Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

escorte europene page 2

Cam 200. Asta in afara de drogatele de pe Magheru, care au ocupat vadul cu vreo sase luni in urma. Si un mesaj pentru fraieri: "Cine vrea sa cumpere fete de pe Internet trebuie sa stie ca poza nu este niciodata fata reala. Asta, ca sa nu faca ochii mari cand isi vede marfa in carne si oase", spune una care stie cum merg treburile in domeniu. "Eu le tratez ca pe niste rude, stau cu mine, mancam impreuna, lucram organizat, dupa ce ne sfatuim impreuna". Femeia, poreclita "mama", are multa experienta. Este incadrata de doua fete, care nu par curve si sunt sunt genul copilaros, cel mai cautat in ultima vreme in domeniul prostitutiei. Are in permanenta cateva fete care lucreaza in zona centrala a Bucurestiului. "Sunt multe in centru, pai. Mihai are patru, dincolo sunt trei, oho. In total depasesc 200 de bucati". Este vorba despre fetele de calitate medie. Peste ele sunt curvele de superlux, la care cifra in euro poate avea chiar si trei zerouri pe seara. Sunt greu abordabile, traiesc doar in lumea buna. Tot deasupra sunt prostituatele din restaurantele hotelurilor centrale din Bucuresti. Aici se intampla o ciudatenie: toate sunt trecute de 40 de ani, dar nu au concurenta. In jurul hotelului misuna noaptea prostituate tinere si frumose, iar inauntru sunt, invariabil, aceleasi hoaste. "Sunt de pe vremea lui Ceausescu, au o treaba politica acolo, nu te poti baga peste ele. Practica tarifuri normale - un milion, doua milioane, din cate am auzit - dar primesc bani si din alta parte, stai linistit." Fetele "mamei" tarifeaza intre 100 de dolari si 100 de euro - dar pe noapte. Exista si exceptii in cazurile exotice, cand se cere mai mult. Un client a cerut sa fie legat cu lesa si purtat prin casa in patru labe in timp ce latra. Altul a cerut sa-i urineze femeia pe piept. Sun cazuri foarte rare, care apar o data la cativa ani. Sub ele sunt, in primul rand, cele de pe Magheru. Cu vreo sase luni in urma, cateva prostituate care se drogheaza au ocupat bulevardul si au reusit sa sparga piata cu sume mai mici de 500 de mii pentru un numar. Urmeaza fetele "prafuite", de genul celor din zona Garii de Nord sau de pe Calea Mosilor - zona veche - cu sume intre 250.000 si 100.000 de lei. Pe centura poti gasi si cu 50.000 de lei, la repezeala mare. Rafinamentul la "mama" inseamna fete care nu beau alcool, se imbraca decent, sunt parfumate, merg lunar la ginecolog, folosesc intotdeauna prezervativul, au invatat cate o limba straina si, din cand in cand, lucreaza cateva luni la cluburi de noapte din Occident, plasate acolo de sefa lor. "Foamea e destul de mare in ultimul timp, pentru ca numarul fetelor este din ce in ce mai mare. Am avut o gramada de fete, foarte frumoase, care, desi casatorite, s-au apucat de prostitutie pentru a-si intretine familia. Anul trecut am fost in Spania si Portugalia pentru a incheia cateva contracte in cluburi de noapte. Contactele le am de mai multi ani. In Spania mai ales, unde prostitutia e legalizata. Dar nici in Portugalia nu te intreaba nimeni nimic, doar sa ai viza. In rest, nu e problema, fie ca esti in local, fie ca faci trotuarul. Se pot castiga chiar si 500 de euro pe seara." Din cate spune "mama", cele trei cocote pe care le-a lasat acolo sunt in grija sefului de local. Sunt pe maini sigure, care le feresc de clientii violenti. "Sa stii ca la aceasta ora suntem pe locul doi in Europa, dupa rusoaice, care sunt foarte frumoase, trebuie sa recunoastem. Si poate si mai flamande. Noi suntem foarte cautate pentru frumusete si pentru ca suntem civilizate, adica mai spalate si mai culte. Uite, fata asta stie chiar si japoneza", zice "mama". Fata da satisfacuta din cap - "da, da" - dar colega ei ii ia vorba din gura si rupe cateva cuvinte in engleza, ca sa demonstreze ce stie. "Mama" stie italiana. Fiecare cu specializarea ei. Dupa cum spun fetele, au intrat recent intr-o combinatie chiar si cu o firma americana care are un site porno cu filme in direct, la care vor participa si ele. Acolo sa vezi bani. "Filmele porno romanesti sunt proaste. Noi nu avem regizori si nici actori adevarati. Uitati-va la straini cum zambesc tot timpul, ce bine arata, ce natural se misca. Barbatii nostri sunt repeziti, nu numai in filme, dar si in relatiile de simpli clienti. Nu ca romanii ar fi mai putin dotati, dar parca se pricep mai putin la femei. Conteaza chiar si pentru noi o relatie cu un client care te face sa te simti bine. Sa o aiba mare, dar sa fie si delicat. La romani, cei mai buni sunt cei tineri, sub 40 de ani, pentru ca sunt mult mai stilati, parca ar fi din alta tara. Cei batrani sunt mai rai, mai violenti, nu sunt atenti deloc cu noi, nu stiu ce e cu ei. Spre deosebire de straini, care sunt clienti fideli. De la un italian care vine periodic in Romania am primit cate un inel inainte de 1 Martie. Uite ce frumos e.", spune "englezoaica". La intrebarea cum se descurca cu cele care le fac concurenta pe Internet, incep sa rada: "Cine vrea sa cumpere fete de pe Internet trebuie sa stie ca in poza nu este niciodata fata reala. Asta, ca sa nu faca ochii mari cand isi vede marfa in carne si oase." tare articolul de mai sus. Uitati ce sew intampla in tari civilizate ca germania : Germania in urma cu doi ani, iar patronilor de bordeluri - care trebuie sa achite taxe si asigurari de sanatate - li s-a permis accesul la data de baze oficiala a persoanelor care cauta locuri de munca. Chelnerita in varsta de 25 de ani - somera cu studii in domeniul tehnologiei informatice - a declarat ca e dispusa sa lucreze noaptea in- tr-un bar. Ea a primit o scrisoare de la centrul pentru fortele de munca in care era informata ca a aparut o persoana interesata, pe care ar trebui sa o contacteze. Cand a sunat la numarul indicat, femeia si-a dat seama ca, de fapt, era vorba despre un bordel. Conform reformelor din Germania, orice femeie cu varsta sub 55 de ani si care nu a lucrat de mai mult de un an poate fi obligata sa accepte un loc de munca disponibil (inclusiv in industria sexului), in caz contrar aceasta riscand sa nu mai beneficieze de ajutorul de somaj. Luna trecuta, rata somajului in Germania a crescut, pentru a unsprezecea luna consecutiv, numarul celor fara un loc de munca ajungand la 4, 5 milioane - cel mai mare numar de someri inregistrat de la reunificarea din 1990. Guvernul intentiona sa faca o distinctie intre bordeluri si alte locuri de munca, insa a renuntat, considerand ca e o operatiune prea dificila. Drept rezultat, centrele pentru forta de munca trebuie sa se ocupe de persoanele care doresc sa angajeze prostituate, asa cum fac si in cazul celor care cauta o asistenta medicala. Centrele care refuza sa anuleze ajutorul de somaj in cazul persoanelor care refuza o slujba pot fi date in judecata de potentialul angajator. "in prezent, nu exista nici o prevedere in legislatie care sa impiedice orientarea femeilor catre industria sexului. Potrivit noilor reglementari, angajarea in industria sexului nu mai e imorala, astfel ca acest gen de locuri de munca nu mai poate fi refuzat fara riscul de a fi afectat ajutorul de somaj", a declarat Merchthild Garweg, avocat din Hamburg specializat in astfel de cazuri. Eu nu cred ca este vorba neaparat de escorte propriu-zis, sau daca lucreaza independent, da este vorba si de ele. Cei care investesc in acest domeniu ar trebui sa investeasca mai mult si sa ofere conditii de calitate + instruierea fetelor. E plin forumul de moralisti. Care e probl voasttra ma ce face omul cu banii lui?daca era un bogatas atunci il aclamati cind il vedeati cu o tinara la brat pe la tv, cit de ipocriti puteti fi. Si mai daca era in occident zici ca il arestau?se vede ca mai departe de curtea blocului nu ai iesit, in occident batrinii ca el merg la greu in cluburi si la strada. Si nu sunt arestati, dar ma rog ce sa ceri unei natii ipocrite care desi se zbate inmocirla imoralului, se uita in curtea vecinului. Nu fura, nu violeaza nu omoara, asadar ca sa innnapoieze banii aia la car munceste. Nu stiu cand o sa se termine cu aceste ilegalitati in lume! Fenomenul a atins cote ingtijoratoare si aici ma refer la: Italia, Spania, Anglia in proportii mai diminuate, dar totusi in presa internationala se vorbeste de pesti romani, prostituate romance si mai sunt ceva alabanezi, moldoveni! Oricum cred ca ar trebui luate masuri drastice impotriva acestor proxeneti sau traficanti de carne vie care se imbogatesc de pe urma unor naive care in prealabil le prostesc ca le duc la munca si apoi le obliga sa se prostitueze, sau mai sunt cate unele la care nu vor sa munceasca si praktica prostitutia din placere!Eu sunt pt escorte independente si cu ce masini vin in tara, de nu mai au loc pe sosea. Dar ce sa-i faci e si asta o meserie si are radacini adinci, vine din paleolitic O razia s-a facut in 5 locatii diferite din Germania, pentru a discredita afacerea unui cuplu in care ea era romanca, pt ca mergea prea bine. Totul a plecat de la concurenta facuta bordelurilor autohtone, care practica tarife mult mai mari. Patroana a fost arestata si probabil afacerea falimentata. Pacat ca si voi, romani fiind, tot in romani dati, in loc sa spuneti adevarul intreg si anume ca in Germania, prostitutia este legalizata, deci nu se incalca legea, poate doar sa nu-si fi platit toate impozitele. Ma indoiesc insa. Au si italienii tiganii lor )), act criminal cu cruzime, nu violata si vie moarta si arsa. In scrierile faraonilor din Egipt, tara tiganilor este notat, Iulius Cezar imparat mandru si increzut dar inferior in cugetare, sistemul de atac si asezare al soldatiolor in front a fos tinvatat de romani de la Egipteni, in acele vremuri era o natiune de salbateci setosi de PUTERE pe care nu mai stiau cum sa o controleze. In ziua de azi sunt putini mai evoluati dar tot spre animale trag 2000ani de evolutie este prea putin! Defapt sunt tot la nivelul tiganilor inculti, diferenta fiind la cantitatea de furaj incurgetata si nivelul de aqua baut, dar la tigae tot nimic. Dovada-05% crestere economica in 2007 pentru Italia, dovada ca cu o pizza si o macaroana, un Ferrari si un Masserati nu ridici economia, in 2000ani 4produse macaroane, pizza, Ferrari, Masserati, pentru alte 8produse noi mai sunt necesari inca 10000ani, dovada ca in loc de cap astia au bostan. Oricum sunt inconjurati de tigani, rasa care se descurca la nivel minim de supravietuire - daca ar fi italienii in locul lor ar plange toti de FRICA si ar fi un grad de suicid ridicat intre ei fiind o rasa mult mai slaba in evolutie. Pentru italieni sa fie invatatre de minte! Prin 1995 tineau parte tiganilor, acum sa se descurce. Tiganii au inventat piramidele, roata, geometria, au o istorie de peste 19000ani, au pus la punct sistemul SUA din 1850 pana azi, Egiptul a fost parasit in 1300 iar rasa s-a impartit pe toata planeta Bonaparte Dezboin-ai si domin-ai! Asta merge la francezii lui in paris, tiganii nu pot fi dezbinati si nici dominati pentru ca rasa pura domina sa dezbini si sa domini poti, dar nu un IMPERIU, si cand Italia zgarma IMPERIU da de dracu! Cu 0.5% crestere economica italia este involuata in stiinta! Cu moda, 3parfumuri nu iti vor folosi la nimic cand zeul Horius -Soarele va exploda, CUM ITI SALVEZI RASA? PARFUMAND-O, AI TORNI VIN IN CAP. Hitler cand a vazut greseala minora creata, si-a dat seama ca a scos in 1945 din barlog un imperiu sub forma unui URS ce i-a umilit intreaga natiune si Europa de Est pentru 3000tigani gazati. Ca si in Spania unde 90% din prostitutaste sunt handicapatele de rumance la fel in Italia. La fel ca si la Castellion la portocali rumancile isi aduc si fiicele sa invete meserie. Datinile stramosesti la rumani. Rrumania este singura tara din europa unde se nasc copii cu sifilois congenital si rrumania este pe locul I la sifilis. Neam de porci sifilitici Hai sa nu umflam roata la masina ca si italiencele se prostitueaza numai ca nu in strada cei drept, ele sunt mai discrete sa zic asa, hoatele se duc intr-un bar, agata unul cu bani (asta daca le miroase a bani), si gata fetele, se duc la ala sau la ea acasa si gata, maine incepe alta zi si tot asa!Pai ce crede-ti, ca astea-s usa de biserica?Numai ca de ele nu se spun multe ptr ca sunt din aceeasi tara, si da o imagine gresita, dar in schimb cand e vorba de romance, de sud americane, de africance, atunci toata presa si toate televiziunile sunt pe ele! SE STIE DEJA CARE SUNT AFACERILE, SE STIE CE E IN SPANIA YTALIA SI RUMANIA, CATA PROSTITUTIE E SI CATI PESTISORI SE DAU STAPANI PE VIATA ALTORA. DOARME POLITIA'?SAU NU EXISTA POLITIE IN RUMANIA?' II TOT LASA SA ISI FACA TREABA PE STRAZI, MAI SI BAT PE UNU DOY, MAI SI OMOARA DACA E CAZU SI UITE ASA MERG TREBURILE, VOI CE PARERE AVETI'''''? Milano este orasul unde eu am practicat prostitutia cu babe italience maritate si le cunosc foarte bine pe prostituate. Ma bateam deseori cu ele pt locuri mai bune, pana veneau pestii lor si ma luau la pumni. Majoritatea erau italience si rusoaice. Cateva braziliece si somaleze. Asa ca nu mai mintiti. La 10 prostituate, una era romanca, adica eu Andrei Barsan. Daca nu credeti intrebati-i pe romanii din Milano, care ma culegeau de pe strada, cand ma gaseau beat mort sau plin de sange si inconstient de la bataile primite. Popa, doctorul si prostituata vor avea de lucru cat vor exista oamenii pe pamant. Una e sa te gandesti ca stau bietele fete in ploaie dupa clienti si alta e sa le trimiti la shopping si la slujbe cu program fix, cand in cea mai veche meserie din lume, activitatea dureaza destul de putin, in functie de client. EXACT!MERGETI IN MILANO IN PIATA CASHINA-GOBBA SA VEDETI CATE AUTOCARE SUNT ROMANESTI SI CATE AUTOCARE DIN UCRAINA SI DIN MOLDOVA!DE ACOLO E PLECAREA SPRE TARA SI ATUNCI NU ATI MAI COMENTA ASA PENTRU CA HANDICAPATII ASTIA DE ITALIENI AU O ASA CIUDA PE ROMANI CA NICI NU FAC DIFERENTE INTRE NATII!ROMANII SUNT MULT MAI INTELIGENTI DECAT EI LA TOATE NIVELURILE SI PENTRU ASTA BALACARESC TOTUL, IDIOTI MAI IDIOTI CA IN LUMEA ASTA NU EXISTA!PACAT DE CULTURA LOR SI PERSONALITATILE DE CARE DAU DOVADA DAR SUNT PROSTI! Din cauza asta televiziunile italiene nici nu au curajul sa pronunte cuvantul gipsy, este cuvant mare, pentru ca ziarele sau televiziunile in cazul in care vorbesc urat de tigani, ei cunosc cand erau in alianta Antanta impreuna cu Germania, Newton invatat la fizica a avut bunicii din partea tatalui tigani, va deschis ochii prin F=m*a, Einstein tigan -evreu, mare fizician - a lasat in urma lui teoria relativitatii si pentru 3000 tigani Einstein a distrus Japonia cu tot cu imparat incat l-a luat pe ala plansul, cu tiganii se pune doar dracu! Evreii au fost ROBI in egipt secole intregi consemnate in Biblie, deci sunt veri primari cu tiganii Degeaba scriu italienii prin toate ziarele ca majoritatea prostituatelor sunt romance ca ei le sunt clientii fideli! Asa ca ziua le fac panarame si noaptea se inghesuie la ele. Ia sa nu mai mearga la prostituate. Am descoperit acest site din pura intamplare si drept sa spun am ramas fara cuvinte. Ar trebui sa ne jignim mai putin si sa ne apreciem mai mult ptr a pute fi apreciati de restul lumi. Fiecare tara are oile sale negre dar sunt atat de inteligenti incat stiu sa se vorbeasca doar de bine. Moldova, oltenia, ardeal, dobrogea ecc sunt regiuni ale aceleeasi tari: ROMANIA. Vorbind rau despre alti romani vorbesti rau despre tine insuti. P.S. Ptr curiositatea ta sunt ardeleanca, si ar trebui sa inveti ca orice persoana trebuie distinsa ptr ceea ce e si cum e, nu ptr zona de unde provine. Locuiesc in Paris unde majoritatea c urvelor sunt de origine romana! Sunt casatorita cu un roman si incercam sa ne facem un trai mai decent, ptr ca la noi nu au fost parintii care sa ne ajute! Din pacate si mie imi este rusine atunci cind angajatorul ma intreaba de ce origine sunt! Ma simt ofensata prin prisma acestor "ZDRENTE" care ne-au stricat reputatia ; si de altfel sa nu ii uitam si pe rromi, care altceva in afara de cersit si furat nu stiu. Nu pot veni in tara deoarece aici se cistiga mult mai bine. In Romania ca maneger aveam 300e, aici insa am 2000e si sunt asistent maternel. Initial am venit sa cistigam banii cit pentru o casa, acum ii avem dar ne dorim si alte lucruri pe care in tara noastra nu le putem face cu salariile care sunt. Up Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC