Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

exista escorte care ofera serviciul de escorting page 4

Mr. 2x2, poate spune cu inocenta asa. Dar nu merita 100 EUR/ora pentru zambit frumos si neinteles. Mr. 2x2, poate spune cu inocenta asa. Dar nu merita 100 EUR/ora pentru zambit frumos si neinteles. Poi romanu' nici daca ar vrea nu ar avea de dat ) aici e diferenta ). Ca nu degeaba avem ziare pline de 50 ron sau chiar mai putin pe ora pentru sex total: ))   si acum srios, nu mai generalizati! Nu toate escortele sunt batute in cap! Si ca idee pentru raul adand din sufletul lui deep river : inainte de a merge la un eveniment afli detaliile. O insotitoare isteata sta un timp pe google si citeste cate ceva despre acesta, nu se duce ca bata asa, sa fie si ea acolo mascota la bratul vreunuia.v-ati indepartat de subiect si vad ca oricat as incerca sa dau explicatii cu argumente, tot pe a voastra o tineti din punctul meu de vedere unul care are tot salariul lui cateva sute de euro nu o sa dea in viata lui salariul pentru o insotitoare. Culmea e ca astia de tot au salarii mici, nici nu ajung in viata lor la evenimente, ce sa mai vorbim de a fi insotiti de escorte )   voi spuneti si generalizati de escortele de pe forum si le subapreciati. Dar cand ma gandesc cati de pe forumul asta nu au fost in viata lor la opera, la opereta, la teatru sau la decernarea vreunor premii. Hai sa fim seriosi!nu mai jigniti escortele ca nu aveti nici un drept! Intai de toate ar trebui sa va analizati pe voi si sa vedeti ce si cum. Intrebarea ar fi alfel: daca ai avea salariul undeva la zece mii de euro pe luna, juri tu ca nu ai da multi bani sa ai la brat o femeie frumoasa si desteapta care sa te insoteasca? Logic ca la un salariu de cateva sute de euronu iti permiti sa le dai la escorte. Sa-mi fie cu iertare, citesc si ma minunez! Irina are dreptate, nu stii ce face fiecare in viata ei pe langa prestatul de servicii sexuale, ca de altfel fiecare presteaza servicii, doar ca nu sunt sexuale. E un subiect delicat cu foarte multe intelesuri, si din punctul meu de vedere, se dezbate fara sens. Sunt oameni pe forum ce apar pe micile ecrane, chiar si destul de importanti. Oameni ce nu apar la TV si n-au nici o functie dar au f multi bani. Cu aceasta afirmatien imi permit sa spun ca sunt oameni ce permit sa plateasca. Cine face treaba asta, indiferent ca este inclus si sexul sau nu, nu o face cu anunturi la mica publicitate. Pt evenimente cum spune Irina, eu n-am luat 100€ /h niciodata, S-a oferit o suma am acceptat sau nu, sau daca ne cunosteam si s-a mai intamplat, nici n-am mai discutat despre tarif, am primit la sfarsit, si tot timpul am fost multumita. Dar sigur se practica si asa pt evenimente. Roxy, poti lua la fel de bine 300 euro pe seara sau stiu eu ce suma, 200, 500, etc. Impartit la cate ore ai stat, tot la ca ora esti platita, te asigur. Acum depinde cum pui problema si cum inumeri banii..   cat despre cunoscuti. Aici e altceva, deja intervin alti termeni. Daca mi-e cunoscut si mi-e drag nici macar nu am pretentii financiare. Haideti totusi sa ramanem la ideea de escorting, nu de a lua masa in oras cu vreun client fidel Randunico, ma gandesc si poate o sa-ti accept invitatia: P pentru aceeasi "unii" fetele de pe forum nu sint decit prestatoare de servicii, GHINION. Eu chiar am intalnit si fete normale, cu suflet, pentru care a contat si relatia interumana. Si stiu sigur ca nu sint singurul care am stat cu cite o fata 3-4 ore fara ca   acesta sa ma taxeze suplimentar.   Pana sa se ajunga la consolidarea relatiilor si chiar mai mult de atata, intai platesti pentu serviciul oferit. Ca va intelegeti unul cu altul si se creaza anumite simpatii, asta este un alt subiect.   nu stii ce face fiecare in viata ei pe langa prestatul de servicii sexuale, ca de altfel fiecare presteaza servicii, doar ca nu sunt sexuale.   Bineinteles, cu totii facem acest lucru intr-o forma sau alta. Scopul scuza mijloacele. Mai fetele tati, voua chiar asa de mult va place mondenul?Chiar preferati sa mergeti frumos imbracate si cocotzate pe tocuri la un "eveniment" decat sa iesiti in natura?Eu anul trecut am vazut si Valea Loarei si apusul soarelui in Atlantic din cel mai vestic punct al Europei. Castelul Villandry este frumos dar apusul este sublim. Doixodoi, cred ca trebuie sa deschzi un nou topic numit: exista fete care au cgef de iesit " sau "fete carora le plac excursiile si vor sa mearga la plimbare". Titlul tau este ales gresit pentru ceea ce te intereseaza pe tine sa faci. Din pacate te-ai exprimat gresit. Lasa acest thread asa cum e, sa se discute despre insotitoare si escorte in adevarul sens al cuvantului si deschide unul legat de fete care vor sa accepte excusrii sau shoping pe banii clientului si altele. Ca sa nu mai fie asa mare neintelegrea cu privire la titlu.   si mai vroiam sa dau un exemplu legat de bun simt si lipsa de bun simt cand ceri o suma de bani. Consider ca fiecare cere cat se pretuieste, unele mai mult altele mai putin. Asa cum exista soferi care conduc dacia 1310, exista si soferi care conduc logan si soferi care conduc ultima serie de passat. Sa-i fie rusine aluia cu pasat ca nu merge cu dacia mare lipsa de bun simt ). Detaliile  se discuta in particular. Speram din tot sufletul să dai un răspuns de genul ăsta!      Classy!   . Eu chiar am intalnit si fete normale, cu suflet, pentru care a contat si relatia interumana. Si stiu sigur ca nu sint singurul care am stat cu cite o fata 3-4 ore fara ca   acesta sa ma taxeze suplimentar. Sigur respectivele doamne nu erau doar niste prestatoare de servicii ci niste oameni normali care vroiau sa-si impartaseasca gandurile cu un om pe gustul si sufletul lor. Diferentele intre oameni sint imense asa ca nu mai judecati pe cineva la modul general, prin prisma propriului mod de privi si a gandi. Eu unul nu am acceptat asta niciodată, şi nici nu voi accepta un astfel de discount din partea fetei - efectiv nu pot, după cum am spus şi aici, la "halat"!   Mr. HG, cine te-ar insoti la un recital de orga ar trebui MACAR sa stie cam in ce perioade au trait compozitorii ale caror lucrari sunt interpretate (si sa stie fara a cauta pe Google). Ca degeaba vine cu tine imbracata elegant, coafata, parfumata, cu manichiura impecabila daca in pauza concertului da cu bata-n balta spunand cat de mult i-au placut aceste lucrari medievale. Mr. 2x2, poate spune cu inocenta asa. Dar nu merita 100 EUR/ora pentru zambit frumos si neinteles. Mr. DR, "răposatul" Ventrino a fost numit "Drama Queen", probabil că pe bună dreptate. Acum bag de seamă că vrei să devii un fel de  Rococo-Gică-Contra (Rococo pentru că este un curent/stil artistic extrem de simandicos şi împopoţonat) şi după cum a remarcat Rândunica.    si acum srios, nu mai generalizati! Nu toate escortele sunt batute in cap! Si ca idee pentru raul adand din sufletul lui deep river : inainte de a merge la un eveniment afli detaliile. O insotitoare isteata sta un timp pe google si citeste cate ceva despre acesta, nu se duce ca bata asa, sa fie si ea acolo mascota la bratul vreunuia.v-ati indepartat de subiect si vad ca oricat as incerca sa dau explicatii cu argumente, tot pe a voastra o tineti. O astfel de situaţie penibilă se poate evita foarte uşor prin anunţarea escortei cu cel puţin o săptămână înainte de întâlnire.  HG, nu am primit niciun discount. Atit a cerut fata la sfirsit. Alta data "ne-am dat" intalnire. Platesti dar pana la un punct, mai departe daca insisti risti sa jignesti. Dai in becalisme. Irinuca, escortingul nu defineste destinatia. Clar. Ca-ti place tie sa tragi discutiile in directia in care-ti convine tie este alta treaba dar deocamdata asta este topicul meu si nu deschid altul pentru ca pe acesta mi-l ceri tu. Daca vrei, deschide-ti tu unul si numeste-l cum vrei. Iar la capitolul masini. In Romania masina nu reprezinta decat VANITATE, ingamfare mai pe romaneste. Eu nu conduc nici dacia nici pasat dar daca ar fi sa aleg intre cele doua as alege dacia pe nerasuflate. Iar ce conduc eu e mai scump decat pasatul insa nu reprezinta nimic pentru romanul "modern". Un nou "talkshow" de succes made by 2x2, pacat ca se discuta despre "istoria literaturii universale" la "ora de lucru manual".   Maestre, daca imi permiti, "j'ai, tu as, il a.", daca nu ma inseala memoria. Un nou "talkshow" de succes made by 2x2, pacat ca se discuta despre "istoria literaturii universale" la "ora de lucru manual". Era mai rau daca era invers. Oricum prefer talkshow-urile mele decat Capatos sau mai stiu eu ce o mai fi pe la tv. Mai rau e ca nici aici nu scap de "mondenitatzi" si "fitze". Maestre ai "raisson". Aseara imi era tare foame (ca de obicei dealtfel). Iertare. HG, nu am primit niciun discount. Atit a cerut fata la sfirsit. Alta data "ne-am dat" intalnire. Platesti dar pana la un punct, mai departe daca insisti risti sa jignesti. Dai in becalisme.   .   In Romania masina nu reprezinta decat VANITATE, ingamfare mai pe romaneste. Eu nu conduc nici dacia nici pasat dar daca ar fi sa aleg intre cele doua as alege dacia pe nerasuflate. Iar ce conduc eu e mai scump decat pasatul insa nu reprezinta nimic pentru romanul "modern".   1. Mda, poate nu m-am exprimat suficient de clar (utilizarea cuvântului discount nu a fost cea mai fericită alegere), însă nu consider a fi "becalism" plata la oră - este vorba de timpul pe care fata mi l-a alocat mie şi toanelor mele, în defavoarea clienţilor sau potenţialilor clienţi. Este vorba de corectitudine şi respect. Fetele nu fac treaba asta de plăcere, o fac pentru bani şi dacă uneori ne ţinem de poveşti şi timpul trece frumos şi pe nesimţite, atunci consider că este etic din partea mea să plătesc pentru întregul timp alocat. Niciodată nu întreb "cât îţi datorez". Las banii şi, eventual, întreb dacă este OK.   2. Să fii oare unul dintre cei care care nu suportă maşinile nemţeşti? Welcome in the club!  nu o sa ajungeti niciodata la un sens comun,   iti dau dreptate cu ce ai scris 2x2 (In Romania masina nu reprezinta decat VANITATE, ingamfare mai pe romaneste) Fitze sunt peste tot, multa lume are stomacu lipit de spate si fac.( scz pentru expresie) 1. Fiecare procedeaza cum considera. Daca fata mi-a cerut suma, inseamna ca atat a vrut ea. Si gata. Cind am fost invitat chiar nu puteam plati placerea reciproca. Asta este cazul in care se poate da in becalism, eu asa cred. 2. Nu suport masinile germane IN ROMANIA. Asta e alt becalism. Daca as locui in Germania (mii de km fara limita de viteza.   )nici nu m-as gandi la masina frantuzeasca. Diliu, merci 1. Fiecare procedeaza cum considera. Daca fata mi-a cerut suma, inseamna ca atat a vrut ea. Si gata. Cind am fost invitat chiar nu puteam plati placerea reciproca. Asta este cazul in care se poate da in becalism, eu asa cred. 2. Nu suport masinile germane IN ROMANIA. Asta e alt becalism. Daca as locui in Germania (mii de km fara limita de viteza.   )nici nu m-as gandi la masina frantuzeasca. Diliu, merci 1. Da, fiecare procedeaza cum consideră - evident când este vorba de plata unor servicii. Privitor la invitaţie, ai trecut deja la alt nivel - evident că NU poţi insista să plăteşti. 2. Nu suport maşinile germane pentru că sunt extrem de urâte, singurul model care arată a maşină este ăsta! 1. Mda, poate nu m-am exprimat suficient de clar (utilizarea cuvântului discount nu a fost cea mai fericită alegere), însă nu consider a fi "becalism" plata la oră - este vorba de timpul pe care fata mi l-a alocat mie şi toanelor mele, în defavoarea clienţilor sau potenţialilor clienţi. Este vorba de corectitudine şi respect. Fetele nu fac treaba asta de plăcere, o fac pentru bani şi dacă uneori ne ţinem de poveşti şi timpul trece frumos şi pe nesimţite, atunci consider că este etic din partea mea să plătesc pentru întregul timp alocat. Niciodată nu întreb "cât îţi datorez". Las banii şi, eventual, întreb dacă este OK.   2. Să fii oare unul dintre cei care care nu suportă maşinile nemţeşti? Welcome in the club!  Hinky, cam ai dreptate. Este drept ca fetei poate ii este rusine sa ceara plata la ora, daca respectivul client depaseste cu mult timpul alocat prestarii serviciului. In cel mai bun caz, el poate sa ofere un plus, sa zicem, iar fata daca nu se simte confortabil cu asta, ii poate refuza plusul cu eleganta. Insa gestul va fi apreciat mai mult decat plata in sine.   Pana la urma, nu este vorba de cat timp ai prestat efectiv, ci de  faptul ca, de multe ori, acest timp petrecut la povesti il poti folosi facand alte programari si primind alti clienti sau pur si simplu sa stai cu picioarele in sus. Sa fim intelesi nu ma refer aici la o  jumatate de ora peste, ci la 2-3 ore peste timpul alocat. Este de notorietate ca eu petrec destul de mult timp cu un client, dar nici nu imi place sa se intreaca masura bunului simt, mai ales daca nu sunt intrebata daca mai poate sa mai ramana si eu raman cu alta programare "in aer". Pentru ca eu chiar am bun simtz!   Cum zicea o escorta in voga pe forum acum ceva vreme, NOI ALEGEM CU CINE PETRECEM MAI MULT TIMP. Si asta se intampla cand tu, ca prestatoare, inviti clientul sa mai ramana. O autoinvitatie din partea clientului poate insemna Ignore data viitoare. Scuzati franchetea! Si opel-ul e masina nemteasca. Fiabila si relativ ieftina. Sunt pe langa subiect? Daca da scuze. Nu vreau sa fiu un ignorANUS P.S voi ce parere aveti fratilor de Randunica? Nu-i asa ca-i super tare? Frumoasa, deshteapta, inyeligenta. Nu stiu ce sa zic. De la Irinuca incoace n-am mai vazut asa ceva. Topicuri peste topicuri peste topicuri in care aflam cu totii cat este de TARE! Ma inclin. Asta daca nu cumva trebuie sa-i platesc pentru asta. Cine vrea sa se incline in fata ei.100€/reverenta. Uite Randunica aici PR. Hehe: d Sunt sigur sigur ca sunt multi doritori. Sariti fratilor! OFERTA LIMITATA! Mare dreptate ai Doixdoi. Cand am avut ocazia sa ajung in Roma, am fost la o expozitie de masini unde Range Rover-urile erau abia aparute si toata lumea era uimita si incantata de aceasta masina care era o noutate pe piata, in schimb in Romania era deja o masina foate frecvent intalnita pe strada. Si atunci vin si eu cu o remarca. Snobismul in Romania este un fel de "sarea in bucate"!Apreciez multe persoane de aici pe care am avut placerea sa le cunosc personal si mi. Au lasat o impresie extraordinar de buna, dar sunt constienta ca sunt la fel de multe persoane care datorita unor frustrari ascunse confunda calitatea cu bogatia!prefer sa. Mi vad lungul nasului si sa imi accept defectele si greselile si sa nu uit ca sunt ceea ce sunt pentru ca asa am dorit si pentru ca poate am fost prea slaba ca sa reusesc sa. Mi depasesc conditia! Un alt punct de vedere: exista 6 categorii: prostituate, curve, dame de companie, doamne de companie, escorte si curtezane!Dar uneori excesul de narcisism ne fac sa confundam aceste categorii. Si sa consideram ca frumusetea nostra si inteligenta incomensurabila ne poate clasa pe primult loc cand noi de fapt ne situam undeva pe locul 100!este bine sa aven cea mai buna impresie despre noi dar este si mai bine sa ramanem prinsi de realitate pentru ca este posibil sa trecem printr-o dezamagire iremediabila! Nu fac referire la nimic si este normal ca parerile sa fie impartite, fiecare are dreptatea lui, dar hai sa nu ne mai subestimam inteligenta unul altuia!Un om decent, destept si inteligent in momentul cand face ceva, pastreaza pentru el si demonstreaza prin fapte nu prin vorbe!So. Va doresc mult noroc in viata, ca sanatate au avut si cei de pe Titanic! Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC