Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

locuri ciudate unde ati futut escorte

Acu doi ani. Vara. Eram la o cabana. Pe la orele16: oo. Ne-apucat afara pe iarba. Stateam la plaja/ceilalti erau dupa bureti.a fost cea mai palpitanta partida de sex tinand cont k ne putea vedea oricine, dar a fost mai incitant.a fost cool, dupa asta am mers in balcon. Asta vara am fugit amandoi de la nunta fratelui sau si am mers acasa la el. Am facut sex in patul parintilor lui. Era suparat pe ei. Acu m-am mai calmat. Singurul loc unde nu-mi place s-o fak este in pat/mi se pare prea plictisitor. Mai incolo ce o sa fak. Acu tre sa experimentez locuri cu totul noi. Nu?voi ce parere aveti? Cel mai tare e in cada sau sub dush.k sa nu mai spun k am facut-o in biroul lui in plina zi. Era de ziua sefului, cand toti erau in sala de sedinte si am adus curva acolo. Na si multe altele dar nu mai am timp. Voi? Oook. Ia sa vedem in sauna de la hotel, in hot-tub (never do that again), in vacantza incabana (stiu. Nu e dubios numai am uitat sa zica colegul nostru de camera era profu de mate din liceu care dormea bustean in aceeasicamera cu noi), in gradina zoologica din San Diego (la 30m fatza de pamant intr-un fel de telecabina descoperita), in trenuletzul groazei din parcul Six Flags si nu in ultimul rand in cabina de dus (ce era ciudat e ca eu eram houskeeping si trebuia sa fac urat in camera de hotel a unui cuplu f bogat si partenerul meu era slavamarul de la hotel Twisted Evil ). Cam atat, o perioada mai nebuna in care ma incantau, si nu numai, locurile publice. Mai sunt si alte locatii dar nu sunt deloc mandra de mine asa ca nu le voi mentiona Heheeeee. Aveam o curva inh bloc a carei parinti aveau zeci de mii de facultati, conferentiari, doctori, cu multe principii, etc. Si noi ce faceam? Fiind un camera ei deschideam usa sifonierului la maxim in asa fel incat sa acopere usa de la intrarea in camera. Ea o tinea cu piciorul stang sa nu vina inapoi si se punea "capra". Nu isi dadea panatalonii de trening jos decat cat era nevoie si nici eu nu imi desfaceam decat slitul. (stiu, ma cam chinuiam). Dar va rog sa ma credeti ca a functionat multe luni. Ma-sa a intrat de cateva ori in camera fara sa bata la usa pe care o ibea de cea a sifonierului, se speriat, zicea pardon, treceau cateva secunde timp in care ea isi tragea panatalonii iar eu imi lasam temporar bluza mai jos cat sa nu se vada slitul desfacut. Tin sa precizez ca rafturile pe care se sprijinea fosta erau pana la jumatatea sifonierului, deci se poate considera ca eram in sifonier. La mamaia seara in telegondola si in masina in plina zi intr-o parcare de pe autostrada Bucuresti-Constanta in rest: pat, cada, balcon, masina si cam atat. Nu e chiar sex cu escorta : Din toaleta barbatilor la un majorat, incuietoarea era stricata si mai vroiau sa vina barbatii tot apasau pe clanta, iar prietenul meu saracul tot trebuia sa strige "ocupat". Sau mai veneau altii sa se spele pe maini si trebuia sa nu facem galagie. Acum cativa ani cu alt prieten am facut-o pe plaja la costinesti noaptea, tot cu el in masina lu varu-so la care i se declansa alarma din 2 in 2 minute Hahahaa. Voi n-aveti ce face? Pai. Hmm. Pe scurt.? La o petrecere, am iesit din casa si cum varianta cu liftul nu mergea din cauza ca ascensorul era blocat intre etaje, excitati la culme, am gasit repede solutia: GHENA! Credeti ca ne-a pasat daca era murdar sau curat acolo? Oricum la acea ora tarzie (cred ca era 2-3 noaptea) venea cineva sa aruce gunoiul? Si cu balconul. SE intampla fix in centrul orasului pe Magheru intr-un bloc care era pe aceeasi parte cu magazinul UNIC. (asta nu stiu daca mai exista). Balconul dadea intr-o intersectie aglomerata unde atunci era statie de autobuz. Etajul. 3! Deci relativ aproape de lume. Exista o prelata (un fel deperdea) pe care am tras-o cat de cat, am suit-o(pe ea) pe o cutie militara (fostul propietar era locotenent) si mai depate nu ne-a interesat ce se va intampla. Repet, eras pe inserate. Ca fapt divers, in timp[ul actului, de pe un dulap din balcon, la atatea hatzaneli a cazut un borcan de gem direct pe cutia cu pricina, care borcancare s-a spart. Noi nu ne-am dat seama decat la sfarsit cand recunosc, ne-am speriat. Nu stiam ce e cu "sangele"ala acolo. Gemul. Eh, cam asta a fost. In zapada. Noaptea. Da, s-a intamplat! Orice loc poate fi ''traznit'' sau memorabil daca persoana de laga tine te face sa simti asta! Pe noi ne-a apucat si in masina (chiar nu conteaza ce masina), pe masina, in apa, in toaleta unui restaurant, pe drum, langa drum, in fata blocului, in spatele blocului si lista continua dar eu consider ca si in pat sau laga pat a fost palpitant. Intotdeauna au aparut picanterii in meniu, cum ar fi prieteni in camera alaturata sau chiar in patul de langa, pescari pe malul apei, poate vecini curiosi sau o receptionera cu o privire dubioasa O banca in neptun(pe o banca!nu intr-o banca: )))cu ciudateniile de rigoare: 1. Desii slab luminat locul(parerea noastra), la plecare am relaizat ca vizibilitate spre acea banca era fantastica chiar si de la distante apreciabile(50m+)iar daca mai adaugam faptl ca nu puteam sa facem manevre rapide, preferand cele lente pt a nu fii demascati trag concluzia ca cineva chiar are poze cu mine sau chiar filmari: ))so what.a meritat mai mult decat crede cineva: )) Singurul lucru ciudat in ce ai scris e ca mai asteapta cineva sa faca pt prima data sex in noaptea nuntii! Ptr ca e intradevar ceva f ciudat! Din spusele unor INITIATI cica. Nici vorba! ERAU PREA OBOSITI dupa cununie, flori, rude, socri, soacre, daruri, neiuntelegeri intre soacre, platit lautari, stat cu ochii pe beutura, atentie mare la tort, dus acasa rudele, despartit scandalagii beti care vor sa se bata musai la masa, etc etc! Numai de sex nu le mai ardea! Stau cu logodnicul meu impreuna de 1 an si 6 luni. Avem mult timp la dispozitie sa incercam de toate. Cele mai trasnite locuri si in care am facut dragoste sunt: in padure (in decembrie), intr-un parc public, in dormitorul viitorilor socri, pe podea, in baie, in sauna (nu va prea recomand), pe balconul deschis al cumnatei mele (tocmai isi cumparase apartamentul, iar eu si iubi am hotarat "sa-l incercam". Faza tare, ne-a suprins vecina de deasupra, uitanduse prin geamul ei deschis )Cel mai mult mi-a placut insa cand l-am surprins urcat pe un scaun, in timp ce schimba un bec. Si am facut-o kiar asa, in picioare, urcati ambii pe scaun.S-a mai intamplat odata (oral), intr-un maxi-taxi. Noaptea, in timp ce ne intorceam cu prietenii de la o discoteca. Lumina era stinsa in salon si toti aproape dormeau. Iubitului i-a placut fooooarte mult. Si mie la fel. Ultima idee. Pe masa de bucatarie. Si nu va ramanea mult la "etapa de idee". Am experimentat in lift, cand veneam de la un chef si treceam pe langa un bloc turn, in cimitir, intr-o poienita de langa padure, in patul de langa cel al surorii sale si al logodnicului ei, la un prieten de-al nostru, la chef La el in pivnita, cand am coborat sa luam ceva, pe balcon, la o cabana la care am fost, intr-o barca. Fazele cand sunt parintii lui in camera de langa sau ai emi. Deja e expirata In cimitir am facut doar sex oral, ca nu era bezna si nu ne puteam desfasura Am mai intreprins acivitai de genul asta in parc, in curtea scolii. Trebe sa-mi fac o lista, ca nu le tin minte bine Mi se pare jenant probabil din cauza faptului ca sunt eu mai pudica si imi place sa o fac in locuri moi : PNu pe bune acum, sin, cum adica langa un mormant?Eu fac pe mine de frica cand trebuie sa intru intr-un cimitir, nu mai vorbesc noaptea, iar tu o faci langa morminte?Nu-i a buna Era prin luna noiembrie. Nu imi aduc bine aminte!Eu aveam 18 ani, inainte de a pleca in armata!Olanestiul este o statiune mica unde nu prea ai altceva de facut decat sa te plimbi din bar in bar!De data aceasta, pe la pranz, ma aflam in barul TURN, un bar cochet in forma unui turn de castel cu creneluri cu tot!Afara era frig, eu la o masa ceva mai retrasa cu alti 2 prieteni, beam vin fiert cu scortisoara! Deodata, usa se deschide si intra o tipa la vreo 35 de ani, buna rau! Frumoasa! Tipa, inalta, supla, cu un par tuns scurt, putin ondulat! Avea un ten creol, niste ochi verzi de ma scufundam in ei si. Doamne o gura cu niste buze arcuite de imi venea sa o pap!S-a asezat! Timp de o jumatate de ora m-am uitat ca boul la ea, mi-am inchipuit-o dezbracata in acest timp de un milion de ori. Ma si vedeam in bratele ei. Brrr.m-am trezit si am plecat impreuna cu cei doi prieteni. Seara, am mers in restaurant la hotel O.J.T. Eram o gasca de vreo 10 nebuni, tipi si tipe. Pe masa aveam cateva sticle de " 16 tate" iar ca desert o sticla de Cio-cio-san, vermut alb! Era veselie mare!La un moment dat, am simtit o atingere usoara pe umarul stang, isotita de intrebarea, dansezi? Eu m-am intors pe jumatate, uitandu-ma in sus! Era EA! " Boala"! " Epidemia"!Am raspuns, balbait, cu jumatate de glas. De ce nu!M-am ridicat cu o privire triumfatoare spre prietenii mei si am mers pe ringul de dans. Am un pas cand fac o intoarcere pe calcaie si las tipa pe spate. Ma refer la dans! Fac figura si tipa imi spune. Nu, nu pe spate daca vrei pe burta! Am amutit! Nu stiam ce sa zic, nu stiam ce sa cred! I-am sarutat mana, am condus-o la masa! Dupa alte 10 min, dansezi? Am auzit-o! M-am ridicat pt a doua oara si am dansat cu ea! M-a intrebat daca am 2 oua! Pe bune! Nici mie nu mi-a venit sa cred! Apoi a continuat spunand ca vrea sa fac un chec, ceva de genul asta! I-am spus ca am, dar nu pt. Asa ceva. Am ras amandoi!Era ora 11, se inchidea restaurantul si m-a rugat sa o duc acasa! Ok! Baiat finut! Am ajuns in fata vilei 1 Mai, vila situata langa cea a lui Ceausescu! Am mai vorbit vreo 2 min, eu cu intentia de a o taia( nu pe ea), adica sa plec acasa. Ma temeam putin, era mult mai in varsta decat mine si in plus parea dusa rau!Pe scarile vilei s-a stins lumina. Comutatoare automate ca mai in toate blocurile! Se aprind, stau aprinse vreo 2 min, apoi se sting asteptand sa fie reaprinse. Tipa, in urma acestui lucru, s-a speriat vezi doamne, si mi-a sarit in brate! Eu find luat prin surprindere, instinctiv am pus mainile in fata mea si am nimerit cu mainile pe sanii ei. Imm! Imm! Erau mici dar placuti la atingere! Mi-a spus. Hai. Nu am asteptat sa zica de 2 ori si i-am raspuns. Repede!Pana aici totul a fost Ok!Acum, Atentie!Am intrat in camera! Camera de hotel ( vila desteapta), un hol, baie pe stanga sau pe dreapta si apoi intrai in camera propriuzisa! Tipasi-a dat haina jos si a pus-o in cuier! Eu spun. Eram excitat tot, ma scuzi putin intru un minut la baie! Ok, zise ea!Cat dracului am putut sa ma usurez, 1 min! Am iesit, lumina pe hol aprinsa! In camera semiobscuritate, deh. Lumina de pe hol! Doua paturi, unul intins la dunga, celalalt era plin! Ceva sub patura!Mama.m-am dezbracat ca disperatul! Nu m-am lasat pana nu am ramas in curul gol si.m-am strecurat sub patura! Aici s-a intamplat ceva! Era ceva mare si ciudat in bratele mele! Sanii aia micuti se transformasera in doua chestii mari si lasate pana la buric! Am facut ochii mari si m-am ridicat ( fiind intins) intr-un cot! Din aceasta pozitia, am incercat sa trag persoana care dormea cu fata spre perete, de umar, cu fata spre mine! Vasile, tu esti. Am inebunit! O baba!Cascadorii rasului! Am tras de coltul paturii si m-am dezvelit pt. A sari din pat! Langa pat era o veioza asezata pe o noptiera, veioza care s-a aprins cand eu am atins-o! Facea contact aiurea!Doamne, eu in curul gol, cu lumina aprinsa. Baba isi musca mainile ingaimand ceva! Sa ma fi vazut cu toate hainele stranse de pe jos la piept, incercand sa imi trag un crac de pantaloni pe mine, si in acelasi timp sa imi bag intr-un picior, in timp ce saream de pe unul pe altul, un pantof!Pe hol, eu tragandu-mi slitul, dau nas in nas cu "Boala", "Epidemia", EA! ( a fost la o vecina sa ia 2 lingurite de zahar)Nu cumva. Ma intreaba ea. Ba da. Zic eu! Razand imi zice, stai linistit e bunica, ii explicam!Ce dracului sa ii mai explic, stii bunicuto, nu pe tine am vrut sa te ard ci pe nepoatata! In plus ma facusem de tot caacatul si nu imi mai trebuia!Pe drum spre casa, simteam vantul rece prin pantaloni! Chilotii mei erau in unul din buzunarele pantalonilor. Off, doamne! Acum rad!Dar. Au trecut 2 ani, ne-am reintalnit! Ea, inocenta, fara bunica. Eu, baiat mare cu armata! Mi-am scos parleala pt acei 2 ani de umilinta!Va jur ca intamplarea este reala si face parte din setul de intamplari idioate, trasnite si haioase, proprii!Dau pup!Sa aveti grija de voi! Va spun eu o faza. Eram pe la varsta de 15-16 ani cand am fost si eu a 5sau 15 oara la baie cu baieti cum neam luat noi ca baieti cu fetele am facut toti baie si cand era gata de plecare noi am plecat inainte pe atunci era ca pe la inceputului de toamna. Cand veneam eu cu baieti spre casa vedem fofotind prin papusoi ceva dar noi sparieti fuga sa vede ce e acolo dar cum mergeam noi pe furis am vazut un cuplu pe un tol asezat jos pe care deabia mai putea rasufla dar noi cand am vazut am inceput a striga hoti Mi-am adus aminte de o alta intamplare la fel de haioasa, pe munte de data aceasta!Eram la Canton Cheia de catva zile, mai precis de 3 zile. A plouat non-stop!Spre seara, cerul s-a limpezit si a dat soarele. Bucurie mare, am iesit din cotetul de 3m pe 2m in care ne inghesuiam vreo 10 insi, tipi si tipe. Dormeam ca sardelele in conserva! Toti cu fata spre usa pe o rana, pe o parte. Daca vreunul din noi nu mai puteam sta in pozitia respectiva, ne intorceam toti odata ca la comanda cu fata spre soba. Trei zile mi-am mi-am satisfacut necesitatile fiziologice usoare din pragul acelui adapost, nu ieseam afara ca ploua cu galeata. Cum spuneam, a dat soarele si am inceput sa ne miscam. Patru insi au plecat sa aduca lemne, eram printre ei. Trebuia sa ma "descarc" de tot ce aveam in mine!Ne-am afundat noi in padure pe o carare de abia vizibila din cauza balariilor crescute. Pustiu! Noi si padurea! De la carare m-am abatut vreo 7-8 m si mi-am luat pozitia prostului, fericit as putea spune. Aia adunau lemne!Oameni buni, la un moment dat, in fata mea un tip si o tipa, eu cu pantalonii in vine. Nu stiu cand am sarit in picioare si mi-am tras pantalonii. I-am strans in pumn, in fata, nemaiavnd timp sa ma inchei. M-am sprijinit de un pom cu mana libera (cu cealalta imi tineam pantalonii pe mine) si cu o voce idioata am spus. Buna searaaaa! Aia au ras si au plecat mai departe. Eu, imi venea sa intru in pamant! Mama, m-a vazut aia cacandu-ma, inebuneam!Ei si ce? Nu ma cunoaste, nu o cunosc, mai da-o dracului ma incurajam eu. Era ca si uitat!Am adunat lemnele si am plecat inapoi cu ele in carca spre tabara. Ajunsi acolo, intreb cu lemnele inca in spate. Bai. Care imi dai si mie un foc, avand o tigara intre buze. Aud din spatele meu, o voce de tipa care imi era straina. Poftim! Am inebunit, fara sa ma intorc, stiam ca este ea!am lasat lemnele din spinare si m-am intors cu privirea in jos si mi-am aprins tigara. Vai, dezastru. Toti, toata gasca cu care eram ii cunosteau numai eu nu. In plus, gasca mea, le-a propus sa doarma cu noi. Vai, dezastru.o sa spuna tipa la toti. Il vedeti pe idiotul ala, l-am vazut cacandu-se! Daca as fi gasit o gaura de sarpe acolo intram.A venit intunericul!Foc mare, buna dispozitie din partea lor, a mea nu exista in acel moment, glume, povesti, tuica fiarta in tuci. De fel sunt un tip care vorbeste mult si creez atmosfera, eu nimic. Bai, ce ai, ma intreaba astia. Nimic, putin obosit, zic eu. Am uitat sa va spun ca tipa se asezase exact langa mine. Buuun. La un moment dat au inceput sa se tireze cate unul in refugiu, era tarziu1-2 si incercau sa prinda un loc cat mai bun in cutia de conserve. Vazand ca pleaca unul cate unul, eu mi-am facut planul, dorma afara langa foc, imi iau sacul de dormit si o copertina si gata. Am mai ramas la taclale 4 insi printre care si Mihaela, cea nou venita. Eu zic ridicandu-ma. Ma duc sa imi iau sacul ca am inghetat. Tipa zice. Ia-l pe al meu, este la intrare. Ok! Iau sacul si il pun pe dupa umeri, asezandu-ma la loc langa tipa. Pai, zice tipa. Ce faci. Pune-l si pe mine. Eu deja eram crispat, m-am dat mai langa ea, practic atingadu-ne, si am pus sacul intins pe umerii nostri. La un moment dat imi zice. Vali, ia-ma in brate, imi e frig. Mama, tremuram! O iau in brate pe dupa mijloc, ea. Vali mi-e frig, incalzeste-ma! O iau pe tipa si o pun in fata mea, intre picioare, si o cuprind in brate pe sub subtiori. Tipa, imi e frig! Ma ridic in picioare lasandu-i sacul si spun, vazand ca nu are chef sa intre in refugiu, . Ma duc sa ma culc. Tipa. Tine-mi si mie un loc!Imm. Nu stiam ce sa fac! Asta se da la mine sau ma inselam!am intrat, am impins cat am putut in stanga si in dreapta si mi-am facut loc. Lucica(Lucian), tipul cu care venise se cuplase deja cu una din tipele cu care eram noi si se pupau acolo, deci nu dormeau. Dupa 5 min apare Mihaela si imi spune soptit, fa-mi loc! Noroc sau proasta inspiratie, o asez pe tipa in fata mea. V-am spus ca toti dormeam pe-o rana, pe o parte ca sa putem avea loc. Cativa, erau intinsi la picioare de-a curmezisul. Oameni buni, inghesuiala mare, eu cu puta pe curul tipei. Eu ma trageam in spate, impingand in cel de langa mine, cat mai mult sa nu imi simta asta erectia iar ea se impingea cu fundul in mine zicand ca-i e frig. Frumos ar fii fost sa imi spuna. Bine mai nenorocitule, te-am vazut cacandu-te si acum te dai la mine! La un moment dat nu am mai rezistat si am intors-o cu fata spre mine. Am sarutat-o! Am bagat o mana pe sub un pulovar, doua, trei, am ajuns la sutien. Am incercat sa il dau jos, nu am putut, era prea mare inghesuiala. Mi-am strecurat mana pe sub el iar ea ma intreaba indignata. Ce faci. Am crezut ca face pe nebuna. Raspund, pai nu vezi! Ba da, zice ea, dar nu inteleg de ce nu-l dai jos! Nu pot, zic eu! Tipa zambindu-mi. Se ridica in fund isi duce mainile la spate si. Gata, zice!In tot acest timp, unii nu adormisera deloc iar altii ii treziseram noi din cauza foitului. Monel care dormea la piciarele noastre, ma tragea de un picior in timp ce eu ma sarutam cu tipa. Mihaita ma lua de par de fiecare data cand ma rasturnam peste tipa. Au bufnit in ras la un moment dat, toti! Circ!Am inceput sa tip la ei in gluma, iesiti dracului afara ca va sparg pe toti!Nu va puteti imagina ce era acolo! Ne-am pus-o si a fost misto!Frumusetea era ca. Plecam, eu spre Olanesti, ea spre Valcea, ne mai intalneam dupa cateva saptamani sau poate o luna, doua, pe munte, amandoi cu remorca dupa noi. Ne intelegeam din priviri si ne intrebam. Cu cine esti. Imi raspundea, cu fraierul asta, tu. Cu fraiera asta, raspundeam la randu-mi. Si plecam " dupa lemne" prin padure. Am facut-o si eu in si pe biroul sefei mele. HA HA AH AH pentru ca avea pretentia sa bati la usa inainte sa intri la ea. In mare la Albena. Apa e mica pana haaat departe de mal si e calda si sunt valuri si mi-a placut foarte mult. Pe plaja la 2 mai intr-un cort. Din care se auzea orice soapta. In parc la intoarcerea de la o petrecere si in lift la intoarcerea de la alta petrecere. Intr-un balansoar pe balconul unui hotel(tare de tot) in baie, in bucatarie, la padure, la 3 m de niste prieteni care adormisera (cred). In tren intr-un compartiment gol am tras perdelele si a fost ok de la Costinesti pana la Eforie. Am fost cu o duba de la fan curier la padure si pt ca in cabina nu era loc decat pentru trei persoane noi am stat in spate si ne rugam sa ajunga cat mai tarziu posibil pt ca ne-am facut de cap acolo. Noaptea la geam (nu avem bloc in fata doar parcul. Noaptea, stelele). In tip ce vorbea la telefon. Daca ai putina fantezie si curaj nu te vei plictisi niciodata. 1. Ma intalnisem cu o amica la un pahar. Ea era deja destul de ciupita. Am mai stat, am mai ras o sticla de vin. Ei ii ardea de prostii.a sarit pe mine in bar, mainile la mine in pantaloni. La un momentdat si-a ridicat tricoul, mi-a luat mana si a pus-o pe sani. Aia din bar se uitau la noi k la masini straine. Intr-un final mi s-a facut si mie de prostii, desi in general nu ma ating de fete bete. Ce-i drept. Cu tipa asta mi-o trageam aproape de fiecare data cand aveam ocazia. In fine. Si decid! Hai sa mergem la mine. Pe drum insa ma razgandesc si ma hotarasc sa o conduc acasa. Si in drumul nostru e un spital, niste scari mai ascunse de lume si langa scari o portiune de iarba. Se opreste fata acolo, ma ia pe sus, imi baga o mana in pantaloni, imi ia mana si o baga la ea in pantaloni si imi zice "vreau aici si acum. Uite acolo in iarba." ceea ce ar fi fost ok. Doar k ploua cu galeata. Si am zis k in noroiul ala nu fac eu asa ceva. S-a pus fata in genunchi, a prestat putin dupa care ne-am apucat noi pe zidul spitalului sa ii dam. Si i-am dat. La un momentdat in parcarea din dreptul locului unde eram noi apare un taxi. Era la vreo 50 de m de noi. A ramas saracu prost. Se uita k gaina in lemne. Am zis k e de ajuns.s-a apucat tipa sa isi traga toate pe ea si exact in momentul ala apare un nene p-acolo. Cu umbrela in mana.a trecut pe langa noi. Se uita si el k prostu. In drum spre casa ei am trecut pe langa skoala mea. Am sarit gardu in curtea scolii sa teminam treaba.2. Eram la un chef.o cabana pe undeva. La un momentdat ni s-a facut si noua de harjoneala si ne-am dus sus. Ne-am pus in pat si da-i. Si la un momentdat aud din patul alalalt vocea amicului meu "bah. Mai poti? K noi am vrea sa dormim" nu de alta dar. Erau paturi d-alea etajate. Si asta in care ne-am pus noi era cam descentrat si scartzaia si partea de sus lovea in perete. : lol: 3. Eram plecat de acasa cu inca un cuplu. Si nu aveam unde sa dormim. Si am ramas la niste prieteni. Ei dormeau pe jos si noi ceilalti 4 pe pat k sardelele. A 2a zi eu trebuia sa conduc. Prietena mea ma tot batea la cap sa ma culc. "uite. Astialalti stau cuminti" si ma intorc, tipa cu o fatza foarte excitata si cu degetul amicului meu in gura. Ei stateau in pozitia 66, el cu spatele in sholdul meu si prietena mea peste mine. Si la un momentdat incep sa il simt pe el cum se misca. Boooooooooooooon! Deci ei stau cuminti, ei? Astfel k am tras si eu chilotzeii prietenei mai intr-o parte. Ea a ramas masca."ce faci?" mi-am scos-o si eu. Si da-i! Dimineatza stateau pretenele noastre si se uitau la noi. Si noi stateam cu cafeaua si radeam. Totul incepe cand eu si curva am ajuns la ea acasa pt. Fapte mari. Zis si facut. Odata ajunsi in casa ea se duce la baie sa se pregateasca in timp ce eu mam dezbracat in 5 secunde. Lasandu-se asteptata am inceput sa ma joc cu pestisorii din acvariu dezbracat cu "nivelul"foarte ridicat. In acele clipe taicasu iese din dormitor somnoros si ma vede : oops: . Nemai stiind ce sa fac ce sa zic mi-am tras perdeaua de la geam peste mine. Buimacit de somn taicasu vine la mine si ma intreaba ce fac si daca am prezervative. Am ramas masca : shock: . In acel moment iese si prietena mea din baie intr-o pijama foarte expresiva. In fine mie mi s-a taiat pofta de "nebunii"iar taicasu a plecat in dormitor aruncandu-si privirea doar la mine.M-am imbracat si impreuna cu prietena mea am hotarat sa plecam afara si s-o lasam pe alta data. Dar in drum spre afara pacatosul de lift ne-a mai tinut blocati intre etaje vreo 15 minute timp in care mi-am terminat treaba. Foarte incomod dar tot odata placut Nu este un loc traznit dar intamplare este foarte penibila. Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC