Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

escorta de nevasta page 7

Sall aceasta mica povestioara e reala am avut un prieten foarte bun care dealtefle nu imi mai este din alte motive. Ei bine eu mergeam la o escorta si ma distram destul de bine cu ea, era o tipa scunda de statura dar foarte indemanoasa, trebace cum se mai zice prin ardeal. Acest prieten al meu era c-am timid si nu prea le avea cu femeile si a zis sa ii fac cunostinta cu cineva, eu ce sa fac i-am facut cunostinta cu miniona fara sa ii zic ca e escorta si azi o intalnire maine una si asa au ajuns la nunta. Au facut si un copil. Oricum nu mai stiu nimic de ei de ceva ani. Asa si care e intrebarea? E o relatare mai petre. Ce sari asa. Daca nu are intrebari omul, sau nu sunt acuzatii in text sau orice altceva, ti se pare suspect!?!? ) dar sunt convinsa ca daca as fi nevoita sa imi fac o relatie alaturi de un barbat pe care sa ajung sa il iubesc, daca as sti ca ma iubeste, ma respecta si merita toata dragoastea mea, l-as iubi cu totul, nu l-as insela si in mod sigur i-as oferi toate cele bune pentru ca relatia noastra sa fie stabila si sa dureze cat mai mult timp posibi. Escortele sunt tot femei, cu multe calitati si cu multa dragoste de oferit. Asa ca, lasati femeile cuminti si incercati macar, o relatie cu o escorta. Va asigur ca fericirea nu va va ocoli! ! ! oare nu asa a zis la inceputul relatiei si prietena ta? Oare nu asa o fi gandit si omu ala? Nu te futi cu timpu. Intrebarea de la care s-a pleacat este " Ce v-ar putea determina sa va insurati cu o escorta?". Nu am vazut prea multe raspunsuri la aceasata intrebare, ci mai degraba daca da sau ba. Rascolind pe net am gasit o abordare destul de realista, spun eu, chiar daca raspunde la intrebarea " Ce v-ar determina sa nu va.". " Teza" are la baza faptul ca atunci cand fiecare dintre noi ne proiectam drumul in viata, suntem insufletiti, ne urmarim pasiunile, etc, ajungem sa evoluam, deprindem o formare profesionala. In orice caz, cred ca cei mai multi dintre noi, privim munca, indiferent la ce nivel, ca pe ceva normal, de pe urma carei obtinem satisfactii, incredere, etc. In cazul escortelor lucrurile nu se intampla niciodata asa. Marea majoritate aterizeaza aici datorita lipsurilor financiare (si faptului ca nu au incredere ca pot depasi acele lipsuri altfel, sau isi doresc sa le depaseasca in cel mai facil mod cu putinta), abuzurilor emotionale din copilarie si adolescenta, lipsei de incredere in propriile forte, lipsei de atentie si interes a parintilor fata de odraslele lor, etc, Prin meseria pe care o practica, escortele isi astupa lipsurile financiare si dezvolta (in proportii mult mai mari decat " beneficiile" ) frustrari pe care le vor cara cu ele toata viata; si le vor transfera si celor din jurul lor. Ajung sa se ascunda in spatele unor masti pe care mai devreme sau mai tarziu vor fi obligate sa le dea jos de catre viata. De obicei asta se intampla tarziu, atunci cand nu mai sunt " in lumina reflectoarelor". Multe dintre escorte privesc ele insele activitatea pe care o desfasoara ca pe o umilita si asta nu face decat sa amplifice frustarile initiale. Banii pe care ii castiga ii risipesc la fel de usor incercand sa astupe golurile emotionale. Cam astea ar fi argumentele pentru care sa nu te casatoresti cu o escorta. Exista, probabil si exceptii. Nu am stat sa analizez dar cu siguranta exista. Desigur ca, pentru cazul exceptiilor, daca poti trece peste faptul ca a avut cateva sute de barbati inaintea ta, lucrurile pot evolua pozitiv. Imi veti spune ca multi oameni care nu profeseaza in domeniu s-ar potrivi descrierii de mai sus. Din pacate si asta este adevarat. Nu spune hop pana nu sari gardu`. Si eu eram de parere ca o escorta nu are ce cauta in viata mea, inafara de intalnirie private. Dar am conostut destul de bine una si am avut o relatie normala si nu am vazut nimic rau in asta. Asa ca nimic nu e imposibil! ! ! Am mai scris pe acest topic, de acord cu faptul ca o escorta este obisnuita cu un anumit nivel al veniturilor pe care un partener cu o profesie obisnuita nu prea i-l poate oferi, deci ar putea fi tentata sa mai aiba cate o " mica escapada" pentru a-si rotunji veniturile. Cred insa ca discutia porneste de la o premisa oarecum gresita: indiferent de profesia pe care o avem, suntem oameni. Desigur ca meseria isi lasa amprenta pe personalitatea si modul tau de comportament, insa, cred eu, daca fondul e bun (am scris cu " O", obsedatilor ce suntem! ), calitatile sale fundamentale raman. Sunt destule escorte cu un anumit nivel de cultura si educatie pentru care alte femei ar putea sa le invidieze. Desigur, majoritatea s-au plafonat din diverse motive: lipsa mijloacelor de trai, atmosfera familiala, adica exact motivele pentru care s-au apucat de servicii de escort, sau, cele care au inceput foarte devreme, din cauza banilor castigati usor. Cred ca orice om simte insa nevoia de liniste si siguranta, de caldura unui camin, de zambetul unui copil, de cineva impreuna cu care sa stai langa brad de Craciun. Da, sanse mai mici de a face o familie implinita cu o escorta, dar exista. Fiecare om merita o sansa. Cred ca nu as avea nici o problema daca as cunoaste/m-as indragostii de o femeie care a practicat meseria. Ok, as avea o problema majora daca ar continua. Poate ca 1% as banuii dar nu as arata o gelozie absurda si ma refer sa o acuz de fiecare data cand se duce la paine ca s-a futut in parcare doamne fereste. Ma gandesc ca in primul rand femeia ar trebuii sa isi doreasca sa paraseasca meseria si sa vrea o relatie normala, pentru ca daca as fi eu pus in situatia sa trag de o escorta sa se lase pentru mine e caz pierdut. Oricum, daca nu ar exista probleme financiare si aici nu prea am ce comenta (salariu cam mic) ar fi ok si nu cred ca m-ar trada. Dar, fiecare cum isi asterne. Orice escorta de aici poate sa " uite" cu ce s-a ocupat si sa isi faca o familie si sa mentina secretul toata viata. In cel mai rau caz, sotul ei o sa creada ca fostul partener al caprioarei era " umblat" si a invatato meserie. Pe de o parte, eu daca as fi in pozitia sa fiu cu o fosta escorta clar mi-ar disparea frica aia ca m-ar insela din curiozitate etc. Eu as accepta o escorta drept partenera de viata pt ca sexul pe care il ofera clientilor nu se compara cu ceea ce poate oferi din placere si cu placere. Nu o sa spun pe gratis pentru ca nu prea exista sex pe gratis. Depinde si de psihicul fiecaruia. Eu m-as simti rau mai degraba daca m-ar insela pe " gratis" cu alt barbat. Profesia de dama de companie e o ocupatie, chiar daca mai exista si clienti cu care o escorta se simte mai bine si chiar are orgasm. Desi nu aveam intentia sa postez aici, vreau totusi sa-mi spun parerea sincera si personala, sper sa nu deranjeze pe nimeni (in caz ca deranjeaza va spun clar si raspicat ca nu voi intra in polemici cu nimeni). FRATILOR. EU NU II CRED PE CEI CARE SPUN CA AR PUTEA, SINCER ! In opinia mea nu stiu daca 2% dintre barbati ar accepta asa ceva, din simplul motiv ca noi ne-am nascut vanatori si POSESIVI ! ! ! Pentru noi a merge la escorte poate fi un hobby (sau ma rog fiecare cum doreste), dar cand se pune problema de a avea o viata si implicit o familie alaturi de o escorta aici lucrurile se schimba. Sunt multi care spun ca acest lucru nu i-ar deranja, dar eu nu cred asta, vorbesc din punctul meu de vedere. Nici prietena nu mi-as face o escorta, cred ca as suferi destul de mult. Asta pentru ca suntem obsesiv impregnati pe cerebel cu ideea ca CE ESTE AL MEU SA FIE NUMAI AL MEU ! ! !, asta e clar, doar suntem masculi. Nu stiu cati dintre voi ati putea accepta acest lucru, eu sincer va spun ca nu as putea trai cu gandul asta, indiferent de cum ar arata escorta, cat de mult m-ar placea sau iubi, mie numai acest gand mi-ar da spasme, mi-ar schimba viata. Deci eu nu as accepta acest lucru indiferent de ce ar zice ea, cat ar castiga, cat m-ar iubi. Alea, alea. Cred ca (aproape) niciun barbat nu ar putea trai cu acest sentiment - sau poate gresesc, dar nu prea cred. Acum hai sa fin sinceri, sa stam stramb si sa judecam drept ! ! ! P.S. Imi cer scuze escortelor care vor citi aceste randuri, sper sa nu le deranjeze, dar mi-am expus punctul meu de vedere. Nu am nimic cu ele, ba chiar le stimez si le respect mult, dar eu asa gandesc. Scuzele mele. Fetelor care sunt deranjate de cele relatate mai sus @scrat SI eu doresc doar sa-mi esprim opinia si nu sa ma cert. Dupa cum am spus depinde de psihicul fiecaruia. Eu am avut o prietena cu meseria de hostess (in club). Si modul in care imi vorbea despre clienti numai gelozie nu-mi producea. Desi evident fata de clienti presupun ca stia sa se facea placuta. Evident ca e o diferenta intre meseria de hostess si cea de escorta. Dar si escortele fac ceea ce fac doar pt bani. Ele doar ofera show. @scrat, ma dezamagesti cu postul asta. De unde ai scos-o pe aia cu 2%?Daca o escorta, sau mai multe, hai sa zicem 10. Ar posta sau ar da sfoara in tara ca se marita. Indiferent daca se lasa sau nu de meserie. Fuck pariu ca niciuna nu ar ramane nemaritata. Genul asta de femei atrage! E adevarat, atrage si profitori materiali sau potentiali pesti. Parca imi imaginez cum o astfel de escorta e dorita de un reputat cadru universitar. -Vai ce adevarata esti ! Ce bine ma simt cu tine! As fugi in lume cu tine! -Pai si doamna cui o lasati? -E femeie buna, dar ma plictisesc alaturi de ea. Nu stie sa faca sex si nu pot purta cu ea decat discutii filozofice! Nu pot sa cred ca un om de afaceri nu a cerut de nevasta o astfel de fata care i-a cazut cu tronc. -Hai, lasa-te de meserie, am eu destui bani. Mergem la mine in oras, unde nu te cunoaste nimeni si vom fi fericiti! Parerea mea: nu duc ele lipsa de oferte. La fel cum noi ne punem intrebarea asta daca am lua o escorta de nevasta. Asa si ele sunt circumspecte la orice oferta/gand de maritis. Orice lucru trebuie gandit de 10 ori inainte si actionat o singura data. De noi sau de ele. Frate @euflo96. Cifra daca nu iti place (ramanem cu sechele dupa uni care dadeau cu cifrele pe aici vad. SIC! ) este irelevanta. Asa am gandit eu, ca totusi sunt si barbati care pot avea o mentalitate sexuala si sentimentala referitoare la persoana de langa ei, diferita de a mea (retine ca nu am zis 100%) eu incadrandu-i undeva in 2%. Daca is mai multi. Sa traiasca de la nasu mare ! ! ! Daca am gresit, MEA CULPA bro. Deci Pentru ceilalti useri. Fara cifre, ca abia scaparam de ele, NU? FRATILOR. EU NU II CRED PE CEI CARE SPUN CA AR PUTEA, SINCER ! In opinia mea nu stiu daca 2% dintre barbati ar accepta asa ceva, din simplul motiv ca noi ne-am nascut vanatori si POSESIVI ! ! ! Nu stiu cati dintre voi ati putea accepta acest lucru, eu sincer va spun ca nu as putea trai cu gandul asta, indiferent de cum ar arata escorta, cat de mult m-ar placea sau iubi, mie numai acest gand mi-ar da spasme, mi-ar schimba viata. Deci eu nu as accepta acest lucru indiferent de ce ar zice ea, cat ar castiga, cat m-ar iubi. Alea, alea. Cred ca (aproape) niciun barbat nu ar putea trai cu acest sentiment - sau poate gresesc, dar nu prea cred. Acum hai sa fin sinceri, sa stam stramb si sa judecam drept ! ! ! uof. Si eu care vroiam sa ma marit.. Mi-ai naruit visele nene Scrat.. Din Cate am inteles/vazut Eu ar trebui sa fie " limbist" de profesie. " Ghilimeaua" o intelegeti cum vreti! Nu ma intelege gresit, Nu judec pe nimeni. Mi se pare ca gresesti Scrat. Iarta-ma dar asta este parerea mea. Acum depinde foarte mult de modul de a gandii al fiecaruia. Nu vad de ce sa nu te poti indragostii de o escorta si chiar sa o iei si de nevasta. Sunt oameni care au sentimente, trairi, nevoi si probabil foarte mult au fos impinse sa faca ceea ce fac de anumite nevoi. Sincer, eu am tot respectul pentru escorte si ma voi purta ca atare mereu. Irina viseaza mai departe pui, meriti sa ti se implineasca visele nu nene. Trebuie sa fie frumusel, sociabil, inteligent, afectuos, cu simtul umorului dezvoltat, responsabil, educat, viril si potent financiar. Ar mai fi si altele, dar deja ar fi descrisa o specie pe cale de disparitie Vedeti? Intelegeti morala?. Nu mai fiti " limbisti" CA n-aveti sanse! ! ! ) citez statusul Irinei dupa mess : " Mi-a spulberat visele Scrat. Deci nu ma mai marit?" Irina, cauti pe cineva/ceva sau nu te-a cerut domnul? (stim noi care ). Zestre ai? M-a cerut domnul. Si e exact ca in descriere. Acum ii caut concurenta. Sa vedem, e vreunul mai mai ca el? Am di tati! ! jur pe rosu! ! Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC