Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

pro sau contra legalizarii prostitutiei page 3

Lasinda la o parte falsa morala, prostituatili este f. Necesare or in ce Socetate. Gagici OPEN la minte si la eprubete ma ntelegeti. Este violuri mai putine daca orce tolomac platinda ceva acolo, sa poate conecta cu eprubeta unei reclamante. Multi reclamanti care sa da da moralisti, o arde pa ascunse cu damili da consumatie. Pina si patriarhii din Biblie, platea serviciili la o fata care nu era nevasta sa. Fenomenu asta sa va amplifica. Ca le place la unii sau nu. Mi-ar placea sa nu mai intre toti disperatii pe siteruri de specialitate sau sa nu mai apeleze nimeni la serviciile lor de nici un fel sa vedem ce or sa faca. Ca nu cred ca stiu altceva decat sa suga penisul. Va Multumesc. Voi care va amagiti ca nu va inseala nevestele, aflati de la mine ca oricate penisuri vor avea, femeile nu se satura niciodata, . Dovada: Un amic de al meu mi-a povestit ca atunci cand era in armata, o femeie a facut fatza cu brio facand sex cu un pluton intreg! Este foarte adevarat. Tot mai multe tipe fac "*". Prin videochat (profesionist sau nu). Prin sex. Sau prin prosteala de bani de pe fraieri. Din aia de genul (sunt o fata de 17 ani vreau sa fug de-acasa ar nu am bani de tren sau avion. Trimite-mi tu) iar fraierii pun botu. Oricum. E faza ca se compromit destul. Se expun. Oricum sunt niste curve. Atata timp cat exista barbati disperati dupa sex si tarfe disperate de bani. Faza asta va continua si va lua amploare si mai mult de-atat. Cred ca e abia inceputul. Pai fratilor ce exporta tara romaneasca in strainatate. Fetele suntaducatoare de valuta in tara. Afacerea este buna si profitabila. Daca ar oameni care si-ar iubi tara ar face ceva pentru ca majoritatea de romani sa nu fie gunoiul europei. Noi vorbim si nimeni nu face nimic. Orice om politic are grija numai de familia si prietenii lui. In rest j'mapish. Bonuri da masa!Prime de Craciun? Pai, eu am lucrat ca profesoara (la sc particulara) si nu aveam bonuri de masa; abia la sfarsitul anului am primit o indemnizatie. PAi, merita! Daca persoana de mai jos ar avea gura aurita si se va legaliza prostitutia, intr-un stat care, oricum, se confrunta cu o grava criza morala -da' ce conteaza! - atunci, ar trebui sa ne reevaluam mentalitatea. Prime de Craciun. Pt oral, normal, fetishism. E bine. Frate eu gandesc asa: Sa se legalizeze, ca oricum n-o sa fie eradicata. Cat pt cei/cele care isi fac griji ca vai doamne sunt bietele femei siluite, fortate, etc. Stati fara grija ca nu o s adispara legile care sunt deja in vigoare si care apara omul (oricum nu prea sunt ele aplicate cum trebuie, dar macar exista). Cert este ca majoritatea femeilor se prostitueaza d ebuna voie, sunt putine cazuri in acre ele sunt cu adevarat silite. Intr-adevar sunt "OBLIGATE" sa faca asta din cauz alipsei banilor. Zice acineva aici ca de ce nu se apuca sa faca o scoala ceva. Pai mai "pro-educatie" ce esti. Ai idee cat castiga o curva?Si ai idee ce salariu de c** primesti daca te angajezi.e diferenta de vreo 10-20 de mil pe putin. Cel mai mic castig al unei tarfe pe luna este de 500 euro (cazurile cele mai proaste). Pe cand salarul minim este 150 euro. Faceti voi diferenta. Si oricum studiile costa destul d emult in zilel noastre, chiar daca chipurile mai este si gratuie pe ici pe colo (chiar si burse, etc)tot ai nevoie de bani d etransport, de carti, materiale de studiu, mancare, etc. Asa ca nu e chiar atat de usor sa faci o facultate in zilele noastre, daca nu ai ajutor (de la parinti de obicei.)EU m-am chinuit mult sa termin facultatatile (DREPT si Management), am muncit in doua locuri pt a avea bani de carti, taxele de scolarizare si materiale de studiu. Desi aveam si bursa (de c**). Traim intr-o tara saraca, salarii mizere. Asa ca fetele pot face bani si altfel. Fiecare face ce vrea, in fond este democratie(ma refer la lucrurile facute d ebuna voie si care nu afecteaza pe nimeni) Mai fratilor si surorilor!Nu va mai bateti capul cu asa ceva. Prostitutie exista de cind lumea si pamintul, oficiala sau ne. Daca lor le place si pe deasupra au si un cistig(de zeci de ori mai mare ca o amarita de muncitoare), sa o faca mai departe. Un prieten deal meu zice: Fraierii nu mor niciodata, ci numai se schimba. Sint doua operatii care nu sau facut pina acuma si nu au nici o sansa de reusita; sa scoti P.a din capul femeilor, si P.a din capul barbatilor. Asa ca : resemnativa. Pesti si manelisti!De ce sa legalizam prostitutia? Am injosii, toate femeile din Romania. Actul sexual, dintr-un act de iubire ar devenii un act al vanzarii. Prostituatia a avut si are propria ei istorie dar nu este reprezenrativa pentru romani. Intrebati-va de ce se practica spre exemplu in Ungaria, ca sunt catolici?Ve-ti gasii raspunsuri, de nu va vine sa credeti. Intrebati-va de ce se practica, in Olanda, veti gasii alte raspunsuri. Nu intru in detalii, dar legalizarea in Romania, nu va avantaja decat pe proxeneti si retelele de traficanti de carne vie. Sa-i fie rusine lui Blaga, ca tine cu tot dinadinsul la legalizare! Toate c* trebuiesc adunate, insemnate cu cipuri, , condamnate, inchise si puse la munca(in sere, ferme avicole, agricultura, curatenie in ora in puscarii, ca multe se duc la refacere. Cei care sunt mai tineri, vor vedea ca democratia inseamna si constrangere nu numai libertate. Gasesti curve pe trseu care suge pe zi 20-30 de penisuri care de care mai nespalate. Vrem curve la bordel, care se reguleaza, cu toti bolnavii psihic, toti infirmii care diabia pot sa se spele, toti bosorogii si barbatii care in loc sa duca banii la babe sau copii ii dau la curve in 10-15 minute. Tiganii si asa sunt pesti, dar chiar ca ar avea de lucru ca manelistii in prezent. Intai le trec pe la ei pe curve(caresuntde obicei drogate cu forta, sa devina dependente ) si apoi dupa ce se satura le : vand, inchiriaza, amaneteaza, etc Legalizati prostitutia si mai terminati cu comentariile astea din epoca de piatra. Daca exista femei sarace la minte care vor sa se prostitueze, nu au decat, dar sa o faca legal si fara sa fie exploatate de tot felul de proxeneti dezgustatori si profitori si nici purtate pe la politie degeaba tot timpul. Si inca ceva pt cei care tipa pt combaterea prostitutiei: se combate cu ridicarea nivelului de trai si educatie. Popor inapoiat mintalNu se dezbat cauzele care imping aceste femei sa se prostitueze. Asta ptr ca oricum nimeni nu poate rezolva principala cauza la nivelul intreagii societati Romaneasti: SARACIA! Dupa ce acest popor de mamaligai creduli si lasi s-a lasat jefuit pe fata de fostii securisti si comunisti sub indrumarea si protectia lui Iliescu & CO. Ma refer mai ales la, BERBANTII'' urmasi AI lui Decebal( lupii redusi la conditia de javre jigarite.)si zimbrii ai lui Stefan cel Mare (redusi la conditia de cercopiteci cu priviri bovine). Dupa ce chiar unii dintre acestia le umilesc pe femeile lor in familie, fiice sau neveste sau surori si unii chiar le obliga sa se prostitueze violandu-le ei mai intai inca de la varste juvenile. Dupa ce ca ceilalti, BERBANTIi''n afara obligatiilor de serviciu nu au alt gand decat sa si-o puna cu orice pret tot cu vre-o amarata de femeie, ori inselandu-le sentimental ori platindu-le serviciile, ori santajandu-le pe la servici cu vre-un post mai bine bine platit. Tot aceiasi, BERBANTI''.i-si pun uniforme de politisti pe ei jucandu-se de-a hotii si vardistii si neputand sa-i prinda pe adevaratii hoti. Ce sa faca si ei ca sa-si justifice functiile si salariile de bugetari. Se arunca cu, profesionalism'' tot pe amaratele femei care cat de cat reusisera sa-si scoata banii de existenta poate chiar de la unii dintre aceiasi care astazi le haituiesc si le ia interogatorii in, SECTIILE DE POLITIE'' vezi tu.i-ti dai seama ce importanti si ce oficiali sunt ei! Si uite asa dupa ce le mai ia statul inca o dijma mascata amaratelor de prostituate (ptr ca societatea este prea ipocrita sa recunoasca adevarata stare de fapt.)si dupa inca o umilinta la adresa acelorlasi femei, unele dintre ele mame, surori, verisoare sau copii celorlalti BERBANTI Romani. Tot nu au remuscari la faptul ca ei au fost adevaratii vinovati prin prostia si lasitatea lor dovedita in timp cauza principala al statutului de prostituate ale Romancelor lor! In rest multa sanatate(ca altceva nu mai au)tuturor, BERBANTILOR''Romani! Din cauza asta televiziunile italiene nici nu au curajul sa pronunte cuvantul gipsy, este cuvant mare, pentru ca ziarele sau televiziunile in cazul in care vorbesc urat de tigani, ei cunosc cand erau in alianta Antanta impreuna cu Germania, Newton invatat la fizica a avut bunicii din partea tatalui tigani, va deschis ochii prin F=m*a, Einstein tigan -evreu, mare fizician - a lasat in urma lui teoria relativitatii si pentru 3000 tigani Einstein a distrus Japonia cu tot cu imparat incat l-a luat pe ala plansul, cu tiganii se pune doar dracu! Evreii au fost ROBI in egipt secole intregi consemnate in Biblie, deci sunt veri primari cu tiganii au si italienii tiganii lor )), act criminal cu cruzime, nu violata si vie moarta si arsa. In scrierile faraonilor din Egipt, tara tiganilor este notat, Iulius Cezar imparat mandru si increzut dar inferior in cugetare, sistemul de atac si asezare al soldatiolor in front a fos tinvatat de romani de la Egipteni, in acele vremuri era o natiune de salbateci setosi de PUTERE pe care nu mai stiau cum sa o controleze. In ziua de azi sunt putini mai evoluati dar tot spre animale trag 2000ani de evolutie este prea putin! Defapt sunt tot la nivelul tiganilor inculti, diferenta fiind la cantitatea de furaj incurgetata si nivelul de aqua baut, dar la tigae tot nimic. Dovada-05% crestere economica in 2007 pentru Italia, dovada ca cu o pizza si o macaroana, un Ferrari si un Masserati nu ridici economia, in 2000ani 4produse macaroane, pizza, Ferrari, Masserati, pentru alte 8produse noi mai sunt necesari inca 10000ani, dovada ca in loc de cap astia au bostan. Oricum sunt inconjurati de tigani, rasa care se descurca la nivel minim de supravietuire - daca ar fi italienii in locul lor ar plange toti de FRICA si ar fi un grad de suicid ridicat intre ei fiind o rasa mult mai slaba in evolutie. Pentru italieni sa fie invatatre de minte! Prin 1995 tineau parte tiganilor, acum sa se descurce. Tiganii au inventat piramidele, roata, geometria, au o istorie de peste 19000ani, au pus la punct sistemul SUA din 1850 pana azi, Egiptul a fost parasit in 1300 iar rasa s-a impartit pe toata planeta Bonaparte Dezboin-ai si domin-ai! Asta merge la francezii lui in paris, tiganii nu pot fi dezbinati si nici dominati pentru ca rasa pura domina sa dezbini si sa domini poti, dar nu un IMPERIU, si cand Italia zgarma IMPERIU da de dracu! Cu 0.5% crestere economica italia este involuata in stiinta! Cu moda, 3parfumuri nu iti vor folosi la nimic cand zeul Horius -Soarele va exploda, CUM ITI SALVEZI RASA? PARFUMAND-O, AI TORNI VIN IN CAP. Hitler cand a vazut greseala minora creata, si-a dat seama ca a scos in 1945 din barlog un imperiu sub forma unui URS ce i-a umilit intreaga natiune si Europa de Est pentru 3000tigani gazati. In ziua de azi vad ca nici in Romania nu se mai foloseste asa ceva. Tineri cand va duceti sa faceti sex cu o prostituata e chiar asa de greu sa va puneti un prezervativ? Si nu numai cu prostituate, ci fete dornice de sex pe care le intalniti prima data, nu strica sa aveti la voi prezervativ. Asta invatare de minte pentru italienii aia nenorociti, dupa ce ca se imbolnavesc ei, mai imbolnavesc si sotia sau iubita, ca nu este el intreg la minte si se duce la prostituate fara prezervativ. Cea mai nebagata in seama retea de prostitutie si proxenetism se afla in. Bucuresti, la palatul Cotroceni. Acolo e full option de prostituate, gay si proxeneti! Oare cand are timp politzia romana sa fileze si acel cuib de nebunii si sa prinda toti parlamentarii si guvernantzi ipocriti, care nu fac altceva decat sa se prostitueze pe banii nostri? Alo, Curtea de la Strassbourg. Se aude? Oare dece partidul guvernul si politia vor sa distruga singurele surse de valuta care intra in tara. Daca sclavii si fetitele n-ar produce bani toata tara v-a intra in faliment total caci nu se produce nimic si nu se exporta nimic inafara cele enumerate mai sus. Oare ce avem noi sa exportam lumii?daca vom deveni o tara care consuma si nu produce viitorul e foarte sumbru. Oare viitoarea generatie nu e si ea inreptatita sa traiasca mai bine? PS ASTIA CARE NU S-AU NASCUT IN TARA AR FACE BINE SA SE DUCA LA CURSURI DE ANALFABETIZARE SI SA NU MAI SCRIE BALIVERNE INDOITE Referitor la politie. Sectoristii sau cum s-or numi, intrau cu masina, cu fata, in curtea blocului, la intuneric(sa-i scrie procesu verbal?). De ce nu in intersectie, la lumina felinarului? Si pe langa politisti, mai trageau pe dreapta ( langa trotuar) si jandarmii, ca doar si ei au uniforma. Cum gasise cineva solutia cu executie! Dar de clientela nu zice nimeni nimic! Din cate stiu, e mai greu sa-i amendezi pe clienti, ca tre' sa-i prinzi " in fapt". Iti raspund, duhovnicule! Lasa discursul cu sufletul lor, cu faptul ca astea se prostituteaza pentru ca o duc greu, ca de vina e statul ca nu le ofera locuri de munca! Astea se prostitueaza pentru ca asta e cel mai usor lucru de facut! Pentru ca sunt niste putori, incapabile sa se scoale dimineata si sa mearga la lucru. E mai simplu sa doarma toata ziua si sa mearga noaptea la 'produs'. Ai vreo ruda printre ele de le iei apararea, sau esti pestele vreunora dintre ele, simplule cetatean? AR TREBUI SA VA FIE RUSINE PT FELUL CUM VB DESPRE ACESTE FETE. SUNT FEMEIE, CU FAMILIE, DAR EU NU POT JUDECA ACESTE FETE CA VOI. INTERESEAZA PE CINEVA CARE ESTE MOTIVUL PT CARE ACESTE FETE FAC ACEASTA"MESERIE"? STIE CINEVA CE ESTE CU ADEVARAT IN SUFLETUL LOR SI CE ANUME LE DETERMINA SA ISI VANDA CORPUL PT BANI? MI-E RUSINE DE TARA IN CARE TRAIESC, DE CONDITIILE MIZERE IN CARE NE TARAM FIECARE ZI DIN VIATA, DE SALARIILE DE DOI LEI, CARE NU NE PERMIT SA NE CRESTEM COPII CUM AR TREBUI, SA VA FI Popa, doctorul si prostituata vor avea de lucru cat vor exista oamenii pe pamant. Una e sa te gandesti ca stau bietele fete in ploaie dupa clienti si alta e sa le trimiti la shopping si la slujbe cu program fix, cand in cea mai veche meserie din lume, activitatea dureaza destul de putin, in functie de client. Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC