Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

intamplari amuzante la escorte masaj page 8

@dem: Iti dai seama ca m-am prins ca era o gluma. Nicio problema. Sunt pregatita, dupa cum spuneam, nu ma mai mira nimic   @beverlihils: hopaaa. Or mai fi multi?   @greu de ucis: misto faza     Era tare sa aiba scula legata, ascunsa, nu stiu, ideea era ca voi sa nu vedeti decat dupa ceva timp ca rasare ceva asa. Ca un fel de "cap" dintre picioarele fetei.       Aceasta postare a fost editata de Sorina4u: 31 december 2013 - 02: 56 @Greu de ucis tare de tot )))) Serios? Am si eu o intamplare. Umor negru. Care am postat-o si in alt topic:   " Salutare, fratilor. Sper sa nu va plictisesc cu ce va voi povesti. Nu stiu daca e bun locul postatrii. O intamplare periculoasa: in drumurile mele prin tara, am trecut de multe ori prin Orastie. Pe marginea drumului stateau mai multe producatoare, majoritatea de etnie indiana. Intr-o dimineata, negolit de cateva zile, opresc pe marginea drumului(Orastie) si o iau pe una -nici urata foarte, nici frumoasa foarte, cu o fata mai dura ( parca un nas rupt ), cu un semn negru pe fata, dar destul de buna la corp. Ne tocmim la un 50 de lei, si mergem cu masina pe un camp. Casele la aproximativ 300-400 m, destul de colorate-populate cu rromi. Dau banii, imi dau jos pantalonii si chilotii ( in masina) si fata incepe un oral. Nici bun, nici rau. Dupa vreo 15 min isi cam pierde rabdarea si ma intreaba daca nu termin odata. Ii spun sa se straduiasca mai mult. Dupa inca 10 min intreb daca pot termina CIM. Imi raspunde ca pt asta trebuie sa platesc extra. Cu respiratia intretaiata o intreb intr-o doara. Cat? Imi raspunde: Las ca ne intelegem. Ei, aici e o problema, pe care am aflat-o dupa. Nu am nimic cu tziganii, dar cand unul (sau una) iti spune "las ca ne intelegem" e PERICOL mare. Eu aveam sa aflu dupa. De buna credinta, ii spun sa nu o scoata din gura la momentul maxim=ejaculare, inchipuindu-mi ca probabil va mari taxa cu pana la 50 % cel mult. Ok. Termin cu CIM, deschide usa, scuipa, inchide usa si se intoarce spre mine. Eu, ca omul dupa ejaculare, cu ochii semideschisi si cu un zambet larg pe fata. Imi comunica bonusul.50 de euro. Ma trezesc brusc, si o intreb daca nu a gresit, si suma si moneda. Imi spune ca nu, ca ea nu face niciodata CIM. Si incepe o discutie destul de aprinsa. Ca pe ea nu o intereseaza, ca trebuia sa-i spun ca nu vreau sa platesc, ca de ce ma tziganesc, etc. Ajung in sinea mea la concluzia ca trebuie sa scap urgent de problema, si mai incerc o negociere de schimbare a monedei ( in loc de 50 de euro, 50 de roni). Incepe scandalul in masina si aproape ca incepem sa ne injuam. Ei si acum- intr-un moment de neatentie al meu, pune mana pe cheile massinii, care erau in contact si le smulge, deschide usa si o zbugheste spre casele din zare, strigandu-l cat putea pe un "Vioreleeee, Vioreleeee, hai bah repede ca sare pe mine." Raman descumpanit cam 1 sec, dupa care deschid usa, ma dau si eu jos din masina si pornesc in urmarire. O prind urgent ( noroc cu fotbalul pe care-l joc de trei ori pe saptamana), ii pun mana pe cheile mele, i le smulg din mana pe toate ( noroc ca nu se desprinde din manunchi nici cheia de la masina, nici de la casa, garaj sau birou, etc.). Se opreste si ne impingem putin in mijlocul campului. NU reactionez atat de violent pe cat ar trebui ( in viata mea nu am lovit nicio femeie, in schimb barbati o gramada). Ii prind mana, ii fac o pirueta si o intorc cu spatele spre mine, dupa care ii fut un sut in cur, de cred ca a sarit un metru in fata.A tacut brusc. Ma intorc grabit la masina, inchid usa mea, las usa din dreapta pornita si pornesc in tromba. Trec pe camp prin santuri, gropi si balti. Ajung la drumul principal, fac stanga si o iau spre Hunedoara. Ma tot uit in retrovizoare sa vad daca nu ma urmareste ceva masina. Caut aglomeratii, locuri cu multe masini, etc. Cand tresc de Simeria, ma linistesc si o las mai moale. Inima imi bate ca la un colibri. Cred ca am imbatrinit 2 ani in cele 5 min de lupta. Ma gandesc ce era daca nu imi recuperam pe camp cheile, politie, familie, bani. Etc. Cam atat. Chiar daca sunt momente cand gandim cu gonadele, trebuie sa prevaleze instinctul de conservare=SAFETY FIRST. Asta e valabil si la locatie, si la negociere, si la protectie, la tot. Si acum ma infior ( dupa 5 ani) de ce puteam sa patesc daca auzea Viorel, sau alt tzigan de pe acolo urletele sarlatanei. Doamne fereste. Daca nu am postat in locul corect, va rog sa mutati voi postarea. Si ma scuzati daca a fost prea lunga. Noroc si sanatate, si nu uitati SAFETY FIRST. Am si eu o intamplare. Umor negru. Care am postat-o si in alt topic:   " Salutare, fratilor. Sper sa nu va plictisesc cu ce va voi povesti. Nu stiu daca e bun locul postatrii. O intamplare periculoasa: in drumurile mele prin tara, am trecut de multe ori prin Orastie. Pe marginea drumului stateau mai multe producatoare, majoritatea de etnie indiana. Intr-o dimineata, negolit de cateva zile, opresc pe marginea drumului(Orastie) si o iau pe una -nici urata foarte, nici frumoasa foarte, cu o fata mai dura ( parca un nas rupt ), cu un semn negru pe fata, dar destul de buna la corp. Ne tocmim la un 50 de lei, si mergem cu masina pe un camp. Casele la aproximativ 300-400 m, destul de colorate-populate cu rromi. Dau banii, imi dau jos pantalonii si chilotii ( in masina) si fata incepe un oral. Nici bun, nici rau. Dupa vreo 15 min isi cam pierde rabdarea si ma intreaba daca nu termin odata. Ii spun sa se straduiasca mai mult. Dupa inca 10 min intreb daca pot termina CIM. Imi raspunde ca pt asta trebuie sa platesc extra. Cu respiratia intretaiata o intreb intr-o doara. Cat? Imi raspunde: Las ca ne intelegem. Ei, aici e o problema, pe care am aflat-o dupa. Nu am nimic cu tziganii, dar cand unul (sau una) iti spune "las ca ne intelegem" e PERICOL mare. Eu aveam sa aflu dupa. De buna credinta, ii spun sa nu o scoata din gura la momentul maxim=ejaculare, inchipuindu-mi ca probabil va mari taxa cu pana la 50 % cel mult. Ok. Termin cu CIM, deschide usa, scuipa, inchide usa si se intoarce spre mine. Eu, ca omul dupa ejaculare, cu ochii semideschisi si cu un zambet larg pe fata. Imi comunica bonusul.50 de euro. Ma trezesc brusc, si o intreb daca nu a gresit, si suma si moneda. Imi spune ca nu, ca ea nu face niciodata CIM. Si incepe o discutie destul de aprinsa. Ca pe ea nu o intereseaza, ca trebuia sa-i spun ca nu vreau sa platesc, ca de ce ma tziganesc, etc. Ajung in sinea mea la concluzia ca trebuie sa scap urgent de problema, si mai incerc o negociere de schimbare a monedei ( in loc de 50 de euro, 50 de roni). Incepe scandalul in masina si aproape ca incepem sa ne injuam. Ei si acum- intr-un moment de neatentie al meu, pune mana pe cheile massinii, care erau in contact si le smulge, deschide usa si o zbugheste spre casele din zare, strigandu-l cat putea pe un "Vioreleeee, Vioreleeee, hai bah repede ca sare pe mine." Raman descumpanit cam 1 sec, dupa care deschid usa, ma dau si eu jos din masina si pornesc in urmarire. O prind urgent ( noroc cu fotbalul pe care-l joc de trei ori pe saptamana), ii pun mana pe cheile mele, i le smulg din mana pe toate ( noroc ca nu se desprinde din manunchi nici cheia de la masina, nici de la casa, garaj sau birou, etc.). Se opreste si ne impingem putin in mijlocul campului. NU reactionez atat de violent pe cat ar trebui ( in viata mea nu am lovit nicio femeie, in schimb barbati o gramada). Ii prind mana, ii fac o pirueta si o intorc cu spatele spre mine, dupa care ii fut un sut in cur, de cred ca a sarit un metru in fata.A tacut brusc. Ma intorc grabit la masina, inchid usa mea, las usa din dreapta pornita si pornesc in tromba. Trec pe camp prin santuri, gropi si balti. Ajung la drumul principal, fac stanga si o iau spre Hunedoara. Ma tot uit in retrovizoare sa vad daca nu ma urmareste ceva masina. Caut aglomeratii, locuri cu multe masini, etc. Cand tresc de Simeria, ma linistesc si o las mai moale. Inima imi bate ca la un colibri. Cred ca am imbatrinit 2 ani in cele 5 min de lupta. Ma gandesc ce era daca nu imi recuperam pe camp cheile, politie, familie, bani. Etc. Cam atat. Chiar daca sunt momente cand gandim cu gonadele, trebuie sa prevaleze instinctul de conservare=SAFETY FIRST. Asta e valabil si la locatie, si la negociere, si la protectie, la tot. Si acum ma infior ( dupa 5 ani) de ce puteam sa patesc daca auzea Viorel, sau alt tzigan de pe acolo urletele sarlatanei. Doamne fereste. Daca nu am postat in locul corect, va rog sa mutati voi postarea. Si ma scuzati daca a fost prea lunga. Noroc si sanatate, si nu uitati SAFETY FIRST. Te-ai descurcat mai mult decat bine; probabil ca te-au despartit cateva secunde ( sau metri. ) de un dezastru. P.S. - pana la urma cat a fost halatul? Apucasei sa ii dai aia 50 de lei, vb de prima data? - GFE? Te-ai descurcat mai mult decat bine; probabil ca te-au despartit cateva secunde ( sau metri. ) de VIOREL.     P.S. - pana la urma cat a fost halatul? Apucasei sa ii dai aia 50 de lei, vb de prima data? - GFE?   Am murit de ras. Super tare intamplarea.  a fost tare faza, iti dai seama daca te prindeau citva vioreli, ce pule primeai tu atunci?plateai si extra!hihihi Aceasta postare a fost editata de ciucurel: 23 januari 2014 - 05: 19 Halatul a fost cel din deschiderea serviciilor. Parca 50 lei.A fost acum vreo 4 ani. Dar am ramas cu sechele. Si la o juma de an, cand treceam prin Orastie, ma uitam speriat stanga dreapta. Am mai vazut cazatura aia nenorocita stand pe marginea drumului. Si tot in Orastie am mai patit una. Cred ca mi-a supt pula un barbat. Era tot asa, de pe marginea drumului, si avea vocea si trasaturile cam barbatesti. Am citit dupa o vreme in ceva ziar ca ar fi fost acolo un tranny care presta.N-om stii niciodata. Succesuri maxime, si pt Sorina4U, un pupic. Poate odata, ne intalnim. Pt Ciucurel. Daca nu ma dumiream mai repede si nu-mi recuperam cheile. Sau daca veneau gitanii si eu eram in masina, as fi fost in stare sa trec peste ei, la cat de turbat eram. Succesuri maxime, si pt Sorina4U, un pupic. Poate odata, ne intalnim.   Dupa cate vad nu cred sa se intample asta pentru ca Sorina4u nu presteaza pe marginea drumului   Fraților, vă spun si eu o întâmplare haioasa rau. Mă duc și eu cu un prieten întrun cuib de curve pe la sala Palatului, ne luam două escorte si intram in camera împreuna. Vorbim, duș, bla, bla, bla. Ne apucam să le dam la muie lu astea, după vreo cinci minute aud un pârț.. Opaaa cineva se basise. Eu cu ochii pe escorta prietenului meu, da deunde, se bașise chiar el. Escorta luase foc si începuse să țipe. Prietenul meu începuse cu vrajala proasta, că.. Iartă-ma nu am vrut. Te rog eu. Până la urmă o păcălește pe aia și continua oralul. Buuuun, numi venea să cred că se poate întâmpla așa ceva. Si cum dadeam noi la muie așa, ce crezi. Aud iar o bașină mult mai tare, mamă si mirosea de ziceai cai mort. Mi-am zis în mintea mea.. Băi nu se poate asa ceva. Gata până aici nea fost, escorta a început să tipe, si sa-l înjure pe ăsta, după care la dat afară făcând-ul bulangiu împuțit, nesimțit, etc. Si colac peste pupăză ma dat si pe mine afară ca a zis că am venit cu el si plec cu el. Na poftim crestere. Ma mâncat in cur să intru cu el in cameră, nu intram eu separat în altă camera si stăteam liniștit, si nu plecam nici neterminat. Așa se întâmplă când te duci la femei cu un neam prost din pula strâmbă. Numai bine. Frate eu m-am basit in timp ce una imi facea analingus.))) cei drept fara sa vreau. Cred ca de emotie.) Basina este urmatorul fetish in lista mea! Mie cand mi se faca analingus uneori ma ia senzatia de cacare si cu greu ma abtin. Ar fi super nasol sa dau o portie de ciocolata calda cand fata presteaza atat de tandru in locul ala.)))) Mie cand mi se faca analingus uneori ma ia senzatia de cacare si cu greu ma abtin. Ar fi super nasol sa dau o portie de ciocolata calda cand fata presteaza atat de tandru in locul ala.)))) Ce gretos esti   asta este amuzant parerea ta?   Mie cand mi se faca analingus uneori ma ia senzatia de cacare si cu greu ma abtin. Ar fi super nasol sa dau o portie de ciocolata calda cand fata presteaza atat de tandru in locul ala.)))) mai feliciano nu te-ai maturizat inca?tot asa copil cu gusturi proaste ai ramas? Cum te poti gandi la asa ceva?tie ti-ar placea cand faci ccunilingus sa iti curga ceva ciocolata in gurita? Imi cer scuze fetelor ptr exprimare dar cate un badaran ca asta asa ar merita. Te miri mister feliciano ca nu te primeste nici o excorta, dupa ce citeste excorta ce scri sigur nu te mai primeste nici una. Tembelica ce esti! @feliciano trebuie să găsești una cu tehnică bună, poate ei relații de la colegul care cauta una cu tehnică bună de sters. )) e mai sus la secțiunea de dominare.. )) mda. Prima mea experienta cu escorte (sau fete care credeam eu ca erau escorte.) a avut loc in urma cu mult timp, cand aveam 17 ani. Prima experienta a fost si cea mai amuzanta/ciudata. Era vara, tin minte ca innebuneam de cald dar ne incapatanam mergem zilnic la fotbal pe terenul unei echipe din oras. De multe ori nu ne strangeam destui si mai jucam cu ce baieti mai gaseam pe acolo. De cele mai multe ori se intampla sa fie tigani in zona si sa jucam cu ei dar nu ma deranja acest fapt. Dupa meci, stand la o bere la o bere pe terasa unui birt din zona, il vad pe Elek (unul dintre tiganii cu care mai jucam fotbal - da, era tigan ungur) impreuna cu o tigancusa scoasa din reviste. Era pe tocuri, cu pantalonasi scurti care de-abia ii acopereau jumatate din buci, un maieu mulat si nu purta sutien. La acea varsta eram mult mai usor impresionabil si in cateva secunde am inceput sa dau puternic cu ciomagul in masa ). Ziua urmatoare, iara fotbal. Aranjez sa fiu cu Elek in echipa ca sa ne mai imprietenim putin. Fiind dezastru la capitolul fotbal (am realizat asta destul de tarziu ) ) jucam doar fundas iar Elek era portar. Foarte bine. Am avut sansa sa-l tin la povesti. Ii explic ca l-am vazut cu o superbitate de fata si l-am intrebat daca este prietena lui. Elek, mai direct decat mine imi spune ca Ildiko este sora lui mai mare, ca are 25 de ani si ca daca vreau ma rezolva sa o babardesc. ERECTIE instantanee ca nu mai aveau curaj adversarii sa se apropie de mine. Dupa meci, continui discutia cu Elek si il intreb ce trebuie sa fac. Imi spune sa trec pe la el peste 2 ore (statea la casa chiar langa terenul unde jucam fotbal) si sa am 6 sute de mii pregatiti (erau leii vechi.) pentru Ildiko pentru ca ea o face doar pe bani. SUPER, fug acasa, trag un dus rapid, iau pe mine hainele elegante (adica blugi si un tricou polo ) ), pregatesc banii si merg la Elek. Ajuns la adresa respectiva, Elek ma astepta in fata casei. Imi spune sa-i dau banii si sa intru in camera din fata. Mi-a zis ca el o sa plece de acasa ca sa nu ne deranjeze si mi-a dat cateva sfaturi ca sa am o intalnire memorabila cu Ildiko. Mi-a explicat faptul ca Ildiko nu recunostea ca este curva. Ca trebuie sa o iau usor. Dar sa stau linistit ca fata stie ca i-am platit lui si o sa am parte de o intalnire de neuitat. Mi-a zis doar sa ma prezint ca un prieten de-al lui si fata o sa stie ce are de facut. Zis si facut, intru in camera si o vad pe Ildiko intinsa in pat, fumand o tigara si uitandu-se la televizor. Nu apuc sa fac 2 pasi in camera si ma intreba foarte agresiv "CE VREI!". Incep cu povestea. Ca sunt prieten cu Elek, ca am venit in vizita si ca as vrea sa o cunosc mai bine. Se uita fata lung la mine si imi spune ca Elek nu este acasa si ca trebuie sa revin mai taziu. Eu o stiam pe a mea. Nu, ca vreau sa raman, ca sa ne simtim bine. Ca am platit. "Pentru ce ai platit MAH!" m-a intrebat foarte agresiv. In continuare nu mi se parea nimic suspect si i-am spus foarte relaxat ca pentru ea. De acolo. Soc si groaza. O inceput sa arunce dupa mine cu toate lucrurile din camera. Sa ma injure de morti. Ca ea nu-i curva. Eu in continuare vorbeam frumos cu ea si ii explicam ca vreau doar sa o fut. Asta si mai turbata, ma injura si mai tare. Si gluma s-a ingrosat cand a mers in bucatarie si a iesit cu un cutit scos parca din filmele cu samurai. Atunci am inteles in sfarsit ca este timpul sa fug. Nici n-am iesit bine din casa si Elek era la colt cu alti tigani si beau bere (pe banii mei). Ii explic ce s-a intamplat, ca vreau banii inapoi. Si mi-a spus foarte relaxat ca acei 600 de mii de lei erau taxa sa stau cu sora-sa in aceeasi incapere, ca sora-sa nu se fute pe bani dar s-a gandit ca poate o combin eu cumva ). Si asa am ramas si fara bani si cu ouale pline. Partea buna este ca spre finalul acelei veri m-am tot vazut cu Ildiko. Si eu tot imi ceream scuze. Si ea se tot amuza ca pana la urma a inteles care a fost situatia. Si intr-un final am ajuns sa o si babardesc. Fara bani. Defapt pe bani mai multi ca a trebuit sa o scot la pizza si sa cumpar vin si tigari ). In fine, pana la urma a fost o experienta placuta mai feliciano nu te-ai maturizat inca?tot asa copil cu gusturi proaste ai ramas? Cum te poti gandi la asa ceva?tie ti-ar placea cand faci ccunilingus sa iti curga ceva ciocolata in gurita? Imi cer scuze fetelor ptr exprimare dar cate un badaran ca asta asa ar merita. Te miri mister feliciano ca nu te primeste nici o excorta, dupa ce citeste excorta ce scri sigur nu te mai primeste nici una. Tembelica ce esti! Ba sa stii ca escortele ma primesc cu bratele deschise pentru ca   nu le zic ca sunt Felician ci le spun ca sunt Ciucurel si ca am ciucurelu maaare si portofelu pliiiiinnn, asa ca nu am probleme. O singura escorta de aici de ps site se incapataneaza sa nu imi raspunda desi o tot sun de vreo 2 luni. Tembelica. Misto epitet, draga Ciucurel-Mititel, lual-ar bunica escortelor pe el! Ba sa stii ca escortele ma primesc cu bratele deschise pentru ca nu le zic ca sunt Felician ci le spun ca sunt Ciucurel si ca am ciucurelu maaare si portofelu pliiiiinnn, asa ca nu am probleme. O singura escorta de aici de ps site se incapataneaza sa nu imi raspunda desi o tot sun de vreo 2 luni. Tembelica. Misto epitet, draga Ciucurel-Mititel, lual-ar bunica escortelor pe el! Felicitari m-ai facut sa rad. Nu vrei ca pe tine sa te ia o bunicuta din cimitir, nu de alta dar poate ar fi o fantezie ptr tine. Hihi felicitari m-ai facut sa rad. Nu vrei ca pe tine sa te ia o bunicuta din cimitir, nu de alta dar poate ar fi o fantezie ptr tine. Hihi Lasa pedofilul asta pe mana mea   ciucurele. Nu-i plac mortii vrea pruncute fragede    spune-i   sa ma sune ca am ceva fraged pt el Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC