depui CV-ul la ANAF, te pun aia directoare direct  depinde pe cei care ii pun in cock cage nu-i las nici sa se masturbeze, decat maxim de 4-5 ori pe an, dar ii excit constant ca sa ii stranga dispozitivul. Pe altii ii las, dar rarut si cu escorte f scumpe. Pe unii ii pun sa presteze sex oral barbatiilor   contracost si sa imi trimita efectiv tot ce primesc pt asta. Fiecare submisiv e diferit, pe unii nu ii umilesc fizic sau verbal, ci ii domin emotional   Sa-mi arati si mie barbatu' ala care se lasa convins in mediul electronic sa-si puna dispozitivu' 'cela pa pula si sa nu si-l scoata cand vrea muschii lui. I-as arde o mama de bataie    sa-si bage mintile-n cap. Si cred ca mai sunt si alti forumisti cu asemenea idei   . Iar pe aia pe care-i trimiti sa suga pula barbatilor, iti indic eo un forumist acilea unde sa-i trimiti, unu' care-n veci nu va mai avea parte de escorte   . L-au ban-at insa, ca ii dadeai prin PMu ce si cum  Sa-mi arati si mie barbatu' ala care se lasa convins in mediul electronic sa-si puna dispozitivu' 'cela pa pula si sa nu si-l scoata cand vrea muschii lui. I-as arde o mama de bataie    sa-si bage mintile-n cap. Si cred ca mai sunt si alti forumisti cu asemenea idei   . Iar pe aia pe care-i trimiti sa suga pula barbatilor, iti indic eo un forumist acilea unde sa-i trimiti, unu' care-n veci nu va mai avea parte de escorte   . L-au ban-at insa, ca ii dadeai prin PMu ce si cum  exact asta   am gandit si eu si-i oblig sa foloseasca din cel cu cifru, combinatia o stiu doar eu exact asta   am gandit si eu si-i oblig sa foloseasca din cel cu cifru, combinatia o stiu doar eu   Feriasca Dumniezau  Feriasca Dumniezau  ei din cand in cand, sunt diabolica si pe cei ce presteaza de obicei pe sume frumusele, ii pun sa o suga pe bani marunti si apoi le trantesc un "u cheap whore, u dumb ass loser today you didn; t make enough money to afford to see me. See you next week bitch' am si eu momentele mele in care umilesc in mare stil ei din cand in cand, sunt diabolica si pe cei ce presteaza de obicei pe sume frumusele, ii pun sa o suga pe bani marunti si apoi le trantesc un "u cheap whore, u dumb ass loser today you didn; t make enough money to afford to see me. See you next week bitch' am si eu momentele mele in care umilesc in mare stil   Asa, asa, fii dura  Rozico tată, cu scuzele de rigoare: cum ți-a venit în căpșor să faci chestia asta cu fin-domul? Am cetit pe undeva și știu că există într-adevăr așa ceva, e o piață.  Și a doua întrebare: nu e prea cinică treaba asta? Pentru că eu cu mintea mea de hodorog decrepit și rămas în urmă cu moda, consider că asta e o boală și a profita de boala cuiva. Ok, știu, nu erai tu, era alta și respectivii tot aveau cu cine să-și exercite chestia asta. Și ca să previn o problemă pe care ai putea să o pui: nu este același lucru cu mersul la escorte, care este viciu, nu boală și nu un viciu ce creează dependență ( sau extrem de rar).   Adică majoritatea curvarilor, dacă dintr-un motiv sau altul nu mai merg la fetițe ( probleme financiare, lipsă de timp, radar hiperactiv etc.), nu intră în sevraj. Încă o dată, cu scuze dacă inoportunez! Rozico tată, cu scuzele de rigoare: cum ți-a venit în căpșor să faci chestia asta cu fin-domul? Am cetit pe undeva și știu că există într-adevăr așa ceva, e o piață.  Și a doua întrebare: nu e prea cinică treaba asta? Pentru că eu cu mintea mea de hodorog decrepit și rămas în urmă cu moda, consider că asta e o boală și a profita de boala cuiva. Ok, știu, nu erai tu, era alta și respectivii tot aveau cu cine să-și exercite chestia asta. Și ca să previn o problemă pe care ai putea să o pui: nu este același lucru cu mersul la escorte, care este viciu, nu boală și nu un viciu ce creează dependență ( sau extrem de rar).   Adică majoritatea curvarilor, dacă dintr-un motiv sau altul nu mai merg la fetițe ( probleme financiare, lipsă de timp, radar hiperactiv etc.), nu intră în sevraj. Încă o dată, cu scuze dacă inoportunez! Deci nu Bdsm in orice forma e un lifestyle, nu o boala Daca majoritatea submisivilor mei ar fi testati psihologic ar avea rezultate onorabile fata de majoritatea membrilor de pe forum Este un lifestyle scump, deci iti poti imagina ce fel de joburi au acesti oameni si garantez ca-s model pt multi inafara sesiunilor, care nu le cunosc placerile. Totul e consensual si prestabilit, chiar si santajul. Am inceput cu fetisuri si apoi abilitatea mea de a face barbati sa isi doreasca sa-mi   daruiasca diverse ca sa ma simt bine a condus la asta. E doar un joc de putere dedicat unei femei care te fascineaza, in rest cati nu-s umiliti constant in viata de zi cu zi pe salarii mizere si stau asa si nu cauta ceva mai bun? Te rog plzzzz invata sa citezi o persoana cand ii vorbesti Dar da exista ca in orice mediu cazuri de boala in ultimii ani oferindu-mi-se chestii pe care absolut nicio domina nu le accepta pe orice suma, oricat de mare ar fi. Ca domina am limitele mele, de exemplu mi-am promis ca nu mai accept vreodata un tpe sa nu mai spun ca pt un submisiv care i se dedica unei femei, pe care o respecta si invata sa o iubeasca poate curvasareala ca si hobby poate pare un viciu bolnav. Pe cei care au legaturi normale cu femei ii incuranjez sa-si gaseasca o amanta de calitate, in detrimentul aventurilor cu ora sa zicem. Sa fim capabili de empatie si sa privim problema si din pct de vdr bdsm, nu doar al unei relatii vanilla cum o faceti voi. Un bdsm bun este o relatie de lunga durata, nu o aventura al carei efect de nou si condiment se stinge, dupa ce ai facut o recenzie, fie aceasta in sinea ta. In rest sunt poate practici mai mult sau mai putini exotice. Aceasta postare a fost editata de rozkendra: 04 januari 2016 - 07: 58 Roz, înțeleg că e lifestyle, ok! Înțeleg că e consensual și că în principiu cel puțin, se stabilesc niște reguli. Știu că sunt oameni potenți financiar și nu orice cretin poate ajunge la un anumit nivel în societate, profesie, avere. A fi inteligent, nu exclude faptul de a nu avea un grad mai mare sau mai mic de nebunie totuși. Spui de jocuri de putere. Nu e un joc, cred eu. E o capitulare din start, consimțită și asumată, nu are nicio legătură cu ce spui tu referitor la cei ce sunt umiliți pe salarii de mizerie etc. Respectivii nu pot mai mult, sau au avut un ghinion, pentru unii e doar o situație temporară, nu simt plăcere să fie umiliți.  Sincer, sunt curios care e mecanismul submisivilor ăstora, care e explicația, de ce le place chestia asta. E doar o pură curiozitate. Deci nu Bdsm in orice forma e un lifestyle, nu o boala Daca majoritatea submisivilor mei ar fi testati psihologic ar avea rezultate onorabile fata de majoritatea membrilor de pe forum Este un lifestyle scump, deci iti poti imagina ce fel de joburi au acesti oameni si garantez ca-s model pt multi inafara sesiunilor, care nu le cunosc placerile. Totul e consensual si prestabilit, chiar si santajul. Am inceput cu fetisuri si apoi abilitatea mea de a face barbati sa isi doreasca sa-mi   daruiasca diverse ca sa ma simt bine a condus la asta. E doar un joc de putere dedicat unei femei care te fascineaza, in rest cati nu-s umiliti constant in viata de zi cu zi pe salarii mizere si stau asa si nu cauta ceva mai bun? Te rog plzzzz invata sa citezi o persoana cand ii vorbesti   Roz, înțeleg că e lifestyle, ok! Înțeleg că e consensual și că în principiu cel puțin, se stabilesc niște reguli. Știu că sunt oameni potenți financiar și nu orice cretin poate ajunge la un anumit nivel în societate, profesie, avere. A fi inteligent, nu exclude faptul de a nu avea un grad mai mare sau mai mic de nebunie totuși. Spui de jocuri de putere. Nu e un joc, cred eu. E o capitulare din start, consimțită și asumată, nu are nicio legătură cu ce spui tu referitor la cei ce sunt umiliți pe salarii de mizerie etc. Respectivii nu pot mai mult, sau au avut un ghinion, pentru unii e doar o situație temporară, nu simt plăcere să fie umiliți.  Sincer, sunt curios care e mecanismul submisivilor ăstora, care e explicația, de ce le place chestia asta. E doar o pură curiozitate. Roz, înțeleg că e lifestyle, ok! Înțeleg că e consensual și că în principiu cel puțin, se stabilesc niște reguli. Știu că sunt oameni potenți financiar și nu orice cretin poate ajunge la un anumit nivel în societate, profesie, avere. A fi inteligent, nu exclude faptul de a nu avea un grad mai mare sau mai mic de nebunie totuși. Spui de jocuri de putere. Nu e un joc, cred eu. E o capitulare din start, consimțită și asumată, nu are nicio legătură cu ce spui tu referitor la cei ce sunt umiliți pe salarii de mizerie etc. Respectivii nu pot mai mult, sau au avut un ghinion, pentru unii e doar o situație temporară, nu simt plăcere să fie umiliți.  Sincer, sunt curios care e mecanismul submisivilor ăstora, care e explicația, de ce le place chestia asta. E doar o pură curiozitate. Ti-am explicat asa frugar putin mai sus, e o dedicare femei, fizic, mental, afectiv. Vrei sa ii aparti din toate pct de vedere, sa fii atent la nevoile ei si pt o persoana care e obligata sa ia decizii cruciale, importante in sfera munci, e un relas la un moment dat sa nu isi asume alegeri in viata privita, ci sa le lase pe mana femeii in care are incredere. Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC