Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

escortele au orgasm

Nu conteaza cati bani costa, toate prostituatele vor ca tu sa termini cat mai repede, vor simula placerera pentru ca asta te va excita mai mult, vor pune prezervativul lor pe tine (cel mai stramt posibil ca sa te "aranjeze"). Pentru ele time is money si afacerea este afacere, nu va mai uitati la filmele cu Pretty Lady sau altceva. Despre udat - au ele lubrifianti, nu va faceti griji : blush: Oricum vor incerca sa mai ceara bani in timpul "activitatii" pt actiuni "suplimentare". PS: Multe au "prieteni" cu care au sex pentru placere. Voi ce credeti? Se excita ea singura, asta face parte din meseria ei, sau daca nu mimeaza. Totul e sa un pic de rabdare si sa nu incerci sa intri chiar din prima. Doara nu va inchipuiti ca simte o atractie deosebita fata de toti clientii la vreo 40-50 de ani, burtosi, categorie care reprezinta si grosul cumparatorilor de asemenea servicii. Banii pe care-i platesti sunt ca sa te faca pe tine sa te simti bine, nu sa o faci tu pe ea sa se simta bine. Oricum, daca ea merita si mai dai si tu o sampanie si porti cu ea o conversatie sexy n-are ce sa strice si rezultatul te va multumi mai mult si pe tine. Eu am "cumparat" o data una in Mexic (eram impreuna cu alti 3 romani, hai sa vedem cum este). Alea au venit in gasca, aratau bine, cam la 20 ani (banuiesc, ca nu le-am cerut ID-ul), coborate din masini noi. Hotel de 2 stele, curva stia numai 4 cuvinte in engleza: "more money" si "you finish?". Repetate din 30 in 30 secunde. Targul fusese pentru toata noptea chipurile. A insistat sa folosesca prezervativul ei care era cel mai mic numar posibil, sa trimita tot sangele inapoi in capul de sus - mai ca am troznit-o, dar venisera in gasca (4 curve cu 1 bodyguard - "sotul" uneia din ele, posibil cu o stropitoare la el) si nu voiam sa raman pe acolo. In concluzie, a fost ultima oara cand am aruncat banii pe asa ceva biggrin. Gif. PS: Toti ceilalti prieteni au fost la fel de "fericiti". Poate ca voi credeti sincer ca alea din Romania sunt altfel. Si abia asteapta sa le satisfaca un armasar. Eu nu. Mi se pare penal sa mergi la curve, dar. Cine stie, daca o sa ajung pe-acolo in nici un caz nu o sa ma intereseze sa satisfac pe cineva. O sa isi gaseasca ea satisfactia in banii pe care ii ia, asa ca m-ar durea la basca. Pentru ce as merge la curve? In nici un caz pentru a o satisface pe aia death. Gif adica daca se intampla foarte bine, daca nu. Nu, de ce i-ar pasa cuiva de chestia asta? Am mai zis-o si alta data: toti care isi dau cu parerea la subiecte de genul asta cred ca se refera la fetitele de pe centura, cu dintii cariati. Dar daca ne gandim la anunturile de care-s pline ziarele, alea cu ". Domn generos", acolo dusul e obligatoriu din cate stiu eu. Si nici nu prea vin cei nespalati de-o saptamana. Pe alea de pe centura nu prea ai cum sa le satisfaci, oricata bunavointa ai avea. Fizic, la o m*** scurta, nu prea vad de unde apara satisfactia ei (nu-mi spuneti iar "de la bani", s-a spus de vreo 3 ori deja, am prins ideea). Deci cred ca subiectul topicului face parte din alta categorie. Ar trebui sa ai niste minime notiuni despre orgasmul la femei si cel la barbati. Trebuie sa recunoastem ca exista o diferenta majora. Iar orgasmul la barbat e verificabil prim prezenta ejacularii. La femeie se produce mai mult in mintea, capul si imaginatia ei. Iata de ce nu cred ca un barbat ar putea ejacula in timpul unui cunillingus. Iar faza cu femeia care a ajuns la orgasm in timpul unui sex oral. M-am gandit de multe ori ca ar putea fi teatru. Dar s-a intamplat la mai multe persoane si nu le pot acuza chiar pe toate te fake. Plus ca nu intotdeauna au ajuns la orgasm dintr-o felatie. Ca sa fiu si on topic. Eu cred ca si o prostituata este tot o femei si ar trebui tratata ca atare! Intr-adevar este mai greu cu cele de pe centura sau alea rupte de foame care o fac pe 200.000 din care dau la peste mai mult de jumate. Ma refer la cele care au cat de cat un standrard acolo. Iar cat despre satisfactia unei prostiutuate. Eu cred ca se poate face. Din experienta mea ( si am ceva experienta in domeniu ) daca te comporti cu ea ca si cum nu ar fi prostituata, ele apreciaza chestia asta. Cel putin asa cred eu: ). Dar ma rog de aici si pana la a o face gratis cu ea e cale al dracu de lunga. C ama intorsei de la Amsterdam va dau informatii proaspete din Red Light District. Stau fetele in geam ( si unele arata fabulos si nici nu au 20 de ani), intra tipul, sta fix 12 minute. Tarif: min 50 E. Ideea de baza: ai ejaculat, te-i spalat si te-ai carat. Fetele zic clar "suck and fuck" and go away. Unde era chestia cu satisfacutu' si legatura ei cu prostituatele? Prostitutia e job baieti, nu sentiment. Fiecare 15 minute inseamna minim 50 E, voi nu sinteti decit platitorii. Am fost de atatea ori la prostituate incat tin sa spun sus si tare ca nu eram boschetar si aveam apartament cu doua camere, nevasta si copil. Casa nu mai am ca am vandut-o ca sa am bani de curve, lol. La faza cu jegosii m-ai cam prins ca nu fac baie decat saptamanal, in rest dus. Revenind, pentru tine si multi altii care vorbesc de subiectul asta doar din auzite si se pare ca sunt multi cocosi, iti pot da o gramada de motive pt. Care sa te duci la curve dar tre' sa ma gandesc bine cum sa le exprim aici fara sa fiu "admonestat". Poate data viitoare daca cineva chiar e curios (curioasa). PS: dupa aia o sa te intrebi daca tu esti dobitoc si nu poti s-o convingi pe doamna visurilor tale sa faca ce ti-oi propune eu. Cand am fost la mare, in Neptun, erau niste curve de lux cam in orice club. Tarif? De la 500 euro /2 ore sau 1500 euro toata noaptea. Da cum sa va zic. Aratau alea de sa-ti bati copiii cu cureaua de la ceas. Nu erau cu pesti dupa ele sau cel putin eu nu am vazut vre-unul. Foarte simtite fetele, am intrat in vorba cu una la un bar (de tip irlandez) si aveau acel "ceva" spre deosebire de o curva de centura. Stiau sa poarte o discutie si nu se duceau direct la subiect.N'am apucat sa vorbesc pea multe cu aia ca a plecat (fiind sunata de un client?) insa ce mi-a placut si m-a impresionat e ca si-a luat la revedere de la mine ) Ador fetele simtiteFete d'astea sa tot f*** cu mandrie Optez si eu pt un Insomar: ) Sa raspunda la chestionare D-le sa stim si noi ce simt, ce fac in timpul liber etcTreaba e ca nu prostituata trebuie satisfacuta ci cel care plateste. In plus daca fata arata de revista, clientul se oboseste pina nu mai are cu ce si atunci mai da in plus pe injectia cu. (stiam cum se cheama) sa o mai faca inca o data dar nu pentru satisfactia ei ci, tot pt a lui. Acum prostituata poate fi si o studenta care n-are bani de camin etc si dupa ani o vezi in cine stie ce functie inalta numai datorita calitatilor fizice. Dintr-o emisiune la Tv multe prostituate n-ar renunta la meserie deoarece a devenit ca un drog, au nevoie sa aibe mai multe raporturi pe zi si nu i le poate oferi nici un barbat. Nu neaparat orgasme. De cealata parte sunt cele care o fac intr-adevar pe bani si care mai folosesc si spray pt "amortirea" zonei de contact ca sa-si indeplineasca mai bine meseria. In general toate cam vor sa termini sa-si ia banii si sa plece. In putine cazuri intr-adevar te plac ca barbat si isi mai iau o "pauza" cu tine. Poti deveni asa unul din "prietenii" curvei si sa o faca cu tine de placere si nu din obligatie(bani). Multe sunt convinse ca asta e viata care le ofera atat bani cat si satisfactia muncii: n-ar vrea in veci sa devina sotii sau sa faca mancare, sa renunte la coafor, manichiura, cumparaturi dar aici vorbim de curve de lux, stilate, destepte care stiu pt ce o fac si mai ales nu pot fi acuzate ca sunt curve- te poti alege si cu un proces daca spui ce nu trebuie Sa satisfaci o prostituata. In ultimul rand e cam greu si nu asta este scopul cu care te duci la ea!2. Si eu cum imi mai refulez "micile" iesiri misoginiste daca ma duc cu gandul de a satisface o prostituata!1. Da trebuie satisfacuta, BANESC!Asta ca sa nu te bata pestele si sa mai ai ocazia sa revii (la aceeasi, daca ti-a "placut")! Sunt de 3 ani escorta de lux si nu regret nimic. Trebuie să ai şi o atitudine de maica Tereza, ca să-ţi convingi babele de pe scară că ai ţoale ca lumea şi maşină numai şi numai pe munca ta. Îţi mai faci şi vreun iubit, prieten din copilărie, care trebuie să fie acoperirea ta şi gata. Nimeni nu ştie nimic şi nici nu va spune. Pentru că cei de la petrecerile la care particip şi eu sigur nu vor spune nimic, chiar dacă ne întâlnim pe stradă. Sunt oameni importanţi, care au funcţii şi neveste care vorbesc despre căţei şi despre vizite la saloanele de frumuseţe ca să nu mai aibă riduri: ) sunt de 3 ani escorta de lux si nu regret nimic. Trebuie să ai şi o atitudine de maica Tereza, ca să-ţi convingi babele de pe scară că ai ţoale ca lumea şi maşină numai şi numai pe munca ta. Îţi mai faci şi vreun iubit, prieten din copilărie, care trebuie să fie acoperirea ta şi gata. Nimeni nu ştie nimic şi nici nu va spune. Pentru că cei de la petrecerile la care particip şi eu sigur nu vor spune nimic, chiar dacă ne întâlnim pe stradă. Sunt oameni importanţi, care au funcţii şi neveste care vorbesc despre căţei şi despre vizite la saloanele de frumuseţe ca să nu mai aibă riduri: )eee intr-o zi o sa platiti si consilieri si primari si cei cu functi mari veti vedea voi de jigodi de primari si gurvern de ratati intr-o zi o sa platiti cea ce faceti voi poporului care numai sufera veti raspunde voi odata si odata pentru fatptele voastre o sa va para voua rau dar domnu in iad sa ajungeti si chinuiti il iubesc pe basescu si am orgasm cu el in gand il iubesc pe basescu si am orgasm cu el in gandBasescu pentru ca e scorpion (si astia sunt foarte sexuali) si pt. Ca in mod clar geoana este impotent, se vede din toata alura de ratat. In schimb Base clar inca si-o mai poate scula si are o cautatura oarecum…. Sexuala. PS: probabil ca cele incepatoare pot avea orgasm cu primii clienti cele incepatoare daca te ocupi putin mai multe de ele se simt si ele. Nu bag mana in foc ca au orgasm dar se simt bine, se observa asta. Cand vad "Atingeri tainice", "Placeri nemaintalnite", "Secretele erotismului" etc. - e clar, n-am ce cauta. Asta se cheama reclama nesimtita, iar escortele sunt adesea atat de plictisite de meseria lor incat numai de atingeri "tainice" n-au chef. Din moment ce totul se desfasoara repede e cam greu sa existe emotii de a vedea un barbat gol(poate doar daca are multi muschi si o fata perversa). Emotiile cresc de regula cand iti place de cineva mai mult si nu il ai in pat foarte repede. Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC