Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

prima experienta la escorte page 4

Prima mea experienta la escorte. Woaw.   naspa, naspa, naspa   parca v-am mai povestit. Dar sa revin. De obicei imi place sa spun cand imi iau vreo teapa, sa vada toata lumea cat am fost de fraiera si mie sa-mi intre bine in cap si sa nu mai fac la fel pe viitor.   Asadar, eram asta vara, eu si iubitul meu, acasa. Foaaaarte foarte infierbantati. Imi vine stralucita idee sa o punem de un sex in trei. El era putin cam nedumerit dar fiind pentru prima oara cand urma sa i se intample asa ceva, era surprins, evident excitat si foarte incantat. Ma intreaba finut: "La cine te-ai gandit iubita mea?".   What? Sa ma gandesc? La cineva?   Aaaa, nuuu, eu deja il vedeam calare pe una, eu uitandu-ma, la ei. Eu deja eram in filmul meu. Evident, uda deja. (asta e, ma ud cam repede. Cand e cazul.. Atunci nu era, aveam sa aflu mai tarziu     ).   Trezita din visare de intrebarile lui imi dau seama ca lipsea din ecuatie a treia persoana, fata! Buuun. Deschid repede AT. Il rog frumos sa-si aleaga de acolo.     Doamneee, ce ochisori avea. SI ce privireee. Ma termina. Era timid si indraznet, in acelasi timp. Nu mai puteam, deja incepeam sa ma sui pe pereti. Evident ca ma lipeam de el, il intaratam, pfff cat de mult l-as fi vrut. Atunci. Acolo. Pe masa din bucatarie. Dar imi doream mai mult sa-l vad cu alta. Atat de mult incat l-am lasat sa-si aleaga, intre timp eu   . A ales (mmmm, bune gusturi ), a sunat, a aranjat intalnirea.   A coborat jos sa o ia.   Sa va povestesc cum eram eu intre timp? Mi se racisera mainile, aveam oaresce emotii. Nu-mi venea sa cred ca in sfarsit se intampla asta. Cu el.   Nu ma gandeam sa-mi fac un plan anume, vroiam doar sa-i(l) privesc "iubindu-se". In mintea mea, ea intrase in film cu noi, si se simtea bine. El o facea sa se simta bine. Eu o faceam sa se simta bine. Privirea mea si atingerile lui. Woaw!Ma gandeam sa incep, sa nu incep. Sa ma dezbrac si sa ma intind pe fotoliu (fiind mica, am loc).   Se deschide usa. Intra el. Si atat. Whaaaat? Nu-mi venea sa cred. Cuuum? Si visele mele? Si fanteziile mele? Come on? Am crezut ca nu a placut-o si m-am mai domolit putin.   De fapt alttceva, mult mai nasol s-a petrecut. Cand a coborat sa o ia de la taxiu, fata i-a cerut banii. El i-a dat. Pe toti. Ea s-a suit in taxiu si dusa a fost.   Ooooffff, s-a multumit doar cu mine. In seara aceea   Moto: ce bine ca atunci nu am fost grabita si mi-am tinut hainele pe mine      Prima experienta s-a intamplat cand veneam dintr-o delegatie de undeva de pe langa Alba Iulia. Eram intr-o raba cu o cabina dubla si soferul a zis sa luam la ocazie doua fete care stateau la marginea drumului. Eu eram merceOLOGUL, asa  ca imi cerea voie. Le-am luat. Si din vorba in vorba, fetele au zis ca le e foame. Eu virgin in ceea ce priveste escortele de pe drum m-am conformat si am cumparat mici si mustar si pepsi. Soferul s-a speriat ( dupa mi-a explicat ca daca luam niste salam si paine era bine). Am ajuns in Copsa si acolo soferul a ramas cu una in cabina si eu m-am dus cu cealalta intr-o crasma. Acolo i-am cumparat ca unei doamen gin tonic, pe care ea l-a scuipat, asa ca a cerut o Votca mare, saniuta. Dupa cateva minute a venit soferul cu colega, partenera mea de baut m-a luat de mana si m-a dus in  cabina. S-a dezbracat. Nu o sa uit padurea LETEA pe care o avea intre picioare. M-am dezbracat si eu si fara preludiu am trecut la actiune. Dupa 30 de secunde mi-a zis ca ea a avut orgasm si nu mai poate asa ca se imbraca si mi-o trimite pe colega. Coaiele mele, de om tanar la acea perioada, explodau. Deja ma visam cum imi fac laba in camion. Ma pregateam sa caut servetele sau mi- am zis ca sacrific maieul(ce vremuri, purtam maieu) si am inceput sa dau marunt din mana, cand usa s-a deschis si a aparut colega. M-a vazut si a zis ca are ea ac de cojocul meu. Era tiganca, si s-a dezbracat si m-a futut de nu am mai stiut de mine. S-a imbracat am dat mana si s-a dat jos din cabina si a trecut pe cealalta parte a drumului cu colega care o astepta langa cabina. A fost cel mai iefint futai din viata mea.  6 mici, paine mustar, Pepsi si niste votca saniuta! Si acum imi aduc aminte de fata aia, pe care nici nu mai stiu cum o chema.   P.S. Dupa o luna impreuna cu un prieten am plecat cu masina inapoi pe traseu sa le cautam pe fete. Am batut drumul pana la Deva si inapoi. Am intrat in toate parcarile de tiruri de drumu. Cei care umbla pe acolo, stiu ca erau o multime de hogeacuri. Nimic. Fetele parca nici nu ar fii existat. Pe aceasta cale tin sa le multumesc pentru experienta mea memorabila. Aceasta postare a fost editata de real terente: 27 januari 2014 - 06: 02 Un topic interesant!Vad ca participa toti!Mi-ar placea sa Va scriu alte experiente la escorte. Poate a 2 a, sau a x a, dar de dragul sinceritatii, iata povestea mea: -Eram casatorit de 3 ani, veneam de la o sedinta de la Bucuresti cu trenul. In vagonul restaurant, o tipa (destul de ok, poate o 7-8, la note: )), ma fixa cu privirea. Ma gandeam cum dracu o femeie buna, singura la masa se uita asa insistent: ) Long story, short: -in scurt timp eram in baie.M-a supt sarguincios pentru "da-mi cat vrei". Era din Bistrita(sau cel putin asa a spus) si sincer, in seara aia m-am simtit murdar!Nu mi-a placut deloc, m-a supt (mult) mai slab decat nevasta-mea!As fi vrut sa uit asta, dar nu voi uita nicicand: Aceea a fost prima data cand am platit pt sex! Prima mea experienta cu o escorta nu a fost deloc asa cum ma asteptam. S-a intamplat demult. Am mers cu un prieten mai mare si am luat o tipa de la capatul lui 14. Va dati seama ce "calitate" Am luat-o acasa si fata s-a pus pe treaba. Eu credeam ca va fi ca in filmele porno pe care le vazusem, ma asteptam la un mare show erotic din partea ei si eroic din partea noastra. Da 'de unde. Am primit un oral (de fapt mai mult manual decat oral ) la care am rezista maxim 2 minute si apoi dupa ce a luat-o si prietenul meu o tura,   i-am dat-o si eu doggy style ( tot cam vreo 2-3 minute) si am terminat ca un erou. Nu mai tin minte toate detaliile dar stiu ca era foarte stramta, lucru care a mai taiat putin din dezamagirea mea.   Dupa ce fata a plecat cu taxiul l-am intrebat pe prietenul meu "Si pana la urma. Noi pentru ce am dat banii? ". Intrebarea era foarte sincera. Chiar nu ii vedeam rostul Dupa ce fata a plecat cu taxiul l-am intrebat pe prietenul meu "Si pana la urma. Noi pentru ce am dat banii? ". Intrebarea era foarte sincera. Chiar nu ii vedeam rostul   Depinde se suma. Dupa ce fata a plecat cu taxiul l-am intrebat pe prietenul meu "Si pana la urma. Noi pentru ce am dat banii? ". Intrebarea era foarte sincera. Chiar nu ii vedeam rostul     Aici cred ca se aplica celebrul principiu: "radem, glumim, futem platim" Depinde se suma.   Nu mai tin minte dar stiu ca a fost destul de mult pentru vremea aceea si mai ales pentru o fata luata fix dintr-un bloc de la capatul lui 14   Aici cred ca se aplica celebrul principiu: "radem, glumim, futem platim"   In cazul meu a fost mai mult "radem, glumim, platim". M-am simtit ca si cum am platit pe cineva sa mi-o ia la mana. Dar na, ce sa facem. Eram la inceputuri. Prima experienta a fost pe bancheta din spate a unei masini cu dulaii afara asteptandu-si randul. Scarbos! Nu am ejaculat. Se intampla acum un deceniu. Prima experienta a fost pe bancheta din spate a unei masini cu dulaii afara asteptandu-si randul. Scarbos! Nu am ejaculat. Se intampla acum un deceniu. Si de atunci nu ai mai ejaculat? De-atunci ejaculez de fiecare data. Prima experienta la capitolul " sex platit "? La un salon de masaj erotic. A fost o experienta reusita - am plecat de acolo framantat si obosit ca dupa un meci de fotbal. Sa va zic eu cum fu'.   Am inceput cu.     Dar a trebuit sa   In fine. Fiind prima oara.   Dar speranta n-a murit.   Ea s-a prins ca este prima oara intr-o asemenea situatie, si.   Dupa aceea mi-am mai intrat in mana.   Dar nu chiar foarte serios.   Dupa aceea.   Ea foarte prietenoasa.   Eu. Un domn.   Pe drum spre casa.   Si de atunci.   Bun. Prima mea experienta cu o escorta. Ca sa zic asa, ( desi atunci nu se zicea deloc " escorte", ci direct "curve" ) a fost in armata. Vorba vine, armata, caci dupa 45 de zile de instructie "regulata", adica la trupa, pilele m-au transferat   la Casa Armatei, din orasul Cutare, pe post de planton. Pe scurt, o viata frumoasa: zona centrala, camere proprii, nunti, petreceri, biliard, sah, rummy cu ofiterii pensionari, civili. Intr-o seara, dupa ce jucam- noi, " cele 3 plantoane"- biliard pe bani cu un flacau, de-l lasam fara ceas la mana si dator la toti, vine omul cu o propunere ultratare. Cica sa-l stergem de datorii, ca ne aduce o "piesa" in maxim 2 ore. "Ia ad-o, jupane, ste vedem ce-ti poate pielea!". Pleaca asta si, parolist, reapare cu o tinerica, mai pe seara, cand trebuia sa dormim. Pardon, n-am zis bine, caci vorba unui film cu accente cazone, "in armata soldatul nu doarme, soldatul executa programul de somn!" Urca amandoi la etajul cladirii in care aveam camerele, in care se intra dintr-un hol. Acolo aveam noi o masuta, niste fotolii, si stateam la un vin alb cu niste hamsii prajite. Si se aseaza "bucata" langa noi, percuteaza la vin, ia si din hamsii. Se face comoda, baga si o tigara. Si brusc, ma ia pe mine la intrebari: Auzi, camera ta care e, ca de 2 minute m-am udat, si numai din cauza ta!"  . "Bine", zic, "hai sa-ti arat televizorul" ( era alb-negru pe vremea aia ). Prieteni, domnita a facut ce-a vrut din mine si din ea vreo juma; de ora. Am iesit, dusuri amandoi, apoi a venit randul celorlalti camarazi. Dupa vreo ora, actiunea era pe final, ne intreaba   flacaul: "Multumiti?" "Daaaa". "Bun. Pot sa vin si maine seara cu ea, ca sa joc pe datorie, in caz ca mi se mai intampla rusinea la biliard?"."Normal, mestere!". Ceea ce s-a si intamplat, dupa acelasi scenariu, si nu o data. Dupa ce ne-am "imprietenit" in mai multe randuri cu fata, o intreb, chiar cand era calare pe mine: " Draga, ce e cu dragostea asta mare pentru soldati?", " Ce sa fac, daca ma mananca in fiecare zi.o mai fac si pe bani, dar mai ferit, asa. Cu voi e cel mai bine, ca nu vorbiti in targ, sa ma afle lumea, plus ca sunteti tineri si. Rezistenti, c-asa-mi place mie. Mult, pana nu mai pot."   Cam asta a fost.    A, am uitat: cand sa plece in prima seara, flacaul ne-a intrebat cati ani credem ca are."datoria".. Toti am zis ca in jur de 20. " Cam mult.E, las-ca maine v-o aduc cu buletinul la ea, sa nu ziceti ca va mint." Si nu ne mintea. Fata mai avea un an pana la varsta la care nu mai trebuia sa ne facem grija de eventuale consecinte. Ma intelegeti. Interesant? Prima mea experienta a fost cu o papusica la care merg si acum, atat de multumit am fost de prestatia ei. Binenteles ca am mai incercat si altele dar cu ea nu dau gres niciodata. Am fost un norocos. Marix, mai schimba papusa ca se uzeaza cauciucul. Sau e d'aia rezistenta -"Made in U.R.S.S."? Cînd am fost eu prima dată la escorte acum 3 ani am fost la o bruneţică am luat nr după at am sunat şi mam dus nu ştiam nimik de escorte a fost o experienţă reuşită cu toate că aveam nişte emoti zici că nu mai futusem de cinstie ce timp da  prima dată aşa este după nu mai te saturi de nebunile care le faci cu ele ce îţi trece prin minte aia faci aşa dar liber la escoarte pînă nu mai aveţi bani sau plăceri dar plăcerile sunt nelimitate Prima mea experienta la escorte a fost in Constanta(parca ), outcall, in Mamaia, pe langa hotel Malibu, intr-un cort, aveam vreo 19 ani, pe acolo! Eram cu un prieten de-al meu (poate-i pe site, ca era curvar), si aveam un coleg de munca, care chipurile se dadea peste, avea fete si le combina strainilor. Plm, era un disperat sexual, ii placea sa futa non-stop, si le prostea pe unele din Craiova. In fine, i-am zis ca vrem sa futem si noi ceva, dar vrem sa o facem altfel, in trei (probabil ca de acolo am tendinte gay, uneori ). El zice ca se baga si el, sa facem un gang bang, ca are el pe una care stie sa se futa "in mai multi". Eram incantat, am zis sa fut si eu altfel, decat pozitia misionarului, si pe o parte, cum o faceam acasa cu 'prietena' de atunci, o mamaliga in pat, nici nu vroia sa invete, era genul prude girl. Prietenul asta al meu era si el incantat de ide, dementul ala (avea o privire de criminal), ranjea ca un nebun din ala, cu gura pana in ceafa, ca deabia asteapta si el, plm.s-a dus sa aduca fata.a venit dupa vreo 2 ore jumatate, cu o blonda cu fata de whore, slabuta, genul porno plictisita. Am luat-o cu noi si am mers la un nene care avea grija de un un cort pe plaja, i-am dat lui nenea 500 de mii, si i-am spus ca stam si noi vreo 40 de min, daca se poate!.s-a putut, si am intrat inauntru. Gacica s-a dezbracat direct(parea curata), si a ramas doar in niste bikini albastri, de cacat, si un sutien alb, putin gri, nu avea nici sanii foarte mari. Ne-am dezbracat si noi(in cort erau niste bancute, butoaie cu bere si niste mese de plastic albe), doar de pantaloni, si a inceput sa ne faca oral(cu prezervativ), doar mie si prietenului meu (dementul ala de coleg, 'pestele' statea intr-un colt al cortului, zambea, si isi facea laba, avea si privirea aia de criminal in serie).m-am uitat la ăsta si i-am facut semn, si a inceput caterinca. Radeam de ala, faceam glume intre noi, ii spuneam fetei sa suntem de la Hollywood si ca asta este o auditie, sa o suga mai profund si o sa obtina un rol important, intr-un film. Eram idioti! Am pus-o apoi capra, prietenul meu statea cu fundul pe o masa si era supt, eu in spatele fetei, incercam sa fiu cat mai profesional, dadeam la buci in neant. Dementu' ala era in acelasi colt, isi facea laba si zambea. Cred ca durat vreo 15 min, toata harababura asta, si ne-am lasat pagubasi, ceva nu mergea, ceva lipsea si nu era ok. Ori fata era de vina, ori nebunul din coltul cortului, ori ca eram intr-un cort, habar nu am, deci, prima mea experienta(parca)la/cu o sscorta, nu a fost una reusita! Sofisticatule, asta e pe bune, mi-am adus aminte, de cand cu recenziile vietii! Prima experienţă plătită.2013, delegaţie cu un coleg - prieten mai învârstă care era expert în mersul la escorte. Eu ştiam deja de forum, el nu. Am mers împreună într-un night club al unui hotel, f aproape de hotelul în care eram cazaţi. Eu nu concepeam să dau bani pentru sex, am avut multe experienţe extragonjugale, dar nu pe bani, mă rog am ajuns la concluzia ca o amantă e mai scumpă decât o escorta. În fine, ne-am luat ceva de băut au început să apară fete pe la noi la masă. Primele nu mi-au plăcut. Apoi a apărut o pereche de 2 tipe, frumoase. Am schimbat câteva vorbe şi sec am ajuns la avansuri. Bruneta, Bia (era cândva activa pe aici. Acum e dispărută) s-a dat pe lângă mine. Evident că au profitat şi şi-au comandat ceva de băut. Scump. Că doar aşa se procedează. Au dansat. Am mai băut. Deja eram ameţit. Propunerea noastră a venit firesc, puteau să ne însoţească. Am ajuns la vreo 100 euro. La care se adăuga consumaţia. Am plecat cu ele spre hotel, era deja târziu, eu obosit de pe drum şi după destul de multe pahare. Duşat împreună. Mi-a facut un OP destul de ok, apoi NP capriţă. Am terminat destul de repede. Eram nemulţumit de mine şi de ce am făcut. Mi-a propus şi ON după, cu un plus de 50 lei. Dar deja nu mai aveam chef, iar eu cum ştiam preţurile de pe forum deja mă simţeam prostit de bani am refuzat. A fost începutul unei dependenţe, cum mi-a spus o Domnişoara de aici, dragă mie.   Să auzim de bine, KD   Nu mai pot edita Bia Prima experienţă plătită.2013, delegaţie cu un coleg - prieten mai învârstă care era expert în mersul la escorte. Eu ştiam deja de forum, el nu. Am mers împreună într-un night club al unui hotel, f aproape de hotelul în care eram cazaţi. Eu nu concepeam să dau bani pentru sex, am avut multe experienţe extragonjugale, dar nu pe bani, mă rog am ajuns la concluzia ca o amantă e mai scumpă decât o escorta. În fine, ne-am luat ceva de băut au început să apară fete pe la noi la masă. Primele nu mi-au plăcut. Apoi a apărut o pereche de 2 tipe, frumoase. Am schimbat câteva vorbe şi sec am ajuns la avansuri. Bruneta, Bia (era cândva activa pe aici. Acum e dispărută) s-a dat pe lângă mine. Evident că au profitat şi şi-au comandat ceva de băut. Scump. Că doar aşa se procedează. Au dansat. Am mai băut. Deja eram ameţit. Propunerea noastră a venit firesc, puteau să ne însoţească. Am ajuns la vreo 100 euro. La care se adăuga consumaţia. Am plecat cu ele spre hotel, era deja târziu, eu obosit de pe drum şi după destul de multe pahare. Duşat împreună. Mi-a facut un OP destul de ok, apoi NP capriţă. Am terminat destul de repede. Eram nemulţumit de mine şi de ce am făcut. Mi-a propus şi ON după, cu un plus de 50 lei. Dar deja nu mai aveam chef, iar eu cum ştiam preţurile de pe forum deja mă simţeam prostit de bani am refuzat. A fost începutul unei dependenţe, cum mi-a spus o Domnişoara de aici, dragă mie.   Să auzim de bine, KD   Prima oara cand am fost la curve am nimerit o tiganca frumusica de vreo 30 de ani. Putin mai plinuta, tatoasa si cu un plover gri pe el. Mirosea toata a parfum ieftin, la kilogram. Cred ca rexona. Era tare larga, nici nu stiam daca imi intrase in ea, dar era pana la cotor. Ea nu avea nici o treaba, se chinuia sa prinda cu o sarma radio 21 si injura ca nu reusea.A fost de cacat rau Inainte iubeai tigancile, acum iubesti SALAMu? Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC