Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

marimea penisului a depasit cineva complexul penisului mic marimea conteaza page 4

@danutza sunt flatat!Poate candva ajung la Tm si-mi spui povestea caprioarei intre 4 ochi, ca sa am material de un review pe cinste. Atata timp cat fata se excita si are orgasme totul e ok si functioneaza. Toti o vrem mai mare, pentru ca filmele porno ne au distrus psihic la capitolul asta. Intre un penis mare si unul mic. Eu aleg o limba jucausa: D. [align=justify]Inca o data, Irina ma uimeste. Nu e ea o femeie respectabila, dar e demna de respect. Complimente, Irina![/align] Am citit pe undeva ca, paradoxal, barbatii care au o marime medie sunt mult mai ingrijorati decat cei care intr-adevar au o problema in acest sens, oricum mai important cred ca este ca cei doi parteneri sa se potriveasca sexual. Plecerea vine nu din marimea organului, ci din ceea ce sti sa faci cu el altu' . Scuze @suckmycock17 dar nu am putut sa ma abtin. Sal' TARE! AM gasit un articol. Interesant. Cat de adevarata e expresia “mărimea conteaza”? Studiile și datele medicale spun ca nu prea mult. Totuși, pentru cei cu alte convingeri exista o harta complexa, care poate fi accesata online de câteva zile, targetmap. Com, ce vine sa ne lămurească pentru totdeauna în aceasta privință. Cum stau bărbații romani comparativ cu cei din alte tari europene?Pentru început, trebuie sa precizam cine sunt campionii lumii: bărbații din Congo sunt cei mai dotați, cu o medie de 17, 93 cm. Ecuador se afla pe locul doi cu 17.77 cm iar apoi sunt urmați de Ghana cu 17, 31 cm. Măsurătorile au fost facute în aceste tari în anul 2000.   harta-marimea-penisului-top. Jpg     96, 74KB     24 downloadBărbații din Coreea (de Sud sau de Nord) stau cel mai prost la capitolul mărime a penisului, având doar 9, 66 cm aproape la fel ca si chinezii (10, 9 cm). Campionii europeni sunt cei din Ungaria (16, 51 cm)! Sunt urmați îndeaproape de Franța (16.01 cm), care este peste Germania (14, 48 cm), Anglia (12, 97) si Statele Unite (12, 90 cm), iar italienii au o medie de 15, 74 cm.   -17427. Jpg     97, 16KB     21 downloadIn alta ordine de idei, ungurii ne iau fata: media lor e 16, 51 cm, in timp ce la noi e de numai 12, 73 cm. Si bulgarii ne intrec: media la ei e de 15, 02 cm. Chiar contează mărimea?E o disputa veche și nu știu cât va mai conta ce scriu eu pe aici dar ca sa fim clari: când vine vorba despre penis, mărimea contează mai mult pentru bărbaţi decât pentru femei, cel puţin asta relevă studiile realizate în ultimii 60 de ani pe acest subiect. Adica e ceva ce tine mai mult de psihologia masculina decât de fiziologia feminina. Spam-urile pe care le gasim zilnic pe mail dovedesc asta! Potrivit unor concluzii recente, 90% dintre femei preferă de fapt un penis gros unuia lung. 85% dintre femei se declară satisfăcute de dimensiunea penisului partenerului, spre deosebire de bărbaţi care sunt mulţumiţi cu ce i-a înzestrat natura doar într-o proporţie de 55%. Doi medici britanici de la un spital din Leeds, Marea Britanie, au analizat rezultatele a peste 50 de cercetări internaţionale privind dimensiunea penisului, concluzionând că, într-o listă a atracţiilor pe care o femeia le caută la un bărbat, dimensiunea penisului se află la coadă. Oricum, la dimensiune ne incadram printre marile puteri ale lumii. Alaturi de Rusia si SUASi, cum zicea maestrul Ciocan mai demultisor. Dragilor nu trebuie sa va faceti atatea griji pentru marimea ciocanului. Dimensiunile prea mari pot crea mai multe probleme. De potrivire! Ce e prea mult strica ! ! ! ! vyypuss- de ce crezi ca gandesc ca ceilalti ca am nevoie de prelungitor? Ma multumesc cu dimensiunile primite @suckmycock17: poate ar fi bine sa iti schimbi avatarul. Nu cred ca ne batem aici in dimensiuni si performante. @Afriq Confrate, lasa omu' in pace. E " treaba" lui si merita respect pentru ca n-are nimic de ascuns. Vazandu-i avatarul, mi-am adus aminte de reclama unei banci comerciale, reclama in care un tata ii arata cu mandrie fiului, privind printr-un telescop, casuta familiei. O s-o parodiez: E mica, da' e a lui! La auzul provocarii lui Afriq, suckmycok17 si-a aruncat buzduganul cat colo si acum flutura un steag alb. Cred ca si prietenul nostru, dar si dusmanul altora, Obsedatu' ar trebui sa-si schimbe avatarul! Sau sa explice cui arata semnul acela sau ce face cu degetu', care la randu-i e o arma sexuala, nu?De fapt si eu ar trebui sa imi schimb avatarul, contine scene de nuditate si in acelasi timp o arma sexuala la vedere, limba. Deci avem, pula, degete, limba si talent. Obsedatu' , pe asta o stiai?http: //www. Mediafax.-video-8010059/ hey inteleg ca acest forum are termeni si conditii ce trebuiesc respectate, dar un msj avertizare mi se pare mai corect, va repeziti repede cu warning Nu ma intrec cu tine ' ' Afriq' ' si nici cu unul dintre voi suntem de aceasi parte sa futem pizde RESPECT! ! ! Aceasta postare a fost editata de suckmycock17: 01 mei 2012 - 12: 05 Analizand toate statisticile, etc, etc, descoperim acelasi adevar - totul e relativ. Suntem in secolul 21. Relatiile sexuale nu inseamna doar bagat un penis mare sau mic intr-o pasarica, ci e mult mai mult. Daca este sa privim lucrurile din punct de vedere anatomic, penisul este organ de reproducere, si nu conteaza ca-i chistoc sau bata de baseball, atata timp cat isi face treaba. Copii. In ceea ce priveste partea cu marimea, poate ca ar trebui - cei care au un complex - sa vada ce se intampla " inauntru". Odata lucram pe la Victoriei, pe strada Paris si era un panou mare publicitar, unde era un afis la fel de mare, cu un penis bagat intr-un vagin - da, cititi bine - din sectiune, unde se vedea clar ce se intampla. Unde vreti sa ajungeti, in stomac, sau vorba Parazitilor - " te f. Prin gat in cur"? Marimea normala din cate stiu eu, este intre 13-16 cm. Oricum, doar la inceput " se simte", odata cu lubrifierea mai mare si in timpul actului, vaginul se muleaza pe penis. Deci. Mare sau mic, tu esti multumit?Motiv de mandrie sau de complexe, penisul este mai mult decat un organ sexual, este simbolul virilitatii. Iar marimea lui este determinata in intregime de factorii pe care barbatii nu ii pot controla, subliniaza medicii. Anxietatea provocata de subiect are, in schimb, dimensiuni impresionante. Când vine vorba despre penis, mărimea contează mai mult pentru bărbaţi decât pentru femei, cel puţin asta relevă studiile realizate în ultimii 60 de ani pe acest subiect. Potrivit unor concluzii recente, 90% dintre femei preferă de fapt un penis gros unuia lung. 85% dintre femei se declară satisfăcute de dimensiunea penisului partenerului, spre deosebire de bărbaţi care sunt mulţumiţi cu ce i-a înzestrat natura doar într-o proporţie de 55%. Doi medici britanici de la un spital din Leeds, Marea Britanie, Kevan Wylie şi Ian Eardley, au analizat rezultatele a peste 50 de cercetări internaţionale privind dimensiunea penisului, concluzionând că, într-o listă a atracţiilor pe care o femeie le caută la un bărbat, dimensiunea penisului se află la coadă. Şi asta pentru că Evele pun accent pe personalitatea exemplarului masculin şi pe aspectul său exterior. Cu alte cuvinte, bărbaţii se pot relaxa. Nu contează ceea ce se vede în filme. Potrivit unor statistici ale Institutului Kinsey, în Statele Unite, un penis erect are între 12, 7 cm şi 17, 8 cm lungime, în timp ce, în circumferinţă, dimensiunile variază între 10, 2 şi 15, 2 cm. British Journal of Urology International citează o cercetare potrivit căreia dimensiunea unui penis european erect variază între 14 şi 15, 7 cm, iar circumferinţa între 11, 9 şi 13 cm.1. Care este marimea medie? Doctorii care se ocupa de astfel de studii spun ca stabilirea ei e mai dificila decat ne putem imagina. Cele mai multe informatii cu privire la marimea medie vin din „cultura populara“ si nu din stiinta. Totusi, 3 studii facute in SUA anuntau urmatoarele cifre: lungimea medie a penisului in stare non-erecta - de la 8, 6 cm la 9, 3, iar lungimea medie in stare erecta – intre 12, 5 si 14, 5. Date neasteptate…2. Conteaza marimea pentru femei? Pai, pentru 556 de americance supuse unui chestionar, si da, si nu. 18% dintre ele au zis ca lungimea penisului e foarte importanta, iar 22% au spus ca grosimea conteaza mult. Apoi, 57% considera lungimea importanta si nu prea, iar 53% grosimea. 25% nu pun deloc pret pe lungime si tot 25% pe grosime. E un grup mic de doamne, dar ca sa va faceti asa o parere… femeile gasesc intr-adevar grosimea unui penis mai importanta decat lungimea lui. Din 50 de femei, 45 au spus ca grosimea unui penis conteaza mai mult pentru placerea lor sexuala. Doar 5 dintre ele au optat pentru lungime! Si nici una nu a spus ca marimea unui penis nu e importanta.3. Si studiile facute in randul barbatilor? Un sondaj facut pe Internet pe 52.031 de persoane, femei si barbati heterosexuali, a aratat ca 85% dintre ele erau multumite de dimensiunile penisurilor partenerilor, in vreme ce doar 55% dintre domni erau multumiti de organul lor sexual. Apoi, foarte multe cercetari care le-au cerut anumitor barbati sa evalueze marimea penisului comparand-o cu cea normala au demonstrat, dupa masuratori, ca o subestimeaza si supraestimeaza ceea ce inseamna marimea medie. Potrivit datelor unui sondaj la care au participat 52,031 de heterosexuali, barbati si femei, doar 55% dintre barbati sunt satisfacuti de ce au in pantaloni, in timp ce 85% dintre femei sunt multumite de dotarile partenerilor lor. Studiul mai arata ca barbatii au tendinta de a-si subestima marimea propriului penis, raportandu-se la o valoare medie imaginara, mult peste cea care este in realitate. Care sunt dimensiunile medii?Lungimea medie a unui penis (in erectie) este de 12, 5 - 14, 5 cm, valorile putand varia insa in intervalul 10, 7 – 19, 1 cm. In ceea ce priveste circumferinta (grosimea) penisului, media este de 12, 3 cm. Mic sau mare, exista avantaje si dezavantaje de ambele parti. CSID iti prezinta un scurt rezumat: Penis mic: 1. Avantaje- dimensiunea ii permite sa stimuleze punctul G la fiecare contact intravaginal; - in caz de erectie in locuri publice nu isi pune posesorul intr-o situatie penibila pentru ca nu este foarte evident pe sub haine; - femeile prefera astfel de exemplare cand fac sex oral, pentru ca nu creeaza dificultati; - sexul anal este mai simplu.2. Dezavantaje: - primul dezavantaj este de ordin psihic, intrucat creeaza frustrare, sentimente de inferioritate; - nu atinge colul uterin in timpul contactului intravaginal; - unele femei nu il simt inauntrul lor in timpul contactului.- este dificil sa faci fata anumitor pozitii sexuale, cum ar fi cea in picioare. Penis mare1. Avantaje- satisface pe deplin majoritatea femeilor; - atinge colul uterin si stimuleaza uterul in timpul contactului sexual; - in timpul contactului intravaginal, labiile sunt intinse la maximum, fiind astfel stimulat si clitorisul; - poate genera orgasm profund; - face fata oricarei pozitii sexuale, din orice unghi si la orice adancime.- excita instantaneu cele mai multe dintre femei.2. Dezavantaje- poate provoca ruptura de vagin; - presiunea constanta asupra colului uterin poate fi dureroasa si daunatoare; - poate rani (irita) labiile si clitorisul prin presiune; - este dificil de mascat in caz de erectie in public; - nu stimuleaza punctul G; - stimularea manuala ia mai mul timp, iar sexul oral este dificil pentru o femeie (creeaza senzatii de sufocare si voma daca ajunge pana in gat); - nu ofera senzatii placute in orice pozitie (uneori penetrarea este prea adanca si prea dureroasa); - cu cat e mai mare, cu atat mai slabe sunt sansele de a reusi penetrarea anala. INFO Mituri despre penis - dărâmatel Dimensiunea penisului variază în funcţie de rasă. FALSl Bărbaţii vârstnici au penisuri mai mici. FALSl Sindromul penisului mic este mai frecvent la bărbaţii care au penisuri normale comparativ cu cei care au micropenisuril Sindromul penisului mic apare la o vârstă fragedă. Potrivit statisticilor, 63% dintre bărbaţii care suferă de această tulburare spun că anxietatea lor a început în urma comparaţiilor cu taţii sau fraţii lor mai mari, în copilărie, în timp ce un procent de 37% dau vina pe imaginile cu conţinut pornografic pe care le-au văzut în adolescenţă. Extrase din csid. RoCum se masoara corect penisul?Pentru a compara in mod obiectiv diferentele in lungime ale penisurilor diferitilor barbati doctorii folosesc urmatoarea metoda prin care lungimea penisului erect este masurata indiferent de forma acestuia: Folosim o rigla gradata pe care o pozitionam la baza penisului, fixata in osul pubian. Penisul poate fi adus in pozitie orizontala, paralela cu solul, pentru a urmari mai bine valorile pe care le indica rigla. Lungimea se va masura pana la partea superioara a glandului. Pentru a obtine grosimea penisului, se va masura circumferinta la baza penisului sau la jumatatea lungimii acestuia. Circumferinta se masoara in momentul in care penisul este in stare erecta. Utilizati o ruleta flexibila si infasurati-o de baza penisuluiCirumferinta si diametrul penisului sunt doua notiuni sunt deseori confundate si folosite invers. Circuferinta este determinata masurand cercul exterior al penisului. Diametrul este cea mai scurta distanta imaginara dintre o parte interioara a penisului la alta. Dat fiind ca nu putem trece prin penis o ruleta, pentru a masura diametrul, acesta se calculeaza numai matematic. Circumferinta penisului este de 3.14 ori mai mare decat diametrul acestuia. Cu alte cuvinte, daca cineva are un penis de circumferinta de 12.0 cm, atunci diametrul este de 12.0 cm : 3.14 = 3.8 cm @Afriq ce dracu bre, aici suntem toti sub anonimat intr-un cerc virtual, din ce imi aduc eu aminte? Matale ce facusi? Iti postasi poza din buletin (ma refer la prima poza) Nu nenea. Asta e monumentul pe care mi l-au ridicat amantele! Poza din avatar e cea din buletin. Iar asta e cea din pasaport!   Mercury_god. Jpg     51, 02KB     1 download Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC