Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

oamenii sunt rai

Astazi am facut un lucru urit.M-am "sucit" intr-o mica afacere pe care o facusem cu un om bun. Era o afacere reciproc avantajoasa, simpla, pornita mai mult din prietenie decit din motive pecuniare. Atita doar ca riscurile erau mari. De ce m-am razghindit?De frica. De frica oamenilor rai, oameni pe care ii intilnesti mereu, peste tot, pe strada, la munca, printre vecini uneori chiar si in familie. Acum i-am vazut pe forum. Si mi-au atras atentia ca pot sa o patesc, prin comportamentul lor unii fata de altii. Nu s-au luat de mine insa mi-am dat seama ca la prima "abatere" pot fi tinta lor. De mine, recunosc, nu s-a luat nimeni de pe forum, multi si-au exprimat chiar sprijinul, dar asta numai din cauza starii sanatatii mele, situatie pe care nu m-am ferit o secunda sa o fac publica, deci poate uneori am scapat de criticile unora doar din compasiune. Ma intreb, se vor schimba vreodata oamenii?Vor evolua si vor capata onoare si bun simt, vor invata vreodata valoarea cuvintului, a promisiunii facute?Vor sti vreodata sa spuna sincer dar cu respect "omule, nu-mi placi, lasa-ma" fara sa te minta "vai ce dragut esti"?Vor invata vreodata sa-si tina promisiunile "ne vedem poimarti la ora 11 si 83 de minute"?Vor avea vreodata onoarea sa-ti spuna "te iubesc dar dragostea noastra este una imposibila asa ca mai bine raminem prieteni" in loc sa te amageasca si sa se debaraseze de tine dupa ce te-a folosit pentru nevoile fiziologice?Vor avea vreodata curajul sa isi vada si propriile greseli?Sau onoarea de a zice "la revedere" atunci cind lucrurile nu mai functioneazasi sa-ti dea si o explicatie in loc sa intoarca spatele si sa dispara pentru totdeauna? Eu nu sint un om credincios. DELOC. Ghinionul pe care l-am avut, cel de a face un masiv infarct atunci cind viata mea trebuia sa fie un mare boom m-a determinat sa fiu un ateu convins, daca exista o divinitate ma lasa sa traiesc linistit, bogat impreuna cu familia mea fabuloasa in care dragostea este prima religie. Unii ar zice ca de fapt exact asta dovedeste ca ar trebui sa fiu credincios, ca nu stiu cine de fapt a avut grija sa traiesc. Nu sint nemultumit de viata mea insa exista unele momente in care nimanui nu-i doresc sa traiasca spaima si teroarea pe care o simt eu. Insa marea majoritate a oamenilor sint religiosi. Se inchina, se roaga, au icoane, tin post, traiesc cu speranta dar mai ales cu dorinta ca divinitatea ii protejeaza si le ofera numai bine. Atunci de ce sint atit de rai?De ce la cea mai mica greseala a celorlalti riposteaza, ameninta, unii chiar trec la violente?De ce nu respecta, asa cum le cere credinta, pe cei din jur?De ce fac mizerie pe strada, de ce parcheaza masina ca un bou, sau vorbeste la telefon in trafic incurcindu-i pe ceilalti?De ce nu au cuvint?De ce fura?De ce promit si nu se tin de cuvint?De ce isi bat joc de ceilalti doar pentru a le fi lor bine?De ce sint superficiali?De ce sint aroganti si smecheri, cu burta inainte mindri de ei "ca ca ei nu e nimenea", cu masini bengoase, inutile mai ales pentru cacatul de tara   cu cacatul de drumuri. Am colindat Europa destul dar nu am vazut atitea masini de fite cite sint pe strazile de la noi. Poate pentru ca ei investesc in bun gust si cultura pe cind la noi toti se intrec in etalarea vanitatii, cit de smecheri sint, cu gipanele si viloacele lor de prost gust. Acum citeva zile eram intr-un loc unde rar se intimpla sa intru, intr-un bar. La o masa alaturata doi indivizi vorbeau foarte nonsalant despre senzatia strapungerii trupurilor cu cutitul. Am fost ingrozit.M-am uitat la ei, erau doi barbati bine, aratau normal. Macelari nu cred ca erau. La ei unde era credinta?In virful cutitului probabil. Multumeau seara divinitatii ca arma lor era mai ascutita decit a victimei lor. Sau este regula la crestini: faci rau o perioada apoi te duci la biserica si esti ca nou, poti sa o iei de la inceput. Stiu ca spunind aceste vorbe ating pe multi dintre voi. Nu este un atac, este doar o sugestie, un apropo: practicati credinta de care va laudati ca beneficiati, ascultati-va Dumnezeul, Hristosul, Sfinta Paraschiva sau mai stiu eu ce alti sfinti si apostoli va invata sa nu furati, sa nu mintiti sau altele. La faza cu preacurvia au cam dat-o in bara ca lipsa de pasarici si laba damblageste pe om. In rest, in principiu, unele chestii chiar pot fi invatate si urmate. Daca tot sinteti credinciosi macar fiti si practicanti si nu ma refer la mersul la biserica(nu e buna nici macar de agatat). Ce vreau eu cu acest stigat de revolta?Sa fim mai buni, sa incercam sa ne uitam mai cu umilinta in oglinda, sa ne amintim ca totusi universul nu se invirte in jurul nostru. Mai mult chiar, sintem nimic in comparatie cu imensitatea in spatiu si timp a acestuia. Dar cel mai mult vreau   sa-mi cer iertare celui pe care astazi l-am dezamagit: omule bun, ce ti-am explicat astazi este 100% adevarat, nu am avut curajul sa merg mai departe de frica. De frica "BUNULUI" OM. IARTA-MA. Doi x doi (2 x 2) sunt intru totul de acord cu tine.   Mi-am exprimat si eu parerile, la fel ca tine, cam in aceeasi maniera, intr-un blog mai vechi.   Desi sunt mai tanar, am vazut destule ; spun DESTULE, nu spun mai mult decat altii.   Destule pentru a ma scarbi si de a ma infricosa, destule pentru a ma teme in fiecare moment pentru siguranta familiei mele.   Probabil, ca si tine, nu mai pot.   Uimirea s-a transformat in revolta, revolta s-a transformat acum in frica. In frica de a nu rabufni in orice moment si la orice gest de nesimtire gratuita de care multi dau dovada.   Sper ca toate aceste lucruri sa se transforme in final in resemnare. Si liniste.       Daca va fi sa fie. Sa fie!   Alea jacta est! Cred ca sunt cam din aceeasi generatie cu initiatorul thread-ului, asa ca pot spune ca am vazut destul de multe, mai ales ca si profesia imi "faciliteaza" posibilitatea de a lua contact cu mizeria umana. Am incercat de multe ori sentimentele descrise de ante-postatori, am gustat de multe ori din cupa dezamagirii sau din cea a scarbei de tot si de toate, chiar si de ziua de maine. Si eu sunt revoltat  impotriva Divinitatii, din cauze oarecum asemanatoare,   si am realizat  cu mult timp in urma ipocrizia "practicantilor".  Da, majoritatea oamenilor e rea, din lipsa de educatie, din cultivarea de catre cei din jur si de mass-media a pornirilor atavice, din motive genetice,   si cauzele ar putea continua. Cu un singur lucru nu pot fi de acord insa: cu generalizarea. Asa cum suna titlul si cum afirma @doixdoi, toti sunt rai. Cred ca @doixdoi nu ar trebui sa uite gestul Alexandrei, care a probat exact bunatatea, umanitatea si compasiunea unui OM. Nu accept replica "exceptia confirma regula"! Sunt multi oameni rai, poate ca raportul oameni buni/oameni rai e favorabil negativului, dar nu putem generaliza. Daca vom accepta generalizarea, inseamna ca nu are rost sa fim "altfel". Imi place sa cred ca putem lupta impotriva raului din noi chiar dand un exemplu, fiecare in felul sau. Chiar demersul lui @doixdoi de a-si prezenta relativ public scuze fata de cel caruia i-a gresit dovedeste puterea de afi bun! (Nu stiu de ce, dar editorul nu mi-a permis sa despart in paragrafe acest text. ) Nu pot decat sa fiu de acord. Ma socheaza din ce in ce mai mult oamenii care ne inconjoara. Nu mai exista respect pentru nimic si in primul rand nu exista respect intre oameni. Si eu sunt tanar dar am umblat destul prin afara. Oamenii te saluta in autobuz cand se aseaza langa tine, te saluta in restaurant daca se pun la masa alaturata. M-au salutat oameni de 60 de ani cu zambetul pana la urechi desi habar n-aveam cine sunt si nici nu vorbeam limba respectiva. Aici singurul lucru care conteaza e smecheria. Aud in jur doar cum sa prinz un client baban sau sa dai un tun. Nu exista responsabilitate sau respect asa ca eu, tanar fiind, nu am curajul sa incep o afacere cinstita aici si acum. Nu am relatiile care sa ma protejeze si nici punga suficient de groasa. Se zice ca atunci cand imbatranesti instinctul e mai bun decat ratiunea. No offence, n-am vrut sa zic ca esti in varsta, habar n-am despre asta Am vrut doar sa zic ca e posibil ca timpul sa-ti dea dreptate chiar daca iti lipsesc toate argumentele. Aplaud cu toata convingerea acest thread si pe initiatorul sau. Imi permit sa fiu doar partial de acord. Cred ca mai mult decat rautate, e vorba de lipsa de civilizatie. Noi ca popor, istoric vorbind, am avut un retard semnificativ fata de vestul si centrul Europei. Nu intru in detalii istorice si argumentatii, ca ar iesi un adevarat volum, dar stim cu totii ca aceasta intarziere dpdv cultural si al civilizatiei a existat. Ea a fost redusa simtitor de la sf. Sec. XIX, astfel ca, Romania interbelica recuperase enorm si ajunsese o tara aproape "normala". Eeeee. Si a venit ciuma rosie, cu proletcultismul, cu badarania, cu toate relele stiute si de unii traite. Gesturile elegante, de politete erau taxate ca fiind "manifestari burgheze, decadente". Era epoca in care Coca-Cola de exemplu, era prezentata ca simbolul decadentei imperialistilor. Mama lor. Ca sa inteleaga cei mai tineri, palaria nu era bine vezuta. Sapca tovarasi. Sapca si basca. Daca cineva, purta palarie si si-o scotea politicos cand intalnea pe cineva cunoscut, se gasea cate vreun martzafoi sa bombane mai tare sau mai incet; " uite-l si pe burjuiu' asta." A fost incurajata impolitetea, ca simbol al sinceritatii muncitoresti ("ii spui verde-n fatza ce gandesti, fara politeturi, fara rafineturi. Tovarasi, sa fim sinceri si deshisi nu.". Dupa 1989, bulversarea asta, schibarea scarii valorilor, lipsa de timp sau; si de preocupare din partea parintilor, lipsa de interes a cadrelor didactice, manelizarea televiziunilor, au dus la continuarea pe scara si mai larga a acestui "stil". Ala de parcheza de-a-m-pulea nu e rau.e nesimtit. La fel si ala de vorbeste tare ca se aude la 2 km etc. E vorba si de rautate, dar mai mult e vb. De nesimtire, de lipsa de educatie.. Si de inteligenta. Eu, asa cred! @doixdoi la intrebarea   de ce? Fac unii ce fac, raspunsu e simplu, pentru ca sunt oameni si e in natura lor si inca ceva, frica impune respect de asta unii sunt violenti si rai in mintea lor e ca o forma de protectie, pentru ca ei stiu ca frica impune respect, iar impunand respect, nu o sa indrazneasca cineva caruia ei i-au impus respectul sa le faca sau zica ceva ceea ce poate fi foarte bun pentru afaceri. Asta-i lumea, de secole nu de ieri de azi, unii sunt muncitori, altii hoti, uni sunt recuperatori altii platitori si asa mai departe, iar lucrurile astea nu exista de ieri de azi si cu siguranta vor exista pana la sfarsitu vietii, sa incercam sa gasim noi raspunsuri la toate astea nu cred ca putem, putem doar sa ne deosebim de ce enumerati mai sus si sa nu facem ca ei   . E vorba si de rautate, dar mai mult e vb. De nesimtire, de lipsa de educatie.. Si de inteligenta. Eu, asa cred!   Asa este! Intradevar aveti foarte mare dreptate! Frumos subiectul acestui topic. Felicitari domnule doixdoi! Romanul e cel mai tare antrenor, stie cum sa faca tactica echipei, antrenorul e PROST! Romanul e cel mai tare playboy, se pricepe mai bine ca tine sa o futa pe nevasta-ta! Romanul e cel mai tare pilot, Schumacher e mic copil! In Romania cresc cei mai mari morcovi la curul unui viteaz cand trebuie sa intervina sa aplaneze un conflict!   Usor si frumos va este sa graiti, dar va mananca practica, mancatori de seminte ce sunteti!Daca dati 2 lei unui sarac nu sunteti mai  buni! Romanul e cel mai tare antrenor, stie cum sa faca tactica echipei, antrenorul e PROST! Romanul e cel mai tare playboy, se pricepe mai bine ca tine sa o futa pe nevasta-ta! Romanul e cel mai tare pilot, Schumacher e mic copil! In Romania cresc cei mai mari morcovi la curul unui viteaz cand trebuie sa intervina sa aplaneze un conflict!   Usor si frumos va este sa graiti, dar va mananca practica, mancatori de seminte ce sunteti!Daca dati 2 lei unui sarac nu sunteti mai  buni!. Daca stau bine sa ma gandesc. Tu nu esti ROMAN.   . Si daca stau si mai bine sa ma gandesc. Nici mancator de seminte nu esti. In schimb se pare ca esti mancator de rahat ( a se citi cacat ). Deci esti.?    @doixdoi. Si celorlati. Imi cer scuze. Ovii esti prea mic sa intelegi ce am vrut sa zic, esti prea neinsemnat pt mine si prea lache sa te iei cu mine-n gura, intelegi? Mi te imaginez, inghesuit intr-un Polo si depasind tembelul, dar nu-i nevoie de imaginatie ca urmeaza stirile de la ora 5 si am imaginea completa. Imi cer scuze daca nu sunt pe faza la stirile de la ora 5. Ai vrut sa te dai viteaz, dar ai morcovul stii tu unde! Rectificare bugetara a la cluj : depasind ca tembelul tembelul @Tzaranu, cand mai vine omuletul asta la Bucuresti sa ii dai si o adresa sa se duca la teatru poate invata si el ceva. Euflo mai bine explici ce ai vrut sa spui mai sus ca sa intelegem toti.   @all, am vrut sa zic ca toti suntem buni si nimeni nu este rau. Si nimeni nu este figurant. Nimeni nu este rau in trafic, suntem toti buni.O natie de sfinti. Doar ca uitam sa aplicam. Cand plecam de acasa zicem sa fim mai buni, dar la primul semafor deja devenim mai rai. Mergem la biserica si la intoarcere deja ne bagam pula in toti sfintii. Pisic, nu uita, acum ma cheama stau de sase, mi-ai luat numele @stau de sase. Chiar cu tine-n gura nu ma pot lua. Ca mi-as strica coltii. In schimb as putea sa ma iau cu tine-n pula. Pai. Cu Polo-ul meu nu, in care sad ( tu poti citi sed ) inghesuit, nu prea pot depasi un tembel mai mare ca tine ( intr-un "gipan" la fel de mare ). Intr-adevar ai o imaginatie "completa" dar cam bolnava. Si nici nu pari un iubitor al stirilor de la ora 17, cred ca nu te refereai la alea de la 5 AM,   ( simt in vocea ta. Ca esti un mare patron. Parca asa te striga unii pe strada ). Mai degraba de telenovele. Viteaz. Eu. Esti nebun. Sunt vai de mama mea. Doar si la supa din cur imi scot morcovii. Dar si pentru a iesi supa buna folosesc "cocosei" ca tine. Asta cu rectificarea bugetara.a fost prea subtila pentru mine. Va rog sa ma scuzati Don Patron. Scuza-ma, am o nedumerire. Astazi ti-ai luat pastilele? Carnat mic si simpatic ce esti, ai primit ok-ul sa te iei cu mine-n gura?Neispavitule!Nu sunt patron. Tu  ai o taraba-n piata si te crezi mare afacerist. Nu ai cum sa ma depasesti, nu mergi pe drumurile mele, odata la 10 ani ai si tu parte de-o ieseala. Fac pariu ca filmul ala l-ai vazut piratat si deja te crezi spartan ca ti-ai atarnat-o de teava de esapament. Nu uita sa iti trasezi un Nike pe luneta din spate si un 69 Rally pe portiere. Raule! @stau de sase. Iti promit ca la urmatoarea vizita la Bucuresti sa nu mai calc pe la vreo escorta (. Poate asa intr-o pauza. Nu, nu, nici macar ). Si sa-mi cheltui toti banii ( aia pe care-i castig din piata ) doar la Teatru si la Opera ( si-ti promit ca apoi voi face si o recenzie ). Cum dreaq sa-l vad piratat omule. Habar n-am de unde sa descarc filme. Esti nebun? Eu. Spartan.E numa' sa ma dau mare, n-am nicio treaba cu ala din avatar. Nick-ul nu tre sa mi-l trec pe undeva. Ca-mi este in buletin ( scuze CI ). Si nici 69-le pe portiere ca-i pe placuta de inmatriculare la Polo.. Alte propuneri. Inaltimea voastra? Ovii, cand mergi la o galerie de arta si vezi un nud aia nu se numeste pornografie, se numeste arta. Ceea ce am zis eu nu era o jignire adresata celor care au postat si citesc aici, dar cum romanul e si impusiv te iert. Cand vii totusi la Bucuresti da-mi un semn totusi. Ia si tuica aia. @stau de sase. Recunosc, ai fost prea subtil pentru mine.. De regula nu sunt impulsiv ( deh. Mai am si scapari ), revenind la titul topicului, nici nu sunt un mare credincios ( in intelesul maselor ), am propriul mod de a-mi arata credinta ( nu dand 2 lei cersetorilor, . Saracilor le dau ), doar ma stradui ca in fiecare zi sa fac mai multe lucruri bune decat rele ( in mare masura reusesc. Dar nu intotdeauna ).   Fara tuica nu plec niciodata de acasa. Doar cantitatea difera. @ovii, am fost prea subtil si apoi am fost rau, puteam sa ma explic. Dar de cele mai multe ori incerc sa fiu bun, ca nu-mi iese de fiecare data asta e alta mancare de peste. Cand ziceam de mancatori de seminte ma refeream ca unii prefera sa asiste de pe margine la "spectacol". Uite un exemplu de om bun: http: //ro. Stiri. Yaho.-084027513. Html Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC