Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

locuri traseiste page 2

Daca treceti vreunu pe la tipele dintre bucov si chitorani luati si un numar de telefon, poate fac fetele programari sau vin la vreun (program special). Am vazut si eu o tipa super. Era bruneta, finuta rau, un fund bestial, are forme. (am vazut-o din masina)   Vazut si eu, trec zilnic in jurul pranzului p-acolo dar nu pot opri din pacate. Domnisoara sta la iesirea din comuna bucov in directia buzau, chiar la intrarea spre lacurile particulare de pescuit din zona. E adevarat, arata binisor din masina, am trecut mai incet sa observ, poarta ochelari, la corp arata destul de ok. Putin cam lata, dar nu foarte. Avamtajul maxim e ca este foarte alba, m-as mira sa fie cioara precum cele de la bucov din parc. Daca opreste cineva. Va rog, cereti si postati un nr de tel de-al fetei. Nu mai intrati aici doar ca sa luati informatii si sa nu comentati nimic apoi sa stim si noi.   Futting placut all Sunt alea 2, urate cu spume, de la intrare in padurea Bucov. Unde sta mariaalisa (vezi forum), zona Triaj (centura vest), mai e una MILF, n-arata rau. Si inca o naspeta de 18 ani, fara dinti in gura, dar merge la corp.     Scott, dragule. Daca nu esti din zona nu mai da aiurea detalii ca ametesti oamenii astia din zona. Si asta pt ca:   - chestia la care te referi cu prin "padure la bucov" este parcul bucov, spune-i asa, asa il stie lumea;   - ce-ai scris tu nu e o recenzie   - mariaalisa sta pe centura de vest a ploiestiului, mai exact dupa iesirea din Brazi, spre Brasov. Nu are deci niciun fel de legatura cu Bucovul. Glumesti, nu? Ai scris 4 randuri si n-ai zis nimic. Toata lumea stie unde-i Bucov, c-o fi padure, c-o fi parc, acolo stie oricine ca e. Si eu unde am scris de mariaalisa/alexandra/andreea sau cum le-o fi zis atatora ca o cheama, ca sta? Nu la iesirea din Brazi, pe centura de vest? Da, nu-i recenzie ce-am scris, pentru ca aici se intreaba cu totul altceva si am fost ontopic. Dar in schimb, ca ai dat tu din gura degeaba, se numeste recenzie. Hai, vezi-ti de treaba! Sunt fetele acolo zilnic stau langa reclama cu clubul pescarilor pe dreapta la iesire din Bucov spre Chitorani, si cand i au pauza se duc mai sus pe stanga spre Chitorani unde e un barulet cu terasa si beau suc acolo. Fac totul protejat la 50 lei dar sunt foarte draguţe si destul de destupate la minte mai ales bruneta. Nu le am încercat doar am stat de vb cu ele. Bafta tuturor Fiind in timpul serviciului nu am putut opri, insa la iesirea din Ploiesti spre Targoviste, mai exact putin dupa pod am vazut o blonda tanara si tare draguta. Din pacate cum spuneam nu am putut opri sa intreb preturi, dar arata foarte bine tipa. Daca si-ar inchiria o garsoniera cu siguranta ar putea cere 100-150ron numai pentru look, dar evident depinde si de ce presteaza si calitate. Fiind in timpul serviciului nu am putut opri, insa la iesirea din Ploiesti spre Targoviste, mai exact putin dupa pod am vazut o blonda tanara si tare draguta. Din pacate cum spuneam nu am putut opri sa intreb preturi, dar arata foarte bine tipa. Daca si-ar inchiria o garsoniera cu siguranta ar putea cere 100-150ron numai pentru look, dar evident depinde si de ce presteaza si calitate. Salutare o cheam larisa. Cica unul di soferi-coleg de al meu a testat-o-cica face totul protejat. Ma documentez mai bine si revin stima, Salutare o cheam larisa. Cica unul di soferi-coleg de al meu a testat-o-cica face totul protejat. Ma documentez mai bine si revin stima, Salut, referitor la fetele care presteaza   imediat dupa Bucov spre Valea Calugareasca, practic pe partea dreapta in directia de mers spre Buzau, domnisoara inalta bruneta face totul protejat cu 50 lei dar combinat oral+normal.    O cheama Oana, vrea 150 lei/ora, ostilitatile se desfasoara la Colina Grande in valea Calugareasca, 50 lei camera tranzit.   Doar am vorbit cu domnisoara, mi-a facut o impresie foarte buna, este foarte ingrijita, dantura, ten, par foarte curate. Are un tatuaj pe mana dreapta, un cur fara cusur si craci mari. Cred ca are lejer fara tocuri 1, 75.   Saptamana viitoare sper sa ma destrabalez cu dansa. Va tin la curent. Salut, referitor la fetele care presteaza   imediat dupa Bucov spre Valea Calugareasca, practic pe partea dreapta in directia de mers spre Buzau, domnisoara inalta bruneta face totul protejat cu 50 lei dar combinat oral+normal.    O cheama Oana, vrea 150 lei/ora, ostilitatile se desfasoara la Colina Grande in valea Calugareasca, 50 lei camera tranzit.   Doar am vorbit cu domnisoara, mi-a facut o impresie foarte buna, este foarte ingrijita, dantura, ten, par foarte curate. Are un tatuaj pe mana dreapta, un cur fara cusur si craci mari. Cred ca are lejer fara tocuri 1, 75.   Saptamana viitoare sper sa ma destrabalez cu dansa. Va tin la curent. Cere-i si un nr de telefon. Spune-i de site-ul asta poate o intereseaza sa isi faca publicitate. Asteptam noi impresii Salutare o cheam larisa. Cica unul di soferi-coleg de al meu a testat-o-cica face totul protejat. Ma documentez mai bine si revin stima, Da Larisa o cheama a facut de curand 18 ani. Eu am fost de circa 8-9 ori la ea. Este comunicativa si nu te grabeste, dar nu stie prea bine oral. Face totul protejat. Aveam un numar de telefon, dar il schimba la saptamana deci nu cred ca mai este valabil.  Salut, referitor la fetele care presteaza   imediat dupa Bucov spre Valea Calugareasca, practic pe partea dreapta in directia de mers spre Buzau, domnisoara inalta bruneta face totul protejat cu 50 lei dar combinat oral+normal.    O cheama Oana, vrea 150 lei/ora, ostilitatile se desfasoara la Colina Grande in valea Calugareasca, 50 lei camera tranzit.   Doar am vorbit cu domnisoara, mi-a facut o impresie foarte buna, este foarte ingrijita, dantura, ten, par foarte curate. Are un tatuaj pe mana dreapta, un cur fara cusur si craci mari. Cred ca are lejer fara tocuri 1, 75.   Saptamana viitoare sper sa ma destrabalez cu dansa. Va tin la curent. Hello, eram dator cu o postare. O sa fiu la, subiect" ( nu sunt in forma, exact asa am fost si la intalnirea cu domnisoara Oana. Ca de obicei dupa ora 16.00 o gasesc pe Oana intre Bucov si Valea Calugareasca. Ca modalitate de contact: exclusiv contactul vizual la fata locului. Ca in toate cazurile de genul asta deviza este: vazut, placut, futut. Avand in vedere sa sunt un tip destul de, complex" de cele mai multe ori nu ma pot multumii cu o muie in fuga in masina. Acestea fiind spuse, vorbesc cu domnisoara sa mergem la hotel. Aici va marturisesc ca mai vorbisem cu ea, eram oarecum familiari, sincer sa fiu (fara modestie) cred ca ma si place. Nu stiu daca o sa mearga din prima cu voi la hotel, este destul de rezervata. In fine, . Noi doi in masina. Vorbim. Ajungem la hotel. Cumparat un suc. Platit camera. Luat cheia. Ajuns in camera. Eu. Destul de stresat, sunau telefoanele de la servici, nevasta, . Toti sfintii.  Eu butonez televizorul, prietena" merge sa faca un dus. Mi-a placut.a facut un dus ca dupa o zi de lucru in constructii, intens si prelung. Deci igiena super. Apare de la dus, in toata splendarea ei de fata frumoasa, cu ochii verzi, si piciare de capreoara. Are un corp de model, slaba, craci lungi si tate mici.  Ii spun ca ma sperie, ea rade complice, o complimentez. Ii place. Plec si eu la dus, fac dusul binevenit si ma intorc ca un baietel timid in camera. Intre timp, telefoanele nu mai sunau. Ma asez in pat, o iau in brate, incepem un pic de actiune-un fel de romantism, in acelasi fel cu care asfaceo cu amanta. II place, sincer cred ca are nevoie de afectiune. II pap tatele mici cu sfarcurile, o musc usor de gat, incepe sa geama. Imi spune ca totusi eu trebuie sa ma sint bine, ca doar eu am platit. Aproape ca uitasem. Lucru asta. Ma intinde pe spate, si incepe sa ma sarute pe piept, coborand in jos la, prieten". Pana sa il trezeasca, imi da niste limbi minunate pe oo( imi zice ca nu face asta e regula, cu mine face o exceptie). Cu, prietenul" treaz, se urca pe mine si incepe sa se miste. Placut, nu mecanic, ca in liceu cu colegele. Eu, avand probleme cu cauciucul, ma fac mic. Sesizeaza si ia masuri. O ia in gurita cu destul de multa dragoste si mana, in acelassi timp. Nu imi place manuta, dar nu ma plang. II spun ca o vreau pe la spate, rade. Si zice ca ii place. Se aseaza capra, oferindu-mi o priveliste splendida, cam ca picturile mele (glumesc). Pe bune, foate incitant. Intru incet, cateva miscari ferme, mainile mele pe bucile ei, gemete, gaozelul ei ras, explozie in plastic. Se misca. Pana termin de tot. Rade. Imi spune ca pozitia aia ii termina pe toti. Ma curata cu atentie, o tin in brate, mai mult ca pe nevasta-mea. NOTE: oral protejat, 8 hent cu mana normal protejat, 8 pentru capra si pentru ca am eu problema cu cauciucul, sunt sigur ca in conditii normale ar fi de 9-10. Gfe, 10 fara dubii, apreciaza atentia pe care i-o acorzi si raspunde la fel. Tarif, 150 lei/ora, eu am stat 50 min, 50 lei/hotelul.   Deja mi-e dor de ea, mai servesc.   Succesuri salutare, stie cineva ce preturi au fetele de la crangul lui bot? 30 RON / oral 50 RON / normal 70 RON / combinat ms de raspuns. A fost cineva pe acolo e ceva frumos care merita? Eu numai colorate am vazut acolo. Mai degraba incearca blonda care sta imediat dupa pod. A incercat cineva blonda care sta imediat dupa pot. Sau vreuna din fetele de la crangul lui bot? La iesirea din Bucov spre Buzau pe partea dreapta sunt 2 locuri unde stau tipe - primul imediat cum se termina casele si incepe campul, peste drum are o pensiune, iar celalalt cam la 500 de m mai departe, chiar in dreptul unui pod foarte mic, acolo e un drum la dreapta care merge printre niste copaci. La acesta din urma era o tipa slaba, cam 1.60, parea draguta, insa in realitate cred ca avea o boala de piele, arata rau de tot. Vroia 30 de lei/ OP. Cred ca avea si un miros de nespalat. Nu am stat.  Am vazut si o tipa la intrarea in Ploiesti dinspre Bucov, inainte de Petrom si de sensul giratoriu, pe partea cu Petrom. Parea ca are sini mari, in rest arata rau. M-am oprit la tipa cu ochelari, bruneta, inalta, cea cu numele spus de colegi Oana. Arata bine, sini frumosi strinsi in sutien, nu i-am vazut liberi, pareau medii. Mirosea foarte bine si are un aer profi. Era suparata ca i-a luat locul tipa cu boala de piele. Locul ciudat, in cimp deschis, la distanta mare de drumul principal si celalalt, intre portiere nu se vede. Am ramas in masina pentru siguranta. A executat un oral protejat in masina, corect, fara artificii, 40 de lei. Miscari mecanice, viteza constanta, turatie medie, fara miini. Are buze mari, cred ca are ceva injectat, sunt facute pentru oral. Si sinii ar putea fi lucrati. A spus ca prefera lucru la strada ca e zona buna. Merge si pe camera cu 150 lei ora, oral si normal protejat, dar numai cu cunoscuti. Pentru a da numarul de tel trebuia sa mai trec, sa ne cunoastem. M-a rugat daca imi da numarul si o sun sa o inteleg daca nu vorbeste normal, poate are alta treaba sau e in alt loc unde nu poate vorbi explicit. A avut ce trebuie, preze, servetele umede, nu s-a grabit, deschisa in comunicare. 8-corp, 8-igiena (maxim pentru exterior), 7-oral, 9-comunicare.   Aseara era o fata bruneta buna rau pe centura de est pana in manastire cum vii dinspre barcanesti are cineva vreun detaliu, un nr de tel? Acum 2 zile era la intrare in ploiesti la petrom acolo unde este fostul post de politie! Si eu am vazut tot la fostul post d politie de la petron o tipa care arata extrem de bine.  nu puteam opri.       o fi in fiecare seara acolo? Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC