Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

plata cu cardul

Avand in vedere progresul si dezvoltarea mediului online ma intreb cati ar accepta sa faca plata online cu anumite conditii de bun simt : condifentialitate, discretie maxima, fara surprize pe extrasul de cont Cati din voi a-ti fii interesati sa faceti plata online la escorte? Eu am in general o problema cu plata cu cardul. In Romania cel putin. Cand e cate unul/una in fata mea la coada la supermarket si plateste cu cardul am belit pula. Astept cu 5 minute in plus degeaba. Pt ca la noi dureaza f mult. Sistemele merg f greu. Etc. Iar la escorte e foarte greu sa platesti cu cardul atata timp cat nu e legalizata prostitutia. Pentru ca daca ai ghinionul ca sa i se puna pata cuiva si chiar sa vrea sa faca vreo ancheta serioasa poate oricand sa faca legatura intre tine si escorte. Indiferent cine in spatele cui se ascunde. Alta firma. Cu alt domeniu de activitate catre care se face plata. Bla. Bla. Deci mai bine nu. Si va propun sa nu mai vorbim in Romania despre confidentialitatea datelor care NU EXISTA. Punct. Nici la operatorii de telefonie mobila. Nici nicaieri. In plus e nevoie de o foarte mare seriozitate din partea escortelor ceea ce iarasi lipseste in majoritatea cazurilor in Romania. Daca iti faci o lista cu 10 escorte si incepi sa suni cel putin 3 nu raspund la telefon nici azi nici maine. Alte 2-3 au poze false/profile false. Alte 2 nu fac decat jumate din ce spun ca fac. Si uite asa din 10 daca se alege 1 cat de cat srioasa. Deci raspuns final : NU eu am in general o problema cu plata cu cardul. In Romania cel putin. Cand e cate unul/una in fata mea la coada la supermarket si plateste cu cardul am belit pula. Astept cu 5 minute in plus degeaba. Pt ca la noi dureaza f mult. Sistemele merg f greu. Etc. Iar la escorte e foarte greu sa platesti cu cardul atata timp cat nu e legalizata prostitutia. Pentru ca daca ai ghinionul ca sa i se puna pata cuiva si chiar sa vrea sa faca vreo ancheta serioasa poate oricand sa faca legatura intre tine si escorte. Indiferent cine in spatele cui se ascunde. Alta firma. Cu alt domeniu de activitate catre care se face plata. Bla. Bla. Deci mai bine nu. Si va propun sa nu mai vorbim in Romania despre confidentialitatea datelor care NU EXISTA. Punct. Nici la operatorii de telefonie mobila. Nici nicaieri. In plus e nevoie de o foarte mare seriozitate din partea escortelor ceea ce iarasi lipseste in majoritatea cazurilor in Romania. Daca iti faci o lista cu 10 escorte si incepi sa suni cel putin 3 nu raspund la telefon nici azi nici maine. Alte 2-3 au poze false/profile false. Alte 2 nu fac decat jumate din ce spun ca fac. Si uite asa din 10 daca se alege 1 cat de cat srioasa. Deci raspuns final : NUDap. Chiar dimineata la 5 cand am fost afara sa-mi iau tigari si cola am asteptat la benzinarie cateva minute bune dupa o grasanca. Platea cu cardul si semna foile si dureaza ceva. Si mai stresant e gandul ca poate sa treaca cardul inainte printr-un cititor de card si sa salveze fara sa stii toate datele tale inclusiv pin-ul care oricum e usor de descoperit dupa filmu de la camera video vazut de 100 de ori. Am dechis thread-ul caci miam adus aminte de londra cand am stat o vreme acolo si am facut o singura plata cu cardul, online fara nici un fel de problema. Eram putin indecis legat de siguranta datelor, dar se specifica pe site o gramada de informatii legate de securitate si confidentialitate si chiar erau credibile. In final nu a fost nici o problema de nici o natura. Cred ca e vorba de o proasta informare in randul romanilor legata de utilizarea cardului online la care se adauga si reputatia proasta. Asa cum se pot cumpara tricouri si haine online cu plata cu cardul asa se pot face si programarile la escorte, comod din fata calculatorului si vizita la domnisoara cu bonul de ordine fara stres : D Astept clipa aceeea eu am votat pentru Nu stiu. Sunt indecis si vreau sa fiu informat mai bineSi da pisicutz in mare parte iti dau dreptate. Eu cel putin nu sunt foarte familiarizat cu platile online eu sunt moda veche si prefera banul in mana la ghiseu unde imi achit platile, la piata, la alimentara si deasemenea la "pisicute". Dar daca lumea merge catre internet si tot ce tine de el nu sunt impotriva platii online cu cardul doar ca as dori sa stiu riscuri, beneficii si altele ca sa trag concluzia la final. Pai majoritatea riscurilor se stiu. Ce trebuie punctat in minus din pacate la noi in Romanik e calitatea sistemelor de plata care lasa de dorit + lipsa de seriozitate in majoritatea cazurilor. Am votat Nu stiu. Sunt indecis si vreau sa fiu informat mai bine eu as plati online daca as stii ca toti cei care sunt implkicati in proces sunt seriosi si onesti. Nu vad de ce nu as face-o. Sunt pentru. Da. Dar pana la a fi toti seriosi mai ales in Ro e cale lunga. Asta e problema. Si daca e sa luam o decizie daca sa platim sau nu la cum e situatia in momentul de fata e mai greu de luat o decizie pozitiva. Parerea mea da. Dar pana la a fi toti seriosi mai ales in Ro e cale lunga. Asta e problema. Si daca e sa luam o decizie daca sa platim sau nu la cum e situatia in momentul de fata e mai greu de luat o decizie pozitiva. Parerea meacred ca as fi de acord daca ar fii 100% sigur: nod da. Dar pana la a fi toti seriosi mai ales in Ro e cale lunga. Asta e problema. Si daca e sa luam o decizie daca sa platim sau nu la cum e situatia in momentul de fata e mai greu de luat o decizie pozitiva. Parerea meacred ca as fi de acord daca ar fii 100% sigur: nodpai fix asta zic cole. Ca in Ro din pacate aproape nimic nu e sigur de pe o zi pe alta. Azi dau astia o lege ca e impozitu 16% si TVA 19 si iti faci un plan/buget etc pe urmatorul semestru/an/3 ani etc. Si maine le schimba radical si mai apar si 3 taxe in plus. La fel se intampla cu toate. Inclusiv su seriozitatea din pacate. As incerca de curiozitate doar sa testez. Personal, consider ca plata cu cardul la escorte nu este un lucru care ar trebui pus in practica. Pe langa faptul ca acest lucru nu este posibil in Romania, plata cu cardul la escorte ar face din mersul la escorte un fel de mers la supermarket. Banii in sine fac parte dintr-o traditie, dintr-un fel de ritual, sunt parte al mersului la escorte. Daca plata nu s-ar realiza intr-un mod real, cu bani cash, atunci s-ar pierde ceva din farmecul meseriei de escorta si a vizitei in sine la escorta. Intr-un fel este ca la striptease; una este cand ii bagi fetei banii in sutien sau chiloti si alta ar fi daca ai plati la intrare cu cardul. Banii in sine sunt un fel de unealta, un instrument al seductiei si tentatiei; daca ii elimini atunci ritualul presupus de mersul la escorte este compromis. Intr-un fel, este ca si cum ai face sex virtual. Se pierde ceva; nu mai este acelasi sentiment, atat pentru client, cat si pentru escorta. Momentul in care ii dai banii escortei nu ar trebui sa fie unul stanjenitor, ci dimpotriva ar putea fi chiar un moment incitant. Plata escortei in bani face parte din jocul seductiei. De aceea, consider ca plata cu cardul nu ar usura vizita facuta la escorta, ci dimpotriva ar cauza o ruptura in relatia escorta-client. S-ar pierde ceva din preliminariile intalnirii. Daca ai plati cu cardul, atunci nu ar mai fi ca si cand ai recompensa niste servicii excelente de care ai beneficiat, ci pur si simplu ca si cum ai fi cumparat un lucru oarecare, fie el multumitor sau nu. Personal, consider ca plata cu cardul la escorte nu este un lucru care ar trebui pus in practica. Pe langa faptul ca acest lucru nu este posibil in Romania, plata cu cardul la escorte ar face din mersul la escorte un fel de mers la supermarket. Banii in sine fac parte dintr-o traditie, dintr-un fel de ritual, sunt parte al mersului la escorte. Daca plata nu s-ar realiza intr-un mod real, cu bani cash, atunci s-ar pierde ceva din farmecul meseriei de escorta si a vizitei in sine la escorta. Intr-un fel este ca la striptease; una este cand ii bagi fetei banii in sutien sau chiloti si alta ar fi daca ai plati la intrare cu cardul. Banii in sine sunt un fel de unealta, un instrument al seductiei si tentatiei; daca ii elimini atunci ritualul presupus de mersul la escorte este compromis. Intr-un fel, este ca si cum ai face sex virtual. Se pierde ceva; nu mai este acelasi sentiment, atat pentru client, cat si pentru escorta. Momentul in care ii dai banii escortei nu ar trebui sa fie unul stanjenitor, ci dimpotriva ar putea fi chiar un moment incitant. Plata escortei in bani face parte din jocul seductiei. De aceea, consider ca plata cu cardul nu ar usura vizita facuta la escorta, ci dimpotriva ar cauza o ruptura in relatia escorta-client. S-ar pierde ceva din preliminariile intalnirii. Daca ai plati cu cardul, atunci nu ar mai fi ca si cand ai recompensa niste servicii excelente de care ai beneficiat, ci pur si simplu ca si cum ai fi cumparat un lucru oarecare, fie el multumitor sau nu. Iti apreciez punctul de vedere mariah. Doar ca trebuie sa existe si pe piata escortelor progresul. Atata vreme cat magazinele online, firmele de hosting, florariile online si firmele care presteaza servicii au adoptat plata online cu cardul nu vad de ce nu s-ar adapta si fetele   untitled5. JPG     51, 61KB     56 download =)) Plata cu cardul, duce automat la tiparirea pe extrasul de cont de la banca a sumei cheltuite si a beneficiarului platii. Cat i-ar lua fetei destepte cu care locuim (majoritatea avem prietena sau sotie) sa se prinda unde au fost cheltuiti banii? Am votat, nu! Plata cu cardul, duce automat la tiparirea pe extrasul de cont de la banca a sumei cheltuite si a beneficiarului platii. Cat i-ar lua fetei destepte cu care locuim (majoritatea avem prietena sau sotie) sa se prinda unde au fost cheltuiti banii? Am votat, nu!Buna observatie. Doar ca ar fii de adaugat ca orice firma care proceseaza platile ofera discretie maxima si pe extrasul de cont poate aparea orice nume propune webmasterul care administreaza site-ul respectiv cu plata. Este acelasi lucru ca si la siturile porno. Am avut in trecut abonament la facialabuse. Com iar pe extrasul de cont aparea foarte discret epoch inc (adica firma care procesa platile nicidecum numele ala vulgar pervers care te darama in fatza iubitei=)) )Ideea este ca se poate face si o treaba discreta, mai discreta ca plata pentru un bilet de avion la o adica : wave am votat cu da. Mi se pare foarte comod si util si m-am documentat ca exista multe stiri legata online cu cardul de credit. Visa a anuntat ca in prezent autoritatile din 56 de orase din Romania accepta plata cu cardul a taxelor si impozitelor prin intermediul retelelor de POS-uri instalate la ghiseele administratiilor fiscale sau pe Internet."Visa Europe, impreuna cu bancile membre, va continua discutiile cu autoritatile locale pentru a introduce plata taxelor si impozitelor locale prin card, cel putin in toate resedintele de judet din tara, in acest an. Achitarea impozitelor cu ajutorul cardului este avantajoasa atat pentru contribuabil, cat si pentru administratie", a declarat directorul general pentru Romania al Visa Europe, Catalin Cretu. Ne-am putea trezi cu cardurile blocate de PastePotrivit Visa, primariile care implementeaza plata online prin card a taxelor isi vor imbunatati colectarea la bugetul local prin facilitarea platii pentru acei contribuabili care locuiesc in alte localitati sau alte tari. Plata se poate face cu orice card, de debit sau credit, emis de orice banca. In cazul in care administratia financiara ofera aceasta facilitate, plata se poate face total sau partial, la fel ca in cazul platii cu numerar. In Europa, sunt peste 380 milioane carduri Visa de debit, credit si business. La sfarsitul anului fiscal 2009, cardurile Visa au fost utilizate pentru plati si retrageri de numerar evaluate la peste 1.300 miliarde euro, 11, 2% din cheltuielile din Europa fiind fost facute cu un card Visa. Visa Europe este o asociatie de membri - o organizatie detinuta si condusa de cele 4.000 banci membre din Europa - care a fost incorporata in iulie 2004. In octombrie 2007, Visa Europe a devenit independenta de noua corporatie globala Visa Inc, cu o licenta exclusiva, irevocabila si perpetua in Europa. Romania se poate mandri ca fiind singura tara in care la nivelul primariilor se actioneaza concentrat pentru implementarea acceptarii platii cu cardul a impozitelor si taxelor locale, gratie unei colaborari intre acestea, administratia centrala, banci si compania Visa, conform Romania Libera. Taxele locale sa pot plati in prezent prin intermediul cardulului (de orice marca) in 50 de orase, din care 23 resedinte de judet dintr-un total de 47. Aproximativ 70% din volumul total de impozite la nivel national se pot plati electronic. Achitarea impozitelor cu ajutorul cardului la POS sunt evitate cozile interminabile, nervii si timpul, plata facandu-se rapid si comod, cu orice card emis de orice banca, fara a se percepe comision la efectuarea tranzactiei. Mai mult, primariile au un control sporit asupra cheltuielilor, beneficiaza de reducerea costurilor aferente colectarii taxelor, isi vor imbunatati colectarea la bugetul local prin facilitarea platii prin internet de catre romanii care locuiesc in alte localitati sau alte tari. Cu ajutorul acestui sistem de plati se realizeaza un management eficient al datelor, sistemul permitand analize sectoriale care sa ajute primariile sa faca prognoze si analize complexe. Mesajele campaniilor vor fi prezentate pe print, radio, online, in benzinarii si mall-uri. Posturile de televiziune nu sunt incluse in campanie, potrivit Ziarul Financiar. Catalin Cretu, director general pentru Romania in Visa Europe, a declarat ca platile la comercianti reprezinta doar 12% din sumele tranzactionate pe card in Romania, restul fiind retrageri de numerar de la bancomate. In acelasi timp, procentul din Europa Centrala este de 20%, iar in Vest depaseste 50%. Pe langa folosirea cardului la comercianti, campania va promova si folosirea cardului pentru plata impozitelor locale. 41 de primarii accepta plata cu cardul, iar in continuare se poarta discutii cu reprezentantii administratiilor locale din cele mai mari orase din tara pentru a-i incuraja sa introduca acest serviciu, informeaza Gardianul."Avem ca obiectiv ca, pana la sfarsitul anului, 47 de resedinte de judet, inclusiv cele sase sectoare din Bucuresti, sa accepte platile prin card a impozitelor si taxelor. Din cele 41 de primarii care accepta deja, 25 sunt resedinte de judet si 5 accepta si platile online. Suntem in negocieri avansate de implementare a platilor online si in sectoarele 3 si 2", a declarat ieri directorul general al VISA Europe pentru Romania, Catalin Cretu. El a tinut sa precizeze ca nu se percepe comision pentru acest serviciu. Totodata, el a mai aratat ca VISA lucreaza si pentru acceptarea platilor online prin card la asiguratorii auto. Seful VISA Europe a afirmat ca plata online cu cardul este deja disponibila la Allianz Tiriac si Astra si estimeaza ca macar inca doua-trei companii de profil sa reuseasca sa implementeze acest serviciu in 2010. Conform datelor Visa Romania, un roman face 6, 2 tranzactii de plata prin card pe an, insa estimarile arata o crestere a numarul de folosiri in anul 2010."Proportia platilor prin card in totalul tranzactiilor prin card a ajuns la 13%, in crestere cu doua puncte procentuale comparativ cu anul trecut. Pentru 2010, estimam ca in Romania ritmul de crestere se va imbunatati, dar va fi in continuare sub avansul inregistrat pana in 2008, de 3-4 puncte procentuale, in contextul in care si criza a avut un impact asupra pietei de profil", a afirmat Cretu, citat de Capital. Principalul motiv pentru care numarul de folosiri a cardului in tara noastra este atat de mic este mentalitatea romanilor care prefera cu precadere platile in numerar. Mai mult, criza a redus plata medie la 40 de euro. Cardul de debit a fost cel mai rezistent la criza, iar numarul de tranzactii la POS-uri prin aceste instrumente a continuat sa inregistreze cea mai mare crestere."In conditii de criza putem observa ca plata medie cu cardul a scazut de la 50 de euro in 2008 la sub 40 de euro in acest an. Cand scade atat de puternic valoarea medie tranzactata, te uiti la numarul de plati, care a continuat sa creasca. Astfel, si valoarea totala a tranzactiilor a continuat sa creasca", a mai spus Cretu. Reprezentantul Visa considera ca nu exista o singura cauza pentru aceasta evolutie a numarului de carduri de credit si nu se poate spune ca aceste produse s-au redus pentru ca lumea nu a mai putut sa plateasca. La sfarsitul lunii septembrie in tara noastra erau 2, 2 milioane de carduri de credit si 10, 5 -10, 6 milioane de carduri de debit. La sfarsitul anului trecut, aproape 70.000 de comercianti din Romania acceptau plati cu cardurile Visa, informeaza NewsIn. In anul fiscal iunie 2007 - iunie 2008, numarul total de carduri Visa in Romania a crescut cu 15, 7%, iar numaru total de tranzactii deruate pe cardurie Visa a crescut cu 29, 8%."Rezultatele pozitive pe care le-am anuntat arata clar ca romanii folosesc cardurile Visa mai frecvent si apreciaza siguranta si comoditatea platilor efectuate cu cardul. Mai exact, una din patru tranzactii derulate cu carduri Visa sunt efectuate la comercianti", a mentionat Cretu. El a adaugat ca va consolida in continuare aceasta tendinta prin campanii de informare a consumatorilor, care vor fi lansate curand. De asemenea, tot mai multe companii utilizeaza cardurile Visa."Numarul de carduri Visa business a crescut cu 35, 5% in anul fiscal 2008, in timp ce valoarea totala cheltuita la comercianti pe aceste carduri a crescut cu 81, 7%", a mai spus directorul general Visa Europe Romania. Valoarea totala a tranzactiilor derulate pe cardurile de business a ajuns la 1, 25 milirde euro. In Europa sunt peste 360 milioane de carduri Visa de debit, credit si business. La sfarsitul anului fiscal, care s-a incheiat in iunie 2008, cardurile Visa au fost utilizate pentru plati si retrageri de numerar evaluate la peste 1.300 miliarde euro, iar 11, 4% din cheltuielile din Europa au fost facute cu un card Visa. Visa are cea mai mare acceptare la nivel global si una dintre cele mai mari retele de bancomate din lume, care furnizeaza numerar in monedele nationale a peste 170 de tari. Conditia pentru a avea acces la acest serviciu este ca utilizatorii sa aiba cardurile inrolate in 3D Secure, prin Romcard. Inrolarea se poate efectua direct de catre clienti, fara costuri suplimentare, prin intermediul datelor existente pe pagina de internet a Romcard. Clientii Unicredit Tiriac Bank isi pot inrola cardurile direct pe website-ul bancii. Serviciul este disponibil prin apelarea la un numar de telefon. Plata poate fi efectuata doar de catre titularul contractului de servicii Vodafone, care trebuie sa fie si titularul cardului bancar, se mai precizeaza in comunicatul bancii. Cele mai multe institutii media din Romania au intentia sa se dezvolte in mediul online, unde sunt prezente deja 90% dintre acestea. Totusi, cele mai multe redactii nu au organizat, pana acum, programe de instruire in jurnalism online si, desi managerii sunt interesati de asemenea programe, doar 22% sunt dispusi sa plateasca integral costurile pentru instruirea conducerii redactiilor si doar 17% pentru instruirea jurnalistilor, potrivit unui studiu realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent in colaborare cu Clubul Roman de Presa si Asociatia Patronala a Editorilor Locali. Studiul "Jurnalism non-linear: perceptii asupra nevoilor de instruire in mediul online ale mass media romanesti" este o cercetare cantitativa referitoare la asteptarile jurnalistilor si oportunitatile pe care mediul online le poate oferi presei din Romania. Chestionarul a fost completat de aproape 50 de manageri editoriali sau noneditoriali si de aproape 130 de jurnalisti. Potrivit studiului: * in cele mai multe redactii care au raspuns chestionarului exista intentia de dezvoltare in mediul online. 90% dintre redactii sunt prezente in online, jurnalistii si editorii adaugand texte si imagini pe paginile de internet ale institutiilor media respective * 61% dintre redactiile participante la studiu spun ca publica informatii online si printr-un mediu traditional (TV/radio/print), 29% - doar online, iar 8% - doar printr-un mediu traditional * Doar 24% au organizat cursuri de jurnalism online in interiorul redactiei si doar 21% au trimis jurnalisti la cursuri specializate * 63% dintre redactii spun ca sunt interesate in mare sau foarte mare masura sa-si instruiasca managerii in domeniu, dar numai 22% dintre redactii sunt dispuse sa plateasca integral pentru pregatirea managerilor * 75% spun ca sunt interesate de instruirea jurnalistilor in jurnalism online in mare sau foarte mare masura, dar numai 17% spun ca ar plati integral pentru cursurile de specialitate * 15% dintre managerii de presa sunt de acord total iar 44% de acord partial cu ideea ca presa tiparita va continua sa fie mai profitabila decat media online in Romania, in viitorul apropiat. 48% sunt de acord total ca editiile print nu vor disparea in viitorul apropiat, iar 33% sunt de acord partial cu aceasta idee * intrebati daca piata de publicitate ofera sau nu pretul corect pentru audientele online, 53% dintre manageri spun ca pretul ar trebui sa creasca, 9% spun ca pretul este corect, 15% - ca pretul ar trebui sa scada, iar 23% - nu stiu/nu raspund * 35% dintre respondentii jurnalisti spun ca au urmat cursuri de jurnalism online * 89% dintre jurnalisti se declara interesati in mare sau foarte mare masura de jurnalismul onlinemi se par fff interesante articolele Cum sa platesti escortelePe unii clienti ii stanjeneste momentul in care trebuie sa ii dea banii escortei. In special daca esti la inceput, nu prea ai idee cum si cand ar trebui sa platesti pentru serviciile primite. De multe ori esti atat de tensionat incat uiti complet de bani. Nu este o problema, unele escorte isi cer chiar ele banii inca de la inceputul intalnirii, pentru a rezolva cu partea financiara si a se putea concentra asupra altor lucruri. In general, daca ai incredere in respectiva escorta este mai bine sa iti iei o grija si sa o platesti de la inceput. Sunt insa si fete neserioase, asa cum si clientii pot sa fie cateodata neseriosi. Unele escorte nu mai dau doi bani pe tine dupa ce ti-au luat banii, se uita doar cum sa te goneasca mai repede. Eventual, acestea chiar te inseala prestand numai o parte din serviciile pe care trebuiau sa le ofere initial. In aceste conditii este riscant sa platesti de la inceput, desi, daca te-ai inteles initial pentru un anume pret escorta nu va accepta mai putin, chiar daca nu isi face datoria asa cum trebuie, asa ca tot trebuie sa platesti integral daca vrei sa eviti un scandal. Insa in mod clar, a doua oara o asemenea escorta nu va mai vedea vreun ban de la tine. Ma a dracu coincidenta pisicutz, cum de ai tu porecla exact ca cea a cititoarelor de card "combinate". BUSTED! Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC