Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

pro sau contra legalizarii prostitutiei page 4

HELLOOO. Treziti-va la realitate, lucrurile astea chiar se intampla si multe din ele sunt sechestrate, lipsa banului te obliga sa-ti parasesti familia si sa risti, pt un loc de munca in strainatate, mai bine platit. E adevarat ca unele se duc de buna voie, dar aici nu era vorba despre asta. Voi chiar nu sunteti constienti si nu stiti in ce lume traiti, unde totul este posibil. Nu totul este roz. TREZITI-VA, OAMENI BUNI! Pacat, de asta se duce totul de rapa! Asta e meseria lor prostitutia. Se cordeau cu sefu si cu militianu in epoca de aur acum servesc smantana fierbinte dela africani cu sida pe 10 euro ba sisi aduc si fiicele sa invete meseria stramoseasca a moldovencelor. Daca toti nespalatii ar fi exilati!Aici nu gasesti decat scursurile societatii laudandu-se cu tot ce, de fapt, nu au. Aratand cu degetul spre tot ce-si doresc cu disperare si stiu ca nu vor avea vreodata. De n-ar provoca sila, ne-ar putea fi chiar mila de ei. IN PLIN CENTRU CAPITALEI SA SE INTAMPLE ASA CEVA CU PROSTITUATE SI NU SE FACE CHIAR NIMIC, POLITIA DIN CARTIER NU ARE MAI MULTA GRIJA DE ACEEA ZONA IN CARE SE STIE CA SE PRACTICA PROSTITUTIA? (STR, MATASARI SI STRAZILE DIN APROPIERE SANT PLINE DE ASA CURVE DE LA PERIFERIA ORASULUI c* AU INCEPUT SA_SI FACA VEACUL SI IN CENTRUL BUCURESTIULUI SFIDAND TOT, CE MASURI SE VOR LUA? Daca masina asta de sex este tare la practica, eu zic ca in cazul ei, teoria nu mai conteaza. Practica predomina! Ce, "clientii" ei o pun sa scrie sau sa citeasca? LA 2 clase ale ei este suficient sa cunoasca cifrele, ca banii sunt sigur ca-i cunoaste mai bine decat un vames! In hoteluri sordide, in camarute intunecoase, sorbind un vin ordinar, Bond savureaza singuratatea gandindu-se la nimic si la sinucidere, departe de oameni si de problemele lor legate de bani, impozite si asigurari. Viata lui Bond este una a mahalalelor, a diminetilor mahmure, a pubelelor de gunoi pline de resturile civilizatiei umane, a ta***lor alcoolice, a ratarii. Mi se pare ca seamana cu povestea aia ; Dobitocul cel mai mare esti chiar tu! Daca ai avea o nevasta si ti ar terfeli onoarea s au o fica si ti ar batjocori si pata obrazul culcindu se cu tot cartierul si ar veni toti vecinii sa ti rida in nas, n ai mai fi facut pe Inteligenta artificiala mistouri ca merg la curve in uniforma dobitoci. Vezi mai intai de tine. Cind o sa patesti asa ceva atunci o sa intelegi cit de mult valoreaza Reputatia. Si mai seamana cu o perna sparta din care au iesit toti fulgii. Dupa ce s a umplut orasul cu fulgi, incearca sa aduni inapoi fulgii bucata cu bucata sa vezi daca mai poti. Asa e si cu vorba raspindita despre dezonorarea unui om. Uniforme. Etc. Dupa ce au aflat toti. Nu mai speli imaginea aia de rahat cu nici un detergent. Intotdeauna vorbesti fara sa gindesti? Absolut normal! Femeile cred ca barbatii se casatoresc ca sa aibe copii, ca nevasta sa le gateasca, sa spele, sa calce, sa faca curat. Sa fie fidela si gospodina. Nu! Barbatii vor sex. Murdar, animalic. Excitant ca in filmele porno. Splutia? Casatoria cu o prostituata. Femeia mea si-a cui o vrea. Vorba cantecului (deochiat). 90% dintre barbati vor sa se casatoreasca cu o starleta porno, ca sa faca cu ei ce face si pe platourile de filmare. Toti barbatii vor asta, fara exceptie. Hai sa nu umflam roata la masina ca si italiencele se prostitueaza numai ca nu in strada cei drept, ele sunt mai discrete sa zic asa, hoatele se duc intr-un bar, agata unul cu bani (asta daca le miroase a bani), si gata fetele, se duc la ala sau la ea acasa si gata, maine incepe alta zi si tot asa!Pai ce crede-ti, ca astea-s usa de biserica?Numai ca de ele nu se spun multe ptr ca sunt din aceeasi tara, si da o imagine gresita, dar in schimb cand e vorba de romance, de sud americane, de africance, atunci toata presa si toate televiziunile sunt pe ele! Orice femeie isi va dori la un moment dat sa fie curva … orice curva isi doreste tot la un moment dat sa nu fi fost … de cele mai multe ori aceasta lupta interioara complica lucrurile. Frica de faptul ca nimenu nu o va iubi vreodata pentru ceea ce a fost si este acuma este cea mai acra … o stare care ii produce aceasta stare si desi in adancul ei inca spera isi reaminteste mereu ca soarta nu ii va implini aceasta dorinta … speranta. Ea indiferent de cine ar fi ea trebuie sa fie constienta de un lucru … cine si daca o va iubi cineva vreodata va trebui sa stie adevarul … daca ar incerca sa ascunda nu ar merge. Cine o va iubi pe ea ar trebui sa simta acelasi sentiment reciproc si impreuna sa treaca peste trecut, nu sa il uite ci pur si simplu sa il inteleaga si sa mearga mai departe. Putem spune ca este o ironie a sortii. Orice femeie curva este condamnata doar la iubirea adevarata, aceasta fiind singura scapare din chin. Si tocmai acesta este chinul de a fi implinita prin exact acel lucru care il urasti cel mai mult sau il negi … asta doare cel mai tare si de cele mai multe ori duce la unele dezamagiri. Sunteti condamnate la acel ceva de care fugiti dragele noastre … si desi poate pare dur pentru voi aceasta opinie sa stiti ca cheia a foat si va fi intodeauna la voi, important este sa si o vedeti. Iar pentru ea … cine si daca o va iubi cu adevarat vreodata o va face pentru ceea ce este ea si nu imaginea ei … asta ca raspuns la unele comentarii pe aci care se refera strict la imaginea ei. Treaba sta cam asa: am vrut sa pun capat unei relatii de durata, care nu mai presupunea pic de atractie sexuala, doar prietenie. Am facut-o, desi obisnuinta tindea sa o eternizeze. Am vrut sa fiu o vreme singura si m-am simtit extraordinar fiind eu cu mine si atat. Au trecut cateva luni si… si a aparut el. Unicul. Am picat ca o pubera. Indragostita ca o dementa de un anumit barbat. Pe care l-am impartit cu legitima o vreme si asta era alfa si omega. Am fost fericita. Pana cand orgoliul a muscat adanc si am pus punct. Am crezut ca s-a terminat si m-am gandit sa termin. Desi, multe… o luna mai tarziu m-am implicat in alta relatie, cu un oarecare, pentru a trece peste. O relatie intensa si incheiata rapid, spre binele amandorura. Apoi, am vrut sa fiu singura o vreme. Si am redescoperit ce inseamna sa ma simt bine eu cu mine. Pana cand s-a-ntamplat. Si am ales… omul cu care sunt si azi. Married (without children, yet) invatatura de minte la cele (multe) spuse mai sus? Niciodata nimic nu e final. Si nici concluzii finale nu exista. In locul lor m-as lasa de sex si m-as calugari…. Dumnezeu oricum va iarta …. Si asa ai putea indrepta pasii celor pierduti prin viata, decat penisuri…ce sa mai spun …! Pentru multe pustoaice curvele devin un exemplu. De ce nu le spui de fapt cum stau lucrurile? De ce nu le spui si cum e sa iei in gura un penis care miroase a urina si a basini statute? De ce nu le spui cum burtosi parosi si transpirati isi baga pula nespalata-n tine si-ti sufla-n gura miros de stomac stricat?De ce nu le spui adevarul? Sau poate nu-l stii? Poate in imaginatia ta bogata, toti clientii sunt frumosi, parfumati si foarte manierati?In viata asta se plateste tot. Fiecare greseala. Cu sau fara intentie. Iar tu gresesti enorm, oferind ca exemplu acest mod de viata…Prostituata nu esti, pentru ca e atat de murdara si insuportabila meseria dar totusi ce nu inteleg este de ce, acum cand ai un cont frumusel nu te gandesti sa iti faci o afacere, ma rog sa investesti in ceva si sa te lasi de chestia asta. Eu cred ca orice femeie are dreptul de a visas, de a iubi, de a fi iubita, inclusiv tu curvo care citesti!De ce iti place in sa fi in continuare umilita si sa fi nevoita sa sugi niste dobotoci jegosi cand ai putea sa faci bani din altceva mult mai placut si mai curat. Daca in tar crezi ca nu ai sanse de ce nu pleci in strainatate?Eu cred ca ai avea destule variante sa te descotorosesti de chestia asta dar trebuie doar sa vrei. Inca esti tanara si nu merita sa iti mai irostesti timpul cu asa ceva. Dar nu inteleg cum poti sa practici prostitutia. Asta inseamna ca nu te respecti pe tine ca femeie. Am citit comentariile acestor cretini care nu fac altceva decat se te incurajeze, pai cum este posibil asa ceva? Si cum mai este posibil sa scrii ce ti se intampla? Bun, esti prostituata, oferi servicii sexuale, dar mai si scrii pe forum cum in ce fel si unde?Nu ti-e rusine cand iesi pe strada? Nu ai stat niciodata sa te gandesti ca ai o viata de rahat? Daca tot vrei sa faci bani, du-te la munca!Cum poti sa dezvirginezi copii de 14 ani? Cred ca baiatul acela a suferit o trauma, dar nu numai acel baiat, ci toti minorii care ti-au trecut prin mana. Chiar daca au plecat cu zambetul pe buzeChiar nu ai stat niciodata sa te gandesti cum ar fi sa ai o viata normala? Sa ai un iubit/sot, sa locuiti impreuna!Nu inteleg ce este in mintea ta. Probabil ca vrei sa ai cat mai multi bani. Sau o faci din placere. PUR SI SIMPLU NU INTELEG!Nu stiu cum dracu am intrat pe mizeria asta de forum si am citit atatea porcarii si tampenii. Esti de-a dreptul scarboasa si tampita, ori cate studii ai avea. Parintii tai stiu ce faci? Sunt mandrii de asta?E clar ca traim intr-o tara de rahat cu oameni de rahat. Eu sunt prostituata de lux in bucuresati si nu imi pare rau deloc! Eu sunt prostituata de lux in bucuresati si nu imi pare rau deloc!iti scriu acum pentru ca, am nevoie de un sfat. Sunt prostituata am peste si e relativ ok…aseara am intalnit o prostituata independenta…cu poze pe un site de escorte…. Femeia face de 10 ori mai multi bani ca mine…. Si nu stiu dk sa renunt la peste sau nu si sa_mi pun poze pe net…sunt din bucuresti si sigur m_ar recunoaste lumea…. Si ar mai fi o problema…dc as fi pe cont propriu…mi_ar fi frica…asa cu peste am o mare siguranta, singura dk dau de un obsedat?cum mai scap?/as aprecia foarte mult daca mi_ai da un sfat…chiar sunt intr_o mare dilema…. Merci. Eu sunt prostituata de lux in bucuresati si nu imi pare rau deloc!cum te simti cu banii castigati?cum te simti cnd iti cumperi hartie igienica, mankare sa bagi in tine…si tampoane …. Din muE…? Aproape toate femeile sunt curve. A trebuit sa ma conving pe pielea mea. Nu mai am nicio indoiala. Toate sunt curve. Gata. De fapt. Toate femeile sunt curve, insa tu e o doamna. Macar ea este sincera si nu insala barbatii… Domne…si. Toate femeile sunt niste animale. Acum sunt sigur de asta. N-au suflet, n-au sentimente, n-au nimic. Astea au doar…. Draci pe ele. A trebuit sa ma conving pe pielea mea, desi stiam asta. Insa… Schopenhauer e cel mai mare si are perfecta dreptate in ceea ce priveste femeile. Tragedia este ca desi m-am despartit de respectiva…inca o iubesc. Este ceva. Inexplicabil. Cred ca oricare altul in locul meu s-ar fi sinucis demult. Numai fibra mea puternica si seva mea extraordinara (de spartan)…m-au oprit sa fac acest gest. La revedere. Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC