Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

intamplari amuzante la escorte masaj page 4

Am fost la o escorta care avea un catelus, ei bine, in timp ce-i dadeam umeri-craci, catelusul a venit pe la spate si a inceput sa ma linga in cur Asta e auzita de la o escorta. Nu prea isi explica ea un gust ciudat cand facea oral unui client si nici nu-si explica cum rezista el asa de bine la nurii, farmecele si talentele ei si nu isi da drumul! (sa fim seriosi, ele vor sa ne dam drumu' repede) Raspunsul l-a gasit in baie! Un spray contra ejacularii. Il uitasem melteanul acolo! ) Cea " mai amuzanta" intamplare consider ca s-a petrecut atunci cand am futut o curva cu anunt in ziar, si nu mi-a luat banii ci m-a invitat sa vin si altadata. Am revenit, platind rundele urmatoare bineinteles Sa va zic eu una mai putin amuzanta la momentul respectiv. Mi -am selectat o escorta buna si am plecat spre ea. Frezat, parfumat, ras proaspat, si mai tin minte, " plin" de mine. Ajuns la fata, aceasta imi repeta serviciile. Aleg o finalizare din lipsa de timp. Eram pe fuga si ce iti e si cu timpul asta! Nici nu stii cum zboara! Sa revenim la domnisoara, care era o finuta. Mi-a spus ca nu contabilizeaza timpul aiurea, gen " la 18 si 20 de minute parcai masina" sau " ai intrat pe usa acum 15 minute". Draga de ea imi spunea ca prefera putin si bun. Cred ca am tinut cont! Dupa ce am iesit de la dush, am tras o privire discreta la un ceas aflat pe un perete: era 18 si 35 de minute.V-am zis ca eram pe fuga totusi, dar daca se intampla sa uit de mine nu vroiam sa treaca mai mult de o ora. In fine, incep eu treaba cu fata asta. Dau eu ce dau acolo si la un momendat termin. In fine nu e recenzie sa dau detalii. Ridic privirea spre ceas si ma sperii, am stat o ora! S-a dus pe pula timpul meu! Cum trece vremea bai fratilor! Ma uit inca o data la ceas si cand colo era 18: 35! O intreb " merge ceasul asta?"." Care ceas?" incearca ea o gluma." ala de pe perete", ii zic eu." Sigur, dragul meu, merge! " Nici nu stiam cum sa ma simt. Bine, ca totusi nu a trecut ora sau rau ca a " trecut" prea repede. Nu va zic daca am mai stat un numar sau nu, ca totusi puteam sa stau o ora, dar cu siguranta ceasul mergea! Pana sa ies pe usa numai cu ochii pe el am stat! Si totusi, happy end Acum cativa ani, cred ca 7-8, am luat o taraba dupa Pache. I-am dat materialu si mi-a zis sa intram la ea in curte sa ne facem treaba. Am fost putin mirat cand m-a pus sa sar gardu. O intreb daca este sigur curtea ei de treaba si a zis ca da nu e nicio problema. Se apuca otrava de oral si dupa vreo 5 minute iese un mosh pe geam si incepe sa ne injure ' iesiti futu-va muma-n cut de la mine din curte'. Raspund si eu politicos ' gata tata sugea-mi-ai pula si tu ' si sar gardul inapoi. Bineinteles ca am ramas neterminat. N-am talent sa povestesc in scris ca as avea muuuulte patanii de genu asta pt ca de mic copil imi place actiunea. @Playboy14, sa ne spui tot aici. Talent la scris avea Sadoveanu, Caragiale, Creanga. Noi avem pataniile noastre. Cu cuvintele noastre. Baga tare! Doamne cand ma gandesc prin ce locuri am fost cand eram mai mic ma ia frica: )) Nu m-as mai duce acu nici batut. Mare curaj ( inconstienta ) aveam. Pe undeva pe Plevnei iarna frig, mai eram cu 2-3 prieteni. Intru in curte, aleg fatuca, uscata si inalta buna de pula. Cand intru in casa am simtit ca nu se deschide usa bine si impingeam cu putere. Simteam ca tine ceva si eu mai tare impingeam si se aude deodata o strigatura de ' om torturat' ca sa zic asa gen Aoloooo, au mamaaa. Si curva urla ' il omori pe Doru, il omori pe Doru'. )))) a fost ras mare Doru era un drogat care dormea in camera de tragere cand fetele nu aveau treaba. Avea undeva pe la vreo 40 de ani, o geaca groasa pe el, 2-3 perechi de pantaloni si un fes mare gen axinte si racnea de dupa usa. )) 1. Am gasit acum multi anisori o rusoaica buna rau de maciuca in zona Garii de Nord. Eram oarecum prieten cu pestele ei si mi-a recomandat-o pt. Ca era prospatura. Cand ajung la ea, gagica se imbatase cu colega ei de breasla si erau chiselita amandoua. Eu vazand ca-i bauta ce-mi zic " am belit-o, poa' ma musca asta de ciocan ca sa vezi show-ul dracu ce fac cu ea! ". Neincrezator fiind in abilitatile ei de a face sex in starea in care era am zis ca vreau doar o finalizare, desi gagica era intradevar prospatura si arata chiar intr-un mare fel, tate mari si nu foarte lasate, craci lungi, cur un pic mare dar foarte ferm, blonda cu ochi albastrii ( curu' broastii' ). Dezamagita fata ca nu vreau decat o finalizare, imi zice intr-o romana destul de defecta ca ea nu are chef de calareala ci vrea doar sa mi-o suga. Ok zic eu, desi mi-era teama sa nu-mi vomite in poala. Si se pune fata pe supt. Profesionist nu gluma, am constatat cu stupoare ca ii placea maciuca mai rau ca ciocolata. Isi da si bluza jos si ramane in sanii goi si mi-a venit ideea sa o fut intre tate. Buuun, m-a pus fata sa stau pe un fotoliu si ea in genunchi in fata mea, mi-o freca intre tate de zor, iar din cand in cand mai lua un DTH si dadea un scuipat mic pe ciocan. Senzatia era excelenta si in 5 minute am simtit ca explodez, insa exact cand am ejaculat s-a luat curentul si sperma a sarit in parul rusoaicei si probabil ce a ramas pe teava s-a mixat cu saliva ei de pe sani. Cand m-am prins ca nu si-a dat seama ca am ejaculat, i-am zis sa aprinda o lumanare ca sa nu-mi rup gatul pe acolo, deoarece vreau sa ma pis, apoi continuam lucrarea. Zis si facut, m-am ridicat, m-am dus la baie m-am spalat frumos pe maciuca, apoi m-am intors sa continuam. Femeia a vrut apoi s-o tin de cap si s-o fut practic in gura ( v-am spus ca-i placea ciocanul ), iar eu m-am conformat. In timp ce pompam in gura ei generoasa ii suna telefonul si tampita a raspuns in timp ce o sugea deep throath si a iesit un fel de " alio" interferat cu sunetele specifice ale unui sex oral adanc si plin de saliva. M-a bufnit rasul cand si-a scos-o din gura si a intors capul sa vorbeasca la telefon, iar eu am ejaculat pe perete langa capul ei, pt. Ca eram chiar la momentul critic. Am fost iar repede la baie si m-am intors in timp ce ea tocmai finaliza conversatia. Mi-a spus ca deja am stat 20 de min si sa ma grabesc pt. Ca am platit o singura finalizare, desi in realitate trecusera mai bine de 40 de minute de cand eram infipt in ea, asa ca i-am mai dat o clanta de vreo 15 minute unde am reusit sa finalizez in sfarsit in gura ei. Deci 3 finalizari la pret de una, insa doar una asa cum mi-am dorit eu.2. Am gasit odata cu un prieten pe strada, o pocitanie mica si urata pe care am convins-o sa ne suga pe amandoi la un pret de nimic (genul 10 ron raportat la preturile de acum). Creatura era foarte pitica, nu cred ca avea mai mult de 1.40 m si 30 de kg si totusi. Fratilor, facea un sex oral cum nu prea am intalnit, printre cele mai tari DT pe care le-am simtit pe pielea mea vreodata. Ma uitam la ea cu capul ala mic si uratel al ei si ma intrebam unde dracului o baga pe toata si mai da si cu limba pe OO cu ea in gura. Ma asteptam in orice moment sa-i pocneasca moalele capului si sa-i iasa ciocanul triumfator prin ceafa. Ma si vedeam Lex the Impaler. Prietenul meu a avut exact aceeasi senzatie si nici el nu si-a explicat unde ascundea piticania aia ciocanele noastre de dimensiuni cel putin pe lungime mai mari decat moaca capul ei =). Am mai luat-o apoi la cate o finalizare ca se ne facem damblaua si sa dam si o clanta din picioare cu ea stand tot in picioare, noi doi fiind pe la 1.90m inaltime iar cu maciuca sculata i-o dadeam direct in gatlej. A dracului piticanie. Daca as mai gasi-o si in zilele noastre ce bine ar fi.3. Beat rau fiind, m-am dus la o escorta si am ejaculat ferm convins ca o fut in pasarica, iar eu de fapt dadeam ca tampul intre coapsele ei pe la spate =)4. Am luat o escorta acasa cu inca un prieten care arata super bine, blonda, par lung si cret, inalta, slaba, cur frumos, sani cam mici dar ce mai conta. Am venit cu ea acasa la mine si amicul respectiv a insistat sa dea el primul. Ok zic, mergeti in dormitor si m-am pus in sufragerie la tv cumintel sa-mi vina randul. Nu trec 2 minute si iese ala val vartej din dormitor cu o fata de am crezut ca l-a vazut pe dracu' in persoana si nu-mi dadeam seama daca radea sau plangea deoarece horcaia intr-un mod funny si grotesc nereusind sa articuleze doua litere inteligibile aratandu-mi totusi cu degetul dormitorul. " Sa moara mortul! " mi-am zis, ce dracu s-o fi intamplat si diverse scenarii sumbre imi treceau prin minte in timp ce ma indreptam catre usa de la dormitor. Apas clanta si intru cu inima cat un purice, in timp ce amicul meu se zvarcolea in sufragerie pe canapea intr-un fel de agonie ciudata si totusi hilara. Dumnezeule, am ramas traznit, curva era cocotata in mijlocul patului stand in fund si era. CHEALA. Sinead O' Connor, Jan Luc Picard, Kodjak. Si atunci am inteles agonia bunului meu prieten si ne-am contopit amandoi intr-un cor de horcaieli si un ras isteric de ne-a durut burta 3 zile apoi. Va dati seama reactie, sa intri cu o blonda in dormitor si cand iti dai pantalonii jos si te intorci falnic spre ea, sa constati ca e CHEALA BEC? =))Sper ca v-ati prins ca era vorba de o peruca super tare mai ales faza cu. Piticania. Doamne mai facut sa dar cu lacrimi @Erica: Eu si acum rad cand imi aduc aminte ce fata ai facut cand te-am intrebat de cafea. Si te-ai prins cine is. E de-a dreptul antologica faza! am sa va povestesc ce am patit la un salon de masaj. Acum cand ma gandesc aproape ca imi vine sa rad desi pe moment chiar m-am panicat putin nestiind sa imi explic fenomenul. Asadar merg la acest salon, aleg fata, care ma termina la primul nr prin tehnici ale masajului dupa care cadem de acord ca a 2 finalizare sa fie orala. Si incepe fata la supt, lins si toate cele si in cele din urma dupa vreo 15 minute de supt simt ca se apropie sfarsitul. Gagica sugea de zor ca si cum dorea sa scoata benzina din rezervor cand deodata inevitabilul sa produs numai ca in loc de viitori curvari i-am umplut gura domnisoarei cu urina. Interesant este ca fata nu a zis nimic ba chiar si-a cerut ea scuze pt episodul respectiv. Va da-ti seama ca atunci cand am ajuns acasa mi-am luat nevasta si am trecut la actiune imediat pt a verifica daca este totul in regula. Din fericire totul a intrat in normal. Acum cred ca totul s-a intamplat datorita felului in care tragea fata din "pistol". Salutare si sa aveti spor intr-una din desele mele calatorii in Paris dau si eu o tura prin zona cu negrese. Zic eu in gandul meu ca nu ma duc so fut rezemat de copac si aleg una mai ''de lux'' ce presteaza intr-o duba. Ce-i care au fost stiu despre ce vb cei care nu isi pot imagina. Fata simpatica cu forme, etc, intr-un cuvant era ''buna''. Si cireasa de pe tort vorbea fluent engleza. Imi cere 40e pt o finalizare op+np. Incepe abureala specifica co suge bine, o ia in gat etc pan aci totul ok, intru entuziasmat, ii dau banii, fata trage o perdea la duba si intram in spate. Intuneric de nu imi vedeam nici mana si desi era o mocheta pe jos frig ca naiba. Dau sa ma fac mai comod in limita spatiului si ma lovesc de ceva ce o sa aflu pe parcurs ca ala ii patu, o structura improvizata din lemn ridicat la peste jumate din inaltimea dubei. Ii zic fetei ca ii prea intuneric si sa faca ceva. La care ea cauta prin intuneric si aprinde un felinar din alea vechi cu petrol. Spatiu inchis, miros puternic. Super. Eu ocupat sa ma dezbrac, fata cu felinaru in mana sa vad unde sa imi pun hainele, timp in care la un moment dat aud din partea din spate un marait, ca de un caine nervos ca il trezesti sau il agiti. Zice fata cateva cuvinte in nu stiu ce limba si iese de sub plapuma.(eu eram pregatit so trag pe asta in fata mea sa nu ma muste ). Alta negresa mai micuta, somnoroasa si cu paru ciufulit, noroc cu felinaru ca daca nu bagam mana in foc ca ii cv animal. Asta somnoroasa se da jos din patu supra inaltat si se aseaza pe scaun in fata, eu cu asta mai buna ramanand in ''dormitor''. Intr-un final incepe sa ma suga si scoate niste sunate de incepe sa rada cealalta din fata. Se intoarce o fut un pic din picioare dupa care zice fata hai in ''pat'' pe mine. Se urca ea prima si cand sa ma urc si io cum era mai inalt dau sa ma prind de o margine si se desprinde lemnu de era sa cad. Nu ma dau batut, urc intr-un final mai fin si ca in reclama.''conditii jalnice. Patul rezista'' dau in ea rapid si termin. Ma sterge putin, apoi ma sterg eu putin mai mult, imi tine felinaru sa vad sa ma imbrac, imi zambeste. Desi in intunericu ala se vedeau numa dintii albi si vag fata cu ajutorul lampii. Si plec rusinat (aveam mai mari asteptari de la mine)si cu un puternic miros de petrol. Intr-un episod viitor o sa va pove. De o asiatica micuta. Acum vreo 10 ani, pe Bd Plevnei, la casele acelea-bordel de langa Spitalul Militar am intrat intr-o camarutza cu o fetiscana de cca 16-17 ani. S-a dezbracat, eu am dat jos chiloti si pantaloni si cand s-o fut ma roaga sa o las cu capul in partea ailalta ca era televizorul aprins si se dadeau desene animate cu Tom si Jerry! Ce era sa fac? Macar nu mintea ca ii place sa se futa si asta ii ocupa tot timpul! Asa ca am dat la ea 15 minute doggystile in timp ce ea radea la desene. Dar de ce sa ma mir? Doar era un copil ceva mai mare. In plus era si fra-su pe o canapea, ala avea cam 14 ani si greu s-a lasat dat afara. Cica nu ne deranjeaza! Dar pe mine me deranja sa ma vada un minor in pula goala. Feliciano, da-mi voie sa iti spun ca esti mai prost ca acum 10 ani. Trebuia sa le dai cate o guma turbo si sa iti vezi de treaba ta. Auzi la el,   2 minori si el dadea 'doggystile'. Parca nu-s permise discutiile cu minori pe aici. Acum vreo 10 ani, pe Bd Plevnei, la casele acelea-bordel de langa Spitalul Militar am intrat intr-o camarutza cu o fetiscana de cca 16-17 ani. S-a dezbracat, eu am dat jos chiloti si pantaloni si cand s-o fut ma roaga sa o las cu capul in partea ailalta ca era televizorul aprins si se dadeau desene animate cu Tom si Jerry! Ce era sa fac? Macar nu mintea ca ii place sa se futa si asta ii ocupa tot timpul! Asa ca am dat la ea 15 minute doggystile in timp ce ea radea la desene. Dar de ce sa ma mir? Doar era un copil ceva mai mare. In plus era si fra-su pe o canapea, ala avea cam 14 ani si greu s-a lasat dat afara. Cica nu ne deranjeaza! Dar pe mine me deranja sa ma vada un minor in pula goala.   si asta ti se pare o intamplare amuzanta ma PEDOFILULE.   la puscarie   de ajungi si povestesti o intamplare amuzanta de genu asta te vor fute in gaozz toti puscariasii ma bolnav mintal. Vor matura pe jos cu tine parnaiasii   divinitatea sa te aibe in paza sa nu ajungi pe la mititica     Acum vreo 10 ani, pe Bd Plevnei, la casele acelea-bordel de langa Spitalul Militar am intrat intr-o camarutza cu o fetiscana de cca 16-17 ani. S-a dezbracat, eu am dat jos chiloti si pantaloni si cand s-o fut ma roaga sa o las cu capul in partea ailalta ca era televizorul aprins si se dadeau desene animate cu Tom si Jerry! Ce era sa fac? Macar nu mintea ca ii place sa se futa si asta ii ocupa tot timpul! Asa ca am dat la ea 15 minute doggystile in timp ce ea radea la desene. Dar de ce sa ma mir? Doar era un copil ceva mai mare. In plus era si fra-su pe o canapea, ala avea cam 14 ani si greu s-a lasat dat afara. Cica nu ne deranjeaza! Dar pe mine me deranja sa ma vada un minor in pula goala. Muie tie și celor ca tine, jegosule. Muie tie și celor ca tine, jegosule.                       motane esti un barbat adevarat Acum vreo 10 ani, pe Bd Plevnei, la casele acelea-bordel de langa Spitalul Militar am intrat intr-o camarutza cu o fetiscana de cca 16-17 ani. S-a dezbracat, eu am dat jos chiloti si pantaloni si cand s-o fut ma roaga sa o las cu capul in partea ailalta ca era televizorul aprins si se dadeau desene animate cu Tom si Jerry! Ce era sa fac? Macar nu mintea ca ii place sa se futa si asta ii ocupa tot timpul! Asa ca am dat la ea 15 minute doggystile in timp ce ea radea la desene. Dar de ce sa ma mir? Doar era un copil ceva mai mare. In plus era si fra-su pe o canapea, ala avea cam 14 ani si greu s-a lasat dat afara. Cica nu ne deranjeaza! Dar pe mine me deranja sa ma vada un minor in pula goala. Trasneasca-te divinitatea  in   ouale tale de pedofil jeg. Aleluuujaaaa       aminnnnoo amin Faca-se voia ta Chane'leeeee. AMIN! Faca-se voia ta Chane'leeeee. AMIN! Si IMPARATIA cerului sal duca direct in smoala fiarta aleeeelujaa aminoooo   si pe totzi pedofilii de pe aceasta lume si acest forum     s-ai   inece in smoala fiarta si cu furca inrosita in foc s-ai gadile la coaie       ma fratilor nu aveti ideie at ma distrez   cred ca trebuia sa ma fac preot nu doctor. Mi-am gresit cariera. Facase voia   divinitatii amin Acum vreo 10 ani, pe Bd Plevnei, la casele acelea-bordel de langa Spitalul Militar am intrat intr-o camarutza cu o fetiscana de cca 16-17 ani. S-a dezbracat, eu am dat jos chiloti si pantaloni si cand s-o fut ma roaga sa o las cu capul in partea ailalta ca era televizorul aprins si se dadeau desene animate cu Tom si Jerry! Ce era sa fac? Macar nu mintea ca ii place sa se futa si asta ii ocupa tot timpul! Asa ca am dat la ea 15 minute doggystile in timp ce ea radea la desene. Dar de ce sa ma mir? Doar era un copil ceva mai mare. In plus era si fra-su pe o canapea, ala avea cam 14 ani si greu s-a lasat dat afara. Cica nu ne deranjeaza! Dar pe mine me deranja sa ma vada un minor in pula goala.     Feliciano, da-mi voie sa iti spun ca esti mai prost ca acum 10 ani.    Si peste inca 10 ani "Fericitul" ne va trimite urmatoarea depesa :   “Cred ca le-am cazut cu tronc, aici, la penitenciar, ca inca din prima seara a intrat la mine Costel de la celula 18. Cu un pachet de margarina in mana dreapta, mi-a zis ca vrea sa-mi sparga pufarina si sa-mi impinga lutul la deal, ca el e condamnat la 25 de ani pentru dublu asasinat. Ca sa-mi dau curul la vorbitor sa-mi planteze un brad in el. In a doua seara si-a anuntat vizita Ticu de la 41. Fara margarina si nebarbierit. Badaran. M-a impins pe pat, manifestandu-si sincer dorinta de a-mi sonda marmelada cu guzanul. Guzan pe care mai intai trebuia sa-l caut la gingii. Ca pentru el viata nu mai inseama nimic, ca are de stat 8 ani, pentru talharie cu viol. Va dati seama ca i-am servit-o tot pe aia cu asasinatul triplu, cu sadism, 35 ani de parnaie. Si-ncet incet, lumea a aflat de fiorosul criminal de langa buda si toti ma salutau lung si respectuos. Va dati insa seama ca, daca le ziceam adevarul, ca sunt bagat pentru pedofilie, ajungeam curva penitenciarului si, vorba lor, mi se largea gura la borcan de nu mai puteam tine gemul.” Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC