Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

off topic de la cristina rahela drumul taberei page 2

) mai bine sunati cu 30 minute inainte, ca sa nu fie nevoie sa asteptati unii dupa altii!fa-i niste poze cu telefonul! =))  Eu primul. Maine o vizitez pe domnisoara, revin apoi cu un review cat mai realist. Bafta si ciocane tari! =)wrong quote first timeCiocane. Era pt. Tine: P eu te-as ruga sa ma contactezi, pt a-ti da poze goala, sau in lenjerie intima, nu vreau sa apar asa tocmai aici pe nimfomane, ala era un profil pentru prieteni, asa ca te rog frumos sa nu-mi pui pozele alea. Id-ul meu pe simpatie ca si escort, este Rahela02. Cum se poate sa te contactam sa vedem poze cu fata ta? Eu te-as ruga sa ma contactezi, pt a-ti da poze goala, sau in lenjerie intima, nu vreau sa apar asa tocmai aici pe nimfomane, ala era un profil pentru prieteni, asa ca te rog frumos sa nu-mi pui pozele alea. Id-ul meu pe simpatie ca si escort, este Rahela02. Cum se poate sa te contactam sa vedem poze cu fata ta?@BBG e ok fata, e draguta la fata, mergi cu incredere daca vrei, mi-o tai si o dau la rate daca nu o sa-ti placa. E normal sa evite sa-si afiseze fata pe site-uri, o avea si ea viata privata si nu e de dorit s-o gaseasca cunoscutii pe aici. Ciocane tari! Poi pt asta, pot da web de comfirmare, am si mentionat ca id-ul meu este numele de utilizatot de aici: rahela_232, asa pot sa trimit si o poza eventual, dar si web.  draga Ciocan, te-ai dovedit a fi un al 2-lea Caragiale, cu povestioara ta: P FrumosAm dat si eu add la id tau, cand esti online sa te pot vedea? Intru destul de des, dar lasa-mi un offline, in caz de ceva, pt ca citesc si offline-urile. Salut!Am vizitat-o si eu astazi dupa cateva zile in care am tot incercat dar nu am reusit sa ajung la ea. First step, am sunat-o pe la 10: 30 dimineata, eram oarecum pe aproape de ea cu niste treaba. Ghinion, nu a raspuns si atunci am luat-o catinel spre casa. Culmea frustrarii, mi-a raspuns cand mai aveam un pic si ajungeam acasa, asa ca am stat un pic pe ganduri daca sa ma mai duc sau nu (mi-era sila de sa strabat iar tot orasul la volan). Am decis sa ma duc, insa am luat metroul fast, cheap & easy to use. Oricum imi spusese ca abia peste vreo ora e disponibila asa ca nu m-am grabit deloc. Ajung cam intr-o ora la Bila Dr. Taberei, imi iau o cafea la McDonalds si pierd inca vreo 15-20 min pe acolo, apoi o sun socotind ca s-a cam facut timpul. Stupoare, nu raspundea la telefon. Eh, am mai asteptat vreo 10 min si culmea, m-a sunat ea, si-a cerut scuze frumos, mi-a spus ca mai dureaza 10 min maxim. In fine, am mai inghetat un pic pt. Ca iesisem afara sa savurez o tigara si iata-ma mot-cocot la usa ei. Supriza e chiar foarte draguta tipa, desi nu ma asteptam. Blonda, tunsa oarecum frantuzeste, dinti frumosi, ochi frumosi ajutati ce-i drept de lentile de contact, o piele catifelata bronzata la solar ( app. I-am spus sa nu faca excese ca e periculos), sani excelenti ( de mult n-am mai vazut asa ceva), foarte bine proportionata, desi ea se vaita ca e cam grasuta ( ma rog, mie oricum nu-mi plac femeila scandura). Piercing minuscul si fin pe nasuc, piercing in buric, per total o priveliste foarte ok si m-am felicitat ca am indurat frig si noroaie ca sa ajung la ea. Constienta ca m-a cam tinut pe la usa, m-a asigurat ca se va revansa fata de mine si chiar asta a si facut. Dupa un pahar de apa si o tigara, am intrat impreuna cu ea la dus si desi initial cabina mi se parea mica pt. Amandoi, am constatat fericit ca era chiar loc de nebunii in ea. Ne-am sarutat un explorat un pic unul pe altul, apoi a urmat un oral dumnezeiesc sub dus, deepthroath in toata regula de am simtit ca-mi intra placile de faianta in cur si in cateva minute am simtit ca sunt pe cale sa explodez, asa ca am ridicat-o frumos de acolo pt. Ca doream mai multa actiune si ne-am indreptat frumos catre patul care ne astepta imbietor. Aici am continuat sa ne giugiulim un pic dupa care iar m-a prins in off-side si s-a pus pe un supt barbar. Am tras-o peste mine si am facut un 69 de toata frumusestea, apoi am dorit prezervativ si mi l-a montat foarte profesionist si rapid. Desi am intrebat-o daca ii place normalul in vreun fel anume, m-a lasat pe mine sa aleg asa ca am trecut la pozitia misionarului pe care usor usor am transformat-o in umeri - craci ( aveam si cu ce pentru ca e destul de inalta si merge brici ). Am finalizat in balon cu un orgasm profund si lung. In tot acest timp ea a dat dovada de implicare, GFE maxim si daca nu e o actrita innascuta, pot spune ca i-a placut si ei.A urmat tigara de rigoare in pauza, pe care am savurat-o alaturi de ea in bucatarie, dus scurt si ne-am apucat de partea a doua. Doamne ce oral, si acum imi tremura genunchii desi au trecut 2-3 ore de cand am plecat de la ea. Am pus balonasul la loc, dar o avertizasem ca nu mai sunt la varsta la care sa finalizez repede a doua oara, mai ales cu "ciocanel" imbracat in cauciuc. Am dorit sa rezolvam impreuna o enigma. Si anume dilema caprei : " ce sunt eu, animal sau pozitie?" asa ca mi-a intors frumos posteriorul la privelistea caruia imi venea sa nechez de fericire si m-am apucat constiincios sa ii arat caprei ca asa un animal merita o asa pozitie. La un moment dat, din genunchi m-am ridicat in picioare in pat si am transformat caprita intr-un doggy style care insa m-a epuizat rapid, pt. Ca nu prea aveam mare echilibru in pat, insa oricum frumos executat si de mine si de ea. Am rugat-o sa ma ajute sa finalizez la oral, pt. Ca sunt constient ca a doua finalizare la normal poate tine si 2 ore la mine si m-a blagoslovit fata cu o partida de circa 15-20 minute de oral mai ceva ca-n filemele porno. De demult n-am mai avut parte de asa oral profund si bine executat, DT pana in maduva oaselor, simteam pe cur si cea mai fina cuta de pe cearsaf. Am finalizat intr-un final cu trambite si surle si a continuat oralul usor de tot pana a fost sigura ca nu mai am nici o picatura de dat.A fugit apoi la baie sa se spele si apoi m-am impachetat si eu usurel, dupa ce am mai stat la barfa un pic intinsi in pat unul langa altul ( nu ma mai saturam s-o mangai ). Am constat apoi ca am stat aproape o ora si jumatate la ea, insa a meritat totul, s-a revansat pt. Faptul ca am cam inghetat asteptand-o. Note: Locatia nota 8, e un pic cam peste mana sa ajungi acolo fara masina, insa in rest e intima si curata. Aspect nota 9, as da 10 dar nu exista femeia perfecta : PPrestatie scoate media 9: oral 10+, normal 8-9, GFE 9-10. Atitudine nota 10, e porno fara sa fie vreun pic vulgara sau sa te faca sa te simti prost. Voi mai reveni cu proxima ocazie la ea, merita investitia cu prisosinta. O RECOMAND!Daca mai doriti detalii intrebati-ma, poate am omis ceva. Din cauza excitarii cred. Ptiu, iar s-a sculat ciocanel cat am stat sa scriu recenzia! =))Si-am incalecat pe o sa si v-am spus povestea mea. Cu ea! : DBafta si ciocane tari!Ai vazut bre ce fata? In prima faza, nici nu stiam cum sa scriu review-ul despre ea, ca sa nu credeti ca am vre-un interes. Acum ca am vazut si parerea ta m-am linistit. @Madox, eu am mers la ea pt. Ca pe la inceputul topicului, am vazut pareri diferite, ba ca are 19 ani, ba 25, ba e ea in poze, ba nu e ea, apoi ea personal mi-a facut o invitatie sa merg sa ma conving. Si ma felicit ca am vizitat-o. In opinia mea este una din cele mai bune escorte pe care o poti gasi. Raportul calitate/pret este excelent. Bafta si ciocane tari! Am fost si eu, confirm oralul profesionist si toate cele descrise anterior singura problema e ca se simte ca deja e aglomeratie la domnisoara: ) lol prafuitule ce stil. Whatever you're on, I want some! Rahela, cu cat timp minim inainte pot face o programare? Nu am observat, se poate si sambata? Rahela, cu cat timp minim inainte pot face o programare? Nu am observat, se poate si sambata?cu jumatate de ora inainte, si mai din timp daca se poate, sau de pe o zi pe alta, iar sambata, in general sunt, dar se mai intampla sa am treaba, si nu sunt prafuitule schimba etnobotanicele. Schimba magazinu' : Pclar tre' sa o viziteze si motanu' pe aceasta duduie. Prafuitule schimba etnobotanicele. Schimba magazinu' : Pclar tre' sa o viziteze si motanu' pe aceasta duduie. Tweety iti da un sfat motane: Pdupa cum spun si proverbele"La pomul laudat sa nu te duci cu sacul" si "Nu iti fa iluzii ca sa nu ai deziluzii", iti asteptam recenzia. ''Subscriu lui inimadeleu. Am marcat-o sambata. Nu m-a impresionat deloc. Nu e deloc genul meu. Si pe deasupra pot sa mai dau 2-3 argumente: - patul este naspa. Naspa, inclusiv cearsaful de pe el care arata ca dupa ce au dormit porcii in el = a se intelege sifonat si cu aspect de nespalat - fetita m-a asteptat imbracata cu o bluza si-n chiloti - in camera erau 3 colete imense de Atlassib si un miros inchis, greu - semn clar ca locatia e folosita doar ptr. Astfel de servicii si NU sta acolo - prosop aspru, uzat - a sunat baiatu' cu pizza si l-a rugat sa astepte sa coboare cineva sa ia pizza - ea a sunat pe cineva cu voce "masculina" si l-a rugat sa mearga jos sa ia pizza ca ea. Are treaba - pielea nu este cea mai fina pe care am vazut-o - o iritatie usoara era vizibila pe spate - mirosea a parfum dar jos nu era spalata si asta mi-a displacut tare - clitorisul este mult prea mare ptr. Gusturile mele - rasa de 3-4 zile cu lama - nu a avut un desfacator de vin macar. - forteaza din prima si te "face" din DT Si ultimul dar nu cel mai putin important aspect: NU este punctuala fratilor! Am sunat-o de vineri seara si i-am spus ca vreau sa fac programare pentru sambata la ora. Am stabilit ca o sun cand plec spre ea. Am sunat-o la ora. Fara 20 min. Nu a raspuns. Dupa 5 min. Mi-a dat beeep. Am sunat-o sa-i spun ca ajung la ora stabilita. Era putin incurcata ca nu stia cu cine vorbea. I-am adus aminte ca am programare. Si-a adus aminte intr-un final si a zis ok. Cand ajungi la Billa suna-ma. Am ajuns si am sunat. Era ora la care stabilisem sa ne vedem. Am asteptat crezand ca e la dus sau ceva de genul asta. Ma gandeam ca o sa dea beep. Al asteptat sfertul academic si am sunat-o din nou. A raspuns cu greu si din nou parea ca nu stie cu cine vorbeste. I-am spus ca am ajuns si ca am sunat-o deja. Aaaaaaaa. Paaaaaaaai nu am vazut apelul. Uite pula. Adica programezi pe cineva, te suna de pe drum, iti spune ca ajunge la ora. Si tu nu auzi apelul? Ori este nesimtita ori a simtit gustul banilor. Alegeti voi. Si astept sa mai vina cineva sa confirme. Din cauza faptului ca am ajuns cu intarziere nu am putut sta o ora. Si ca boul mersesem cu 50 E in buzunar si atata tot. Las actele in masina si portofelul. Ca masura de precautie. Nu a avut sa imi schimbe. Si am lasat 50 E + sticla de vin ptr. O muie destul de repezita pentru gustul meu. Eu unul nu mai revin.''De la colegi. Data viitoare te rog sa specifici ca este o recenzie postata in alta parte. Multi ne intrebam cine e inimadegay ''Subscriu lui inimadeleu. Am marcat-o sambata. Nu m-a impresionat deloc. Nu e deloc genul meu. [.]De la colegi. Care colegi? De birou! Cine e inimadeleu? De unde stii ca informatiile sunt reale?. Forumul care îşi face promovare în rândul escortelor dar nici savarină n-au gustat nici pe limbă nu le-a rămas şi-au trimis purtătorul de cuvânt aici? Imi pare foarte corect ca rahela_232 sa aiba dreptul la replica, dar totusi. Exista o parte care nu imi suna bine. "poate nu-ti place tie gustul meu, dar asa nespalata, nu ai renuntat la a-mi face cunnilingus, " Eu confirm, mi-a spus sa las banii pe masa, nu a vrut sa-i ia din mana mea, nici macar nu i-a atins pana nu am parasit eu locatia. Si pe mine m-a intrebat ce-mi place si s-o atentionez daca face ceva gresit sau nu-mi convine ceva, ceea ce as fi facut oricum fara sa ma indemne ea, pt. Ca pana la urma vreau sa ma simt bine nu?mi se pare corect, doar tu esti cel care platesti pt munca mea, asa cum poate banii aia provin de la cineva care te plateste pe tine pt munca ta. ASTA A FOST TARE: ))Sa fii ferm convinsa ca si eu sunt la randul meu "futut in toate orificiile" pentru salariul pe care-l iau. Scuza-mi exprimarea, insa cred ca este cea mai elocventa posibila si se potriveste manusa pe topic si modul cum a evoluat discutia. Sar'naaa! O sa merg si eu neaparat, chiar am ramas impresionat de review-uri. "Nu cunosc solutia pentru a atinge succesul, dar stiu ca pentru a esua e suficient sa incerci sa multumesti pe toata lumea." Bill Cosby Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC