Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

intamplari amuzante la escorte masaj page 2

Mi s-a intamplat sa nu mi se scoale pula cand am fost la o curva. S-a chinuit saraca 20 de min si pana la urma s-a lasat pagubasa. Am baut cola si ne-am amuzat amandoi lolProblema: erectie intreruptaPosibile cauze: stres, nervozitate, preocupare. In general sunt momente in viata unui barbat in care apetitul sexual scade, lipseste cu desavarsire sau este intrerupt. Aceste momente nu trebuie imediat dezbatute si insotite de idei de genul: are pe altcineva, nu ma mai considera frumoasa sau sexi, nu mai e atras de mine. Este acelasi lucru ca si la noi, cand ne doare capul, cand pur si simplu nu avem chef sau atunci cand in timpul unui act sexual ne gandim la anumite problemesi scade intensitatea. LA barbat e mult mai greu sa mascheze acest lucru deoarece cele doua "extremitati inteligente" gandesc la unison, iar cand seful e impovarat de griji, mititelu se resimte Nu stiu daca a fost cel mai tare loc dar a fost amuzant. In wc-ul de la trenul Timisoara-Bucuresti. Am cunoscut o curva care era studenta in Bucuresti si m-am imprietenit cu ea si in final am ajuns sa o punem in tren. Faza tare a fost ca wc-ul era mic imputiti stiti si voi cum e in tren si m-am cam chinuit nitel. Am pus-o cu un picior pe wc si cu unul pe chiuveta si i-am dat de a sarit in sus. Incepuse dracoasa de gemea si au adus aia dupa hol controlorul : P Am iesit amandoi rosii de rusine de acolo ca se uitau labagii aia toti la noi.A fost fain de tot. A fost odata o chestie super-cool si am "comis-o" pe un imens lac de munte banatean, intr-o barca de agrement. Am lasat barca sa pluteasca in deriva. Era sa ne rasturnam de vreo doua-trei ori. Ce mai, incercati o astfel de croaziera. E ceva demential. Si culmea, am avut si noroc. Nu era nimeni cu OCHIUL pe noi. Eram la tara pe o remorca plina cu fan, cu pizda platita, la ce gropi erau. Nu mai era nevoie sa "muncesc" prea mult. A fost misto, remorca se balasa cand in stanga cand in dreapta si eu ma chinuiam sa nimeresc gaura. De eram incepator. Hmmm. Sa-mi amintesc. De mai mult timp planuiam sa o fac cu o curva frumoasa, dar nu aveam timpu necesar. Pe remorca ne tineam in brate unul pe altul sa nu cadem, am inceput sa ne sarutam, ne-am "incins" atat de rau (mai ales eu), incat nu am mai tinut cont de nimic. Ea purta fustita, asa k nu a fost mare lucru sa o dezbrac cat era necesar, eu mi-m dat pantalonii si chilotii in vine si am trecut la "actiune", luptand sa-mi tin echilibrul deasupre ei, nu a fost usor, mai ales ca eram incepator, dar a fost o experienta placuta si de neuitat. Radeam sa ne prapadim, mai ales ea, ca gropile ma impiedicau sa nimeresc "gaura", noroc ca am prins o mica portiune de drum fara gropi, ca altfel. Era belea. Fratilor eu mi-aduc aminte de acum multi ani sii eram cu o tarfa in spatele unui bloc si atit ne-am giugiulit ca ne am infierbintat si unde era mai aproape sa mergem decit in ghena acelui bloc stiu nasoala "locatie". Acasa nu puteam ca era mama : D Intr-un uscator de bloc. Pai unde? Acasa aveam oaspeti, si-mi era imposibil. Asa ca rufele nu ne-au deranjat. Si nici vecinii care veneau nocturn acasa Bineinteles ca nici parcul nu-mi este necunoscut, cu tantarii lui cu tot si patrulele de politie Interesant topic. Printre altele, cele mai ciudate locuri unde am futrut o curva a fost in bucataria unitatii unde am fost incorporat : Interesant topic. Printre altele, cele mai ciudate locuri unde am futrut o curva a fost in bucataria unitatii unde am fost incorporat : Tare asta.S-a imbracat curva cu cascheta si cu uniforma : D acum vreo 4 ani eram la o curva in bucatarie ( ca acolo m-a bagat ), a lasat usa deschisa s-a suit pe masa si incep sa dau la buci, dupa vreo 5 minute se aude miscare in sufragerie si o intreb daca mai este acasa cu cineva si imi raspunde : mama. Am dat repede sa termin macar daca am platit sa termin inainte sa fiu prins in fapt ca sigur imi murea pula daca intra ma-sa. La sfarsit am ras aman2, am mers in sufragerie a carei usa era deschisa si putea veni oricand ma-sa in bucatarie. Tin sa specific din cate am inteles MA-SA NU STIA CU CE SE OCUPA EA. Ea amatoare de adrenalina. Eu tot ce mai speram era sa nu fie si vreun ''sot'' pe acasa =))a fost fun. Adrenalina. AIRSOFT intamplarea a fost amuzanta. Si eu am patit ceva asemanator cu precizarea ca am fost intrerupt cand futeam la curva de cineva. Era copilasul ei mic de vreo 7 ani care a deschis usa si a intrat in dormitor si ne-a surprins pe amandoi. Sincer nu stiu daca si-a dat seama caci ne-am dat dupa pat amandoi dar nu stiu sigur. Mi-a pierit tot cheful, nu am mai terminat si am plecat dezamagit acasa si cu o stare super naspa. Pe terasa unui bloc cu 7 etaje, îarna, pe viscol, la minus cca 12 drade, escorta fiind în plin ciclu. Pe pulpele ei si pe mine era sânge menstrual, aratam ca un criminal : D: D a fost cea mai tare experienta. Nu mi se pare asa de tare insa na. Daca tu numesti asta ''cea mai tare''. Respect placerea ta. Nu stiu daca a fost cel mai tare loc dar a fost amuzant. In wc-ul de la trenul Timisoara-Bucuresti. Am cunoscut o curva care era studenta in Bucuresti si m-am imprietenit cu ea si in final am ajuns sa o punem in tren. Faza tare a fost ca wc-ul era mic imputiti stiti si voi cum e in tren si m-am cam chinuit nitel. Am pus-o cu un picior pe wc si cu unul pe chiuveta si i-am dat de a sarit in sus. Incepuse dracoasa de gemea si au adus aia dupa hol controlorul : P Am iesit amandoi rosii de rusine de acolo ca se uitau labagii aia toti la noi.A fost fain de tot. Una din cele mai tari intamplari citite aici. Bravo un prieten a luat amenda, nu a avut suficienti bani la el (ca sa se inteleaga cu acel cap de creta) si a primit procesul verbal acasa. Mi sa intamplat sa-mi ceara un ofiter de la politie insotit de inca patru fraieri cu, cascheta sa ma legitimez, iar eu gol, doar cu prezervativ pe p. In ploaie cautam actelepe la pedala de acceleratie la lumina lanternei dobitocului, plm cica este interzis sexul in locuri publice, de cind plm padurea este loc public?Loc care prin insasi natura sau destinatia lui este accesibil publicului, chiar daca nu este prezenta nici o persoana, ori in care publicul avea acces in timpul savarsirii faptei. : PDa stiu, this sucks Nu stiu daca a fost cel mai tare loc dar a fost amuzant. In wc-ul de la trenul Timisoara-Bucuresti. Am cunoscut o curva care era studenta in Bucuresti si m-am imprietenit cu ea si in final am ajuns sa o punem in tren. Faza tare a fost ca wc-ul era mic imputiti stiti si voi cum e in tren si m-am cam chinuit nitel. Am pus-o cu un picior pe wc si cu unul pe chiuveta si i-am dat de a sarit in sus. Incepuse dracoasa de gemea si au adus aia dupa hol controlorul : P Am iesit amandoi rosii de rusine de acolo ca se uitau labagii aia toti la noi.A fost fain de tot. Una din cele mai tari intamplari citite aici. Bravo nu neaparat cei cre stateau pe coridor sau erau blatisti cu nasul. Erau labagiitoti au/am futut ceva undeva candvanu esti tu singurul futangiu. Asltfel nu te-ai fi nascut Nu stiu daca a fost cel mai tare loc dar a fost amuzant. In wc-ul de la trenul Timisoara-Bucuresti. Am cunoscut o curva care era studenta in Bucuresti si m-am imprietenit cu ea si in final am ajuns sa o punem in tren. Faza tare a fost ca wc-ul era mic imputiti stiti si voi cum e in tren si m-am cam chinuit nitel. Am pus-o cu un picior pe wc si cu unul pe chiuveta si i-am dat de a sarit in sus. Incepuse dracoasa de gemea si au adus aia dupa hol controlorul : P Am iesit amandoi rosii de rusine de acolo ca se uitau labagii aia toti la noi.A fost fain de tot. Una din cele mai tari intamplari citite aici. Bravo Aventura, nu gluma! Eu am patit altceva. Un corolar al legii lui Arhimede spune: daca un corp este scufundatintr-un fluid trebuie sa sune telefonul. Eram cu o escorta in camera de hotel cand ma suna sefu. Telefon important, trebuia sa raspund. Fata se uita gales la mine, zambeste si se apuca de oral. Primele minute au fost trecute destul de bine de mine dar. Fata si usor sadica, cand observa ca trebuie sa dau raspunsuri lungi si care cereau concentrare isi amplifica exercitiile facandu-ma sa depun eforturi adevarate sa dau un raspuns coerent. Convorbirea se lungea si eu ma apropiam de momentul culminant. Nici in ziua de azi nu stiu daca am apucat sa inchid telefonul inainte de a scoate strigatul de descatusare.. A fost unul din cele mai pline descarcari avute vreodata. 1. Am gasit acum multi anisori o rusoaica buna rau de maciuca in zona Garii de Nord. Eram oarecum prieten cu pestele ei si mi-a recomandat-o pt. Ca era prospatura. Cand ajung la ea, gagica se imbatase cu colega ei de breasla si erau chiselita amandoua. Eu vazand ca-i bauta ce-mi zic " am belit-o, poa' ma musca asta de ciocan ca sa vezi show-ul dracu ce fac cu ea!". Neincrezator fiind in abilitatile ei de a face sex in starea in care era am zis ca vreau doar o finalizare, desi gagica era intradevar prospatura si arata chiar intr-un mare fel, tate mari si nu foarte lasate, craci lungi, cur un pic mare dar foarte ferm, blonda cu ochi albastrii ( curu' broastii' ). Dezamagita fata ca nu vreau decat o finalizare, imi zice intr-o romana destul de defecta ca ea nu are chef de calareala ci vrea doar sa mi-o suga. Ok zic eu, desi mi-era teama sa nu-mi vomite in poala. Si se pune fata pe supt. Profesionist nu gluma, am constatat cu stupoare ca ii placea maciuca mai rau ca ciocolata. Isi da si bluza jos si ramane in sanii goi si mi-a venit ideea sa o fut intre tate. Buuun, m-a pus fata sa stau pe un fotoliu si ea in genunchi in fata mea, mi-o freca intre tate de zor, iar din cand in cand mai lua un DTH si dadea un scuipat mic pe ciocan. Senzatia era excelenta si in 5 minute am simtit ca explodez, insa exact cand am ejaculat s-a luat curentul si sperma a sarit in parul rusoaicei si probabil ce a ramas pe teava s-a mixat cu saliva ei de pe sani. Cand m-am prins ca nu si-a dat seama ca am ejaculat, i-am zis sa aprinda o lumanare ca sa nu-mi rup gatul pe acolo, deoarece vreau sa ma pis, apoi continuam lucrarea. Zis si facut, m-am ridicat, m-am dus la baie m-am spalat frumos pe maciuca, apoi m-am intors sa continuam. Femeia a vrut apoi s-o tin de cap si s-o fut practic in gura ( v-am spus ca-i placea ciocanul ), iar eu m-am conformat. In timp ce pompam in gura ei generoasa ii suna telefonul si tampita a raspuns in timp ce o sugea deep throath si a iesit un fel de "alio" interferat cu sunetele specifice ale unui sex oral adanc si plin de saliva. M-a bufnit rasul cand si-a scos-o din gura si a intors capul sa vorbeasca la telefon, iar eu am ejaculat pe perete langa capul ei, pt. Ca eram chiar la momentul critic. Am fost iar repede la baie si m-am intors in timp ce ea tocmai finaliza conversatia. Mi-a spus ca deja am stat 20 de min si sa ma grabesc pt. Ca am platit o singura finalizare, desi in realitate trecusera mai bine de 40 de minute de cand eram infipt in ea, asa ca i-am mai dat o clanta de vreo 15 minute unde am reusit sa finalizez in sfarsit in gura ei. Deci 3 finalizari la pret de una, insa doar una asa cum mi-am dorit eu.2. Am gasit odata cu un prieten pe strada, o pocitanie mica si urata pe care am convins-o sa ne suga pe amandoi la un pret de nimic (genul 10 ron raportat la preturile de acum). Creatura era foarte pitica, nu cred ca avea mai mult de 1.40 m si 30 de kg si totusi. Fratilor, facea un sex oral cum nu prea am intalnit, printre cele mai tari DT pe care le-am simtit pe pielea mea vreodata. Ma uitam la ea cu capul ala mic si uratel al ei si ma intrebam unde dracului o baga pe toata si mai da si cu limba pe OO cu ea in gura. Ma asteptam in orice moment sa-i pocneasca moalele capului si sa-i iasa ciocanul triumfator prin ceafa. Ma si vedeam Lex the Impaler. Prietenul meu a avut exact aceeasi senzatie si nici el nu si-a explicat unde ascundea piticania aia ciocanele noastre de dimensiuni cel putin pe lungime mai mari decat moaca capul ei =). Am mai luat-o apoi la cate o finalizare ca se ne facem damblaua si sa dam si o clanta din picioare cu ea stand tot in picioare, noi doi fiind pe la 1.90m inaltime iar cu maciuca sculata i-o dadeam direct in gatlej. A dracului piticanie. Daca as mai gasi-o si in zilele noastre ce bine ar fi.3. Beat rau fiind, m-am dus la o escorta si am ejaculat ferm convins ca o fut in pasarica, iar eu de fapt dadeam ca tampul intre coapsele ei pe la spate =)4. Am luat o escorta acasa cu inca un prieten care arata super bine, blonda, par lung si cret, inalta, slaba, cur frumos, sani cam mici dar ce mai conta. Am venit cu ea acasa la mine si amicul respectiv a insistat sa dea el primul. Ok zic, mergeti in dormitor si m-am pus in sufragerie la tv cumintel sa-mi vina randul. Nu trec 2 minute si iese ala val vartej din dormitor cu o fata de am crezut ca l-a vazut pe dracu' in persoana si nu-mi dadeam seama daca radea sau plangea deoarece horcaia intr-un mod funny si grotesc nereusind sa articuleze doua litere inteligibile aratandu-mi totusi cu degetul dormitorul. "Sa moara mortul!" mi-am zis, ce dracu s-o fi intamplat si diverse scenarii sumbre imi treceau prin minte in timp ce ma indreptam catre usa de la dormitor. Apas clanta si intru cu inima cat un purice, in timp ce amicul meu se zvarcolea in sufragerie pe canapea intr-un fel de agonie ciudata si totusi hilara. Dumnezeule, am ramas traznit, curva era cocotata in mijlocul patului stand in fund si era. CHEALA. Sinead O'Connor, Jan Luc Picard, Kodjak. Si atunci am inteles agonia bunului meu prieten si ne-am contopit amandoi intr-un cor de horcaieli si un ras isteric de ne-a durut burta 3 zile apoi. Va dati seama reactie, sa intri cu o blonda in dormitor si cand iti dai pantalonii jos si te intorci falnic spre ea, sa constati ca e CHEALA BEC? =))Sper ca v-ati prins ca era vorba de o peruca O escorta ma ruga de fiecare data: "mai, te rog, ia-ma si pe la spate", pana cand m-a facut sa-i zic: "uite cum stau lucrurile, eu te platesc ca sa te f.t dupa cum vreau eu. Daca vrei in pozitia asta, atunci na, plateste-ma tu pe mine."" Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC