Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

lectia de agatat

Clipul asta are 7: 44 minute, e senzational: asta e introducerea.       Cum draq ati agatat sau ati fost agatati/e? Cum inca agatati? Cred ca fiecare dintre noi are ce spune aici. Eu zic sa ne dam mari aici, sa ne amintim cu placere sau pur si simplu sa invatam si alti confrati cum se procedeaza.   Eu am deschis threadul, cutia pandorei si am pus clipul, inca nu vreau sa ma dau eu primul mare pe aici   Max Paine, GT, Mihai Gabriel (MG), Pisic, Afriq, Ciocan, 2x2, Sexy Roxy, Maseuza, etc. Aveti cuvantul No vaz ca ma pomenisi primu. Ufff, ce onoare mah, dar greu tare!   Acu nu ma laud, ca nu-s cine stie ce macho, sau vreun frumusel caruia nu poti sa-i rezisti, dar cateodata imi pica si mie pata pe cate o femeie buna/frumoasa. Amu nu ca nu as avea una buna si frumoasa acasa (pentru cei care nu stiu, am acasa o fosta miss dragilor) asa ca am gusturi cred io. Sincer. Agatat nu va zic ca s-a intamplat de cateva ori si m-am facut ca ploua. Deh, eram cu sotia si m-am facut ca nu vad (naspa treaba). Ca asa se intampla mai mereu. Vorba ceea. Ce e bun, ori e imoral, ori e ilegal ori. Ingrasa! Si culmea, toate lucrurile bune se intampla cand esti insotit sau cu copilul. Poi depinde de ipostaza, de imprejurari, de locatie. Mai mereu prin restaurante sau cafenele pe unde mai intru se intampla sa fie si capreoare sau dameze singure, asa ca trebuie sa fi pe faza si sa adulmeci persoana. De regula daca este singura sau cu o alta tipa la masa vor arunca privirea. De obicei neinteresata catre toti cei care intra in locatie. Apoi normal ca incep sa discute si sa faca supozitii asupra barbatului/lor intrati, ca deh, asa sunt femeile, privesc, discuta, fac supozitii si. Le las pe dansele sa mearga mai departe cu supozitiile.   Va povestesc o singura intamplare. Eram intr-o delegatie undeva in nordul tarii cu inca vreo 3 colegi de munca. Dupa terminarea lucrului am hotarat sa iesim sa vedem si noi cat se poate vedea din orasul respectiv. Zis si facut, am iesit, ne-am plimbat, am admirat arhitectura, un muzeu, o galerie de arta (ce. Sunteti mirati? Adica daca sunt curvar nu pot fi si olecutza cult? Wrong my friends. Va spun sincer ca ador sa vad galerii de fotografie si pictura, deh, o meteahna mai veche si o pasiune care inca nu m-a parasit). Bun. Revenim, dupa plimbarea de rigoare, ne orientam sa luam masa undeva la un restaurant, la indemnul tipei cu galeria de arta sa mancam si noi ceva ca oamenii. In timpul asta la masa facem glume, luam si ceva cognace la bord dupa care se pun langa noi 2 tipe si comanda si ele. Noi nici una nici doua intram in vorba si dupa nici 5 minute unim mesele si deja eram amici. Dupa ce mancam fetele ne spun ca nu au program si ca daca avem chef putem merge intr-un club care tine deschis pana mai tarziu. Prima interpelare. Ne-au intrebat daca ne place jazz-ul ca aia se canta acolosa. Culmea ca nu pareau. Deloc, asa ca noi incepuram sa ne intrebam ce facem (in timpul asta fetele erau la baie) cica sa se aranjeze. Doi dintre noi au fost foarte categorici. Noi mergem la hotel si somn! Bun pana aici, deci ramaneam doi cu doua. Au revenit fetele, am mancat, ne-am platiti fiecare haleul (nu erau fetele chiar asa sa nu-si plateasca masa) si hotaram sa iesim la aer. Cei doi camarazi s-au dat loviti si au tirat-o spre hotel asa ca noi am purces la drum spre club. Fiecare cu cate o dama la brat. Si nu va vand gogosi, una era avocat dar la inceput de drum si cealalta era grefiera la tribunal. Fetele puse pe glume, noi la fel. Ajuns in club, ceva bauturi, nu multe si deoarece muzica era "too laud" am hotarat sa plecam dupa vreo 30-40 de minute. Normal ca le invitam pe fete la hotel, asa sa fim cavaleri. Una zice asa suav. Da voi sunteti baieti cuminti? Noi. Daaaaaa.  Deci mergem la barul hotelului unde mai era lume, asa ca ne punem la un vin bun cu fetele.  Glume, poante, bancuri. Dispozitie si voie buna, pana cand dama care chipurile era cu mine, grefiera, imi spune sincer la ureche. Nu vrei sa mai discutam la tine in camera? Amu io vroiam dar nu stiam ce sa fac, sa intreb cat e scorul, merem pe blind. Pana ce spune ea, hai ca ma strang pantofii astia si vreau sa ma descalt de ei. Ne scuzam si plecam amandoi la mine in camera (pe drum, receptionerul cu un zambet sagalnic pe fata zice. Domnu, ceva rece de baut la camera? Se poate?. Ma uit la fata, fata zice. NU, bem ce este in frigider, bine? Ok. Deci frate nu) si urcam. Intram in camera, tipa se descalta din mers, isi scoate haina si o arunca pe un fotoliu, dupa care se duce direct la frigider si zice. Ce avem noi aici? Vodca, Whisky si. Suculetz. Deci ce bem? Si pentru ce? Bem tot asa ca ne-am cunoscut. Bine? Io ma uitam la ea si ma gandeam. Aoleuuu, ma blagoslovi domnu cu o dama de aia care e campioana la drink-uit, sa te tii frate amu. Departe de ea asemanarea cu ceea ce ma gandeam io, era mica si nu tinea la beutura fata, dar asa sa se dea mare, ca na. Era in vizita. Beuram si noi oarece si.   No, atat ajunge. Ca fu despre agatat intrebarea. Multumit nene euflo? @euflo, eu m-am lasat de ceva vreme de "sport-ul" acesta Nu cred ca mai stiu cum se face! Deh batranetea ) Domnisoara Roxy, in privinta varstei, eu cred ca va laudati. V-am intalnit si pot depune marturie ca timpul va este prieten, fiind bland cu dumneavoastra. Aratati "delicios" de bine. Cu toate ca sunt trecut   in TOP TEN, probabil pentru ca m-am trezit mai devreme va povestesc "un sfert " de agatare   sau de incercare de agatare.   Acum cateva zile, am mers cu un prieten sa isi cumpere un telefon de la vodafone.( le fac si reclama. Wtf). Sistemul de acum la ei este sa mergi la un aparat si sa iei bon si la ce ghiseu te striga acolo mergi. Noi. Am nimerit la o fetiscana. Maxim 25 de ani. Frumusica. Frumoasa chiar, in comparatie cu noi amandoi. Urati si trecuti de 35 de ani! Asa. Incercam noi diferite variante de abonament. Telefonul era unul singur   s3, dar sa-l putem lua cat mai ieftin incercam diferite tipuri de abonamente. Asa. Pana la urma ne hotaram. Eu trebuia sa iau legatura cu un operator de la ei din centrala pentru ca imi promisese ca imi mai face reducere la abonament cativa euro/luna. Pentru fideliatate. Ala nu raspundea. Ea nu stia unde vrea sa dau telefon. Am vazut-o ca se tot uita. Si ii zic :   _   Da-mi si mie telefonul tau sa dau un telefon.   La care ea, normal ca ma intreaba:   -Unde vrei sa dai telefon?    Zic, - Cum unde. La mine, sa-mi ramana numarul tau de telefon in memorie sa te pot suna dupa ce iesi de ma serviciu sa mergem sa bem un suc!   A ras. Putin mai mult. Dar. Mi-a dat telefonul. Am sunat la mine. Mi-am sters numarul de la ea de la apeluri efectuate. Si atat!   Daca vreti sa va povestesc mai departe. Pot. Dar va fi pura fictiune ))))))))) oly. Roxy, lasa ca nu esti batrana deloc si nu mai stii cum sa agati, e normal daca mereu incearca cate unul sa te agate ; p @Oly, scuza-ma, da' esti fraier rau! Cum sa faci asa ceva?Du-te inapoi si spune-i ca vrei! Sent from my iPhone using Tapatalk E simplu fratilor. Te duci la una de-ti place.o fixezi cu ochii. Te duci la ea. Si zici: Tu. Eu. Buciii. Bucii. O iei de shulfa si gata. Hai ma nene @Angel. Asta daca esti vreun tip mirobolant de fermecator, inalt ca bradu, patratele pe abdomen, privire ucigatoare de macho, vreun BMW in parcare si ceva lovele la pochet. La dracului nenea paine. Cand or beni bemveu' si banutii si la mini aishishea. Ca-n rest le am pe toate. Poi atunci daca numa alea lipsesc. Mai bine fara. Si daca esti matale dragut (si stiu eu ca esti) nu ne fericesti si pe noi astia mai amarastenii cu vreo povestioara asa din experienta matale? Ca sigur ai ceva de povestit, am io un feeling asa. A si inca ceva nene @Angel. Io is mai de la tzara ase, cei aia. Shulfa? Nush neica. Zisei si io asa sa ma aflu in treaba Ca doar nu crezi ca agat asa Sa va spun si eu o mica poveste:   Un tanar la club neputand sa intre in atmosfera, urmareste cu insistenta o campioana pe care vroia sa o agate. Fata era super piesa, gen pitzi, mai buna ca orice vazuse el pana acum. Era ca in filme porno. Evident, nestiind   replici de agatat si fiind un tip timid s-a gandit toata noaptea cum sa o abordeze si nu a reusit sa gaseasca ceva strong. La un moment tipa se tireaza la toaleta, asa ca el isi face curaj si isi zice : bai, fie ce o fi ma duc sa o astept, iar cand iese de la toaleta gasesc eu pe moment ceva sa ii zic. Si cum statea el in dreptul usii, tot gandindu-se cum sa o abordeze, pana la urma se hotaraste ce sa-i zica numai ca nu isi gasea tonul potrivit, cand deodata iese tipa. Luat prin surprindere, intra in panica, deschide gura si-i zice : "aaaa, te-ai cacat frumoaso!”   Morala :   Respira, fa-ti curaj, adu-ti aminte tot, nu te precipita si……. Asteapta, caci suntem in epoca mondena si femeiele ne agata acum.   PS: daca am timp o sa scriu si eu ceva intamplari, dar in special cum m-a agatat fosta, ca sa avem si un exempu. Mda. Bine ma Flo, ma pusesi dupa GT. Mai bine ma puneai sa joc snooker dupa O'Sullivan. Mai astept. Amu sper ca nenea gogu nu se supara pe mine sau euflo ca fusei io primu mentionat? @euflo taica. Intentionat sau fara intentie dar cu directie? No revin. Ca ma inoportuna un amic pe mess  si-mi zise ca povestii io da nu zisai nimic de cum le agataram pe fetele alea doua.  Si cum omu are dreptate tre sa-mi fac mea culpa si sa povestesc intrarea in  vorba cu capreoarele.   "Noi nici una nici doua intram in vorba si. " dupa ce fetele  comandara m-am scuzat fata de dansele ca le inoportunez de la haleala, dar cum  noi suntem numa in trecere prin mirifica lor urbe, am dori si noi sa stim daca  ne pot ajuta sa ne indrume catre un bar/pub/club ceva unde se poate bea ceva si  asculta o muzica mai de calitate. Una din ele. Amu stiti cu ce se ocupau  fetele, avocata spune – pai se cam citeste pe fruntile domniilor voastre ca  sunteti din alta zona!. Rasete si chicoteli din partea lor. Noi ne uitam  unii la altii, cam cum ne uitam cand eram mici si jucam cu cartile pi frunte  popa prostu (pentru cei mai tinerei colegi de pe aci, fani ai facebook-ului,   posibil sa nu stie de asa ceva, dar intrebati pe astia nascuti mai demult si va  lumineaza ei). - No ma sogorilor, deci se vede de la o posta ca suntem  streini de oras. Va spusei io sa nu iesim imbracati ca de mers la nunta. Da  voi nimic, batman! Batman! Io ca eram mai pus pe glume. Le fac un  compliment cum ca doua donsoare frumoase si amabile ca dansele ne pot face si pe  noi fericiti daca ne indruma undeva catre o locatie din asta, ca stiu io ca ele stiu una sigur. Ele chicoteau de  zor. Sa le spunem, sa nu le spunem. Hai mai ca nicio fapta buna nu ramane  nerasplatita – le zic eu, la care ele, - da? Interesant!   -si cam in ce consta aceasta rasplata  strainule, zice grefiera? € Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC