Romana


PRIMARIA ORASULUI BROSTENI, JUD. SUCEAVA




PREZENTARE LOCALA

    Cadrul natural.
    Date geografice
   

pro sau contra legalizarii prostitutiei page 7

Am avut o mica "ciondaneala" cu iubitul din cauza ca el spunea despre o fata care se culcase cu mai multi baieti(erau iubitii ei doar ca nu statea cu unul mai mult de 1-2 luni) si el spunea ca e panarama, si eu ii spuneam ca daca un baiat face acelasi lucru e super baiat si daca o fata se culca cu mai multi baieti automat e panarama? Nu sunt de acord cu ce facea fata dar parca nici nu e corect sa o faci c***a, doar nu o face pentru bani Probabil prietenul tau o considera curva pe tipa respectiva deoarece statea doar cate o luna cu un tip. Si repede sex. Se referea mai mult ca-i proasta, naiva ca pune repede botul. Intr-un fel are dreptate si prietenul tau. Ce ar insemna sa stam o luna cu un baiat. Sex. Ne despartim. Si tot asa. Am avut o prietena care timp de un an a avut lunar un alt iubit. CU toti s-a culcat. A ajuns. Vai si amar. Eu nu am nimic cu fetele care o fac imediat ca si eu cu fostu dupa doua saptamani am facut-o si am ramas 2 ani si jumatate aproape impreuna, daca vrea sa te lase te lasa si dupa 1 an, si dupa 1 luna si dupa o zi Curve/panarame/pocnitori/petarde, spuneti-le cum vreti, sunt alea care sar in pat cu oricine oricand. Zicem ca una e curva proasta cand se culca fara nici un beneficiu, orice prost poate sa o bage in pat. Zicem ca una e curva desteapta ca se culca numai cu gagii care ii ofera ceva avantaje. Acum depinde ce standarde are tipa. Daca e mai disperata, poate se tute pentru un suc sau ca sa stea la masa intr-un club dah fitza. Alea "de lux" se tut numai cu aia care au bani, putere, valoare, statut social, you get the point. Curve proaste sunt alea care prefera sa faca sex cu unii, altii pt bani sau ma rog mai nou pt alimente sau bonuri de masa Laughing Si nu radeti ca e pe bune chestia, ne poate confirma fata LaughingCurve de lux care le duce mintea - care arata intr-un mare fel, tunning and stuff - gen porn star, o fac numai pe valuta sau sute sau mii de lei, si care fac ceva cu banii aia. Investesc banii respectivi in diverse afaceri. Curve jenante care au o relatie si inseala. Astea n-au nici o scuza. Eu cred ca de vreme ce relatia nu e oficiala, cu acte, copil si deci familie, il poti lasa pe baiat in pace, si poti incepe o relatie cu altul care sa fie pe placul tau. In fond iti bati joc si de tine daca-l inseli. Femeile maritate nu cred ca ar trebui sa se mai gandeasca la inselat, deci le exclud - dar cele care se gandesc si o fac, tot curve penale vor fi. Intr-adevar exista tentatii la orice pas, si poti intalni baieti care sa-ti starneasca sentimente, dar trebuie sa pui in balanta chestia asta cu relatia ta de acasa. Daca se merita sa lasi relatia pt tentatie. Fa-o! Daca nu, nu-l insela nene. Pt ca oricum se va afla, si tot curva te va numi! El si prietenii lui. Si asa-ti faci o buna reputatie. Vedeti voi femei, de ce ne considera barbatii curve? Pt ca dau de femei care-i inseala. Iar barbatii cand pun suflet, iubesc mult mai pasional decat femeile. Si cand sufera, sufera dublu s.a.m.d. Faza ca barbatii au voie sa insele, e expirata. Daca nu-ti convine il lasi mai fato ca nimeni nu te obliga sa stai cu unul care te inseala, dar nu iti murdari demnitatea de femeie sa-i arati tu cine-i sefa si sa-l inseli, ca intr-un final si toti te vor numi CURVA! Ar unii barbati dupa ce au fost inselati si au suferit ajung sa aiba impresia ca toate femeile sunt la fel si chiar daca in viitor vor gasi o fata buna o vor trata ca pe curva doar pentru ca ei au ramas din trecut cu impresia ca toate femeile sunt curve. Baaaaaaaa. El m-a imbatat pe mine sa ma convinga(mi-a dat un pahar de vin si deja eram ametita bine, tin mine ca am baut lacrima lu ovidiu dulce vinul ala, te prinde imediat) ca altfel nu reusea. Nu trag eu de saracul baiat Eu am cunoscut un specimen. Si nu cred ca din 3-4 miliarde de femei cate sunt pe lume ar fi singura. Din ce am tot observat eu pana acum, barbatii e mai selectivi decat fetele. Cel mai aiurea e cand un baiat insela o fata si ea ca sa ii arate ca e mai suprema ca el, o face si ea. Metoda asta de razbunare nu e buna deloc, avand in vedere ca te umilesti mai mult sau mai putin. Mai bine gandesti mai mult decat el si il lasi. Corect! Alegerea e a ta de a ramane cu el! Si chestia asta cu razbunarea. Nu inteleg ce crede ca obtine o fata atunci cand se razbuna pe prietenul ei inselandu-l. Si ce ma mai enerveaza sunt si aia care incearca sa te convinga. Adica ceva de genu "tu esti aici prietenul tau e acasa, tu chiar crezi ca el sta acasa cuminte si nu te inseala". Si sunt unele fete care ajung chiar sa se gandeasca ca poate e asa cum zice ala si ajung sa se razbune degeaba ca poate prietenul lor chiar sta cuminte acasa. Vine barbatu seara acasa, tranteste usa si zice femeii: - hai imbraca-te ca asta seara avem program!- ce program draga? Intreaba mieroasa nevasta.- mergem la curve! Zice dementu' satul de 20 de ani de casnicie.- cum la curve? Intreaba nevasta.- uite asa la curve. Io ma duc la blonda aia de vizavi, si tu te duci la mata! Si eu trebuie sa recunosc ca daca as fi discutat despre subiectul asta acum 5 ani as fi fost de parere ca daca el ma inseala insel si eu inapoi, de fapt asa am si facut cand am aflat ca cel cu care eram atunci intr-o relatie de 2 ani se mai vedea cu inca una de vreo 2 luni, l-am inselat si eu, ne-am iertat unul pe altul, relatia a mai durat 1 an, dar cu siguranta nu a mai fost relatie in adevaratul sens al cuvantului, iar acum dupa 5 ani cand privesc toata chestia asta imi dau seama ca in momentul acela in loc sa il insel razbunarea cea mai cruda ar fi fost indiferenta, ar fi trebuit sa il parasesc in momentul in care am aflat de cealalta si nici sa nu mai stau la discutii. In timp am invatat din greselile pe care le-am facut, insa niciodata nu imi voi putea da seama de ce la vremea aia gandeam in felul acela. Eu una sunt constienta ca la cate lucruri am facut si cu cati baieti am fost mi s-ar putea pune foarte usor eticheta de curva, desi pe de alta parte oamenii din jurul meu au putut vedea si latura buna a mea, caci stiu sa ascult, sa dau cateva sfaturi bune, pot fi amuzanta sau serioasa cand trebuie si iau in serios lucrurile, iar cei care ma eticheteaza drept curva doar la simplul fapt ca au auzit ca m-am culcat cu x baieti, sunt doar persoanele care nu au schimbat niciodata o vorba cu mine si au impresia ca ma cunosc doar pentru ca m-au vazut de 2 ori pe strada. Ai dreptate, cel mai bine era sa fi indiferenta. Eu am patit sa-mi iert prietenul pt ca m-a lasat pt alta si apoi s-a intors la mine, dar nu l-am inselat si totusi am gresit enorm cand l-am iertat. Si din chestia asta am invatat ca nu e bine sa ierti pt ca o afce din nou. Si a facut-o si evident ne-am despartit si am suferit inca o data. Acum depinde de ce te-ai dus cu X-baieti pt ca daca nu te-ai inteles cu ei din anumite motive e normal sa incerci sa gasesti o persoana cu care te poti intelege, dar daca iti place sa umblii "din floare in floare" evident ca lumea din jurul tau te catalogeaza drept curva, oricum lumea daca te vede azi cu unul maine cu altul tot la aia se gandeste ca asa e lumea. Am mai povestit cum mi-am inceput eu viata sexuala cu un baiat care pusese pariu cu un prieten ca nu mai sunt virgina, si din cauza ca nu am sangerat a tras el concluzia ca eu l-am mintit si a inceput sa raspandeasca vestea ca sunt curva, apoi nu mai stiam daca baietii stau cu mine pt ca ma plac sau pt ce au auzit de la boul ala. Cred ca prima experienta m-a afectat si dupa ce al doilea baiat pe care l-am iubit a trebuit sa plece in alt oras cand parintii lui au divortat, parca nu mi-a mai pasat asa de mult de mine, m-am culcat cu unu numa ca sa fie. Dar am avut noroc cu ala care era cu 10 ani mai mare decat mine ca am inceput o relatie cu el si dupa un timp cand lumea m-a vazut tot cu acelasi nu au mai zis de mine ca sunt curva. Nu stiu care este exact cifra de baieti de la care incepe lumea sa te considere curva, dar stiu ca la varsta aia daca unu zice despre o fata ca e curva atunci toata lumea aia crede chiar daca nu e asa. Pt mine a fost rau si cand am aflat ca cel cu care eram de 2 ani ma inseala, mi-am pierdut increderea in baieti, de aia am facut prostia sa il insel si pe urmatorul prieten care l-am avut desi el nu merita pt ca fata de mine era un sfant si mi-a parut foarte rau dupaia, probabil gandeam ceva de genu sa il insel eu prima pana nu o face el, iar el m-a iubit atat de mult incat m-a iertat si nu m-a inselat niciodata in cei 2 ani cat am fost impreuna, de aceea si zic ca am avut de invatat din toate greselile pe care le-am facut si acum vad viata altfel si vad indiferenta ca pe o solutie, nu razbunarea. Cam astea sunt motivele pt care am fost cu X baieti, dar dupa cum spuneam nu stiu care e nr de baieti de la care esti catalogata drept curva, oricum pragul de 10 nu l-am depasit, dar l-am depasit pe cel de 5, si in multe discutii pe care le aud la facultate fetele zic ca o fata care s-a culcat cu mai mult de 3 e curva, desigur fetele de la facultate nu stiu nimic din trecutul meu, tot ce stiu ele e ca am avut pana acum 3 relatii serioase. Nu trebuie sa asculti la lume pt ca innebunesti cand auzi ce le poate debita mintea unora. Tu stii cel mai bine ce si cum a fost si, dupa parerea mea, daca ai avut o relatie cu respectivii, nu trebuie sa fii considerata curva SmileTot ceea ce conteaza este sa te simti impacata cu tine insati iar restul e istorie WinkOricum, multa lume nu stie definitia cuvantului curva. Eu cunosc una care s-a culcat cu 40 si de baieti! Mi-era rusine sa-i spun ca eu am avut doar unul! Adica chiar ma mandresc cu asta, dar atunci eram foarte multe, si care mai de care se intreceau pe latura asta, in discutie. Eu am tacut, n-am zis nimic LaughingAtunci te poti considera curva. Si nu conteaza nr de baieti cu care ai fost, ci cu cati te-ai culcat In ziua de azi am observat ca si fetele se lauda ca au fost cu 5-10-20 etc. Anduzza nu ma refer la tine, tu ai avut motivele tale bine intemeiate sa nu ramai langa ei, dar cand le vad pe fetitele de 15-16 ani care deja au ajuns la un numar destul de mare si se mai si lauda una la alta stau si ma gandesc cum pot sa fie asa de inconstiente. De multe ori pe strada sau in parc avut discutii picante fara sa vreau, tocmai pt ca ele au grija sa "strige in gura mare" cat de "populare" sunt ele, pt ca l-au avut si pe X si pe Y. Penibil Eu nu cred ca exista un nr pentru care poti sa o strigi pe una "curvo". Si ce daca s-a culcat cu 5-6-7? Poate si-a inceput viata sexuala mai devreme si a avut in timpul asta 5-6-7 relatii serioase, sau ma rog relatii in care a stat mai mult de cateva luni cu prietenul ei. Ce trebuia sa faca in cazul asta? Sa astepte 6 luni de zile sa nu o faca cu nici unul pentru ca poate se desparte de el si dupa aia aia o considera lumea curva? Mie nu mi se pare corect. Si nici o fata care a avut o aventura (gen one-night-stand) sau 2 nu mi se pare o curva. Asta e, suntem oameni traim dupa impulsuri: P Eu cred ca o curva e aia de sare din una in alta, nu doar in a iubitilor ei. Si tre sa sara destul de des ca sa ajunga o curva SmileNu stiu daca intelegi ce vreau sa spun, poate gramatica mea nu este asa de buna da exact si asta, asa era mama fostului meu, nici macar nu stia nimic despre mine, singurul lucru care il stia era ca cel cu care am fost inaintea fiului ei era cu 10 ani mai mare decat mine si ca fusesem cu el de la 13 ani si gata a tras concluzia ca nu sunt fata de casa ba chiar i-a zis baiatului ei ca in casa ei nu aduce o vagaboanta. Abia dupa ce a vazut ca relatia dura si dura si trecusera 6 luni a mai tacut din gura. Ahahaha. Faza asta mi-a amintit ce i-am zis unui baiat cand am vrut sa rup relatia cu el si m-a intrebat de ce vreau sa ne despartim. I-am zis asa "tu esti prea bun pentru mine, nu te merit, gaseste o fata care sa te merite" ce sa ii mai zici unui baiat dupa ce i-ai repetat de 100 de ori ca nu il mai iubesti si vrei sa se termine relatia, iar el continua sa intrebe "de ce vrei sa ne despartim?" Asezarea orasului Brosteni.

    Orasul Brosteni se afla amplasat in partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al raului Bistrita, fiind imprejumuit de muntii Bistritei si muntii Stanisoara avand urmatoarele coordonate geografice 47 14’ 20" latitudine nordica si 23 21’10" latitudine estica.
    Localiatatea se invecineaza la nord cu comunele Crucea si Ostra din judetul Suceava, la sud comuna Bilbor din judetul Harghita, la est comuna Borca din judetul Neamt iar la vest comuna Panaci din judetul Suceava.
Suprafata localitatii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperita cu paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
    Orasul are un numar de 6.830 de locuitori care locuiesc in cadrul orasului si in satele componente ale acestuia:
  • Cotargasi,
  • Holda,
  • Holdita,
  • Frasin,
  • Pietroasa,
  • Darmoxa.
    Configuratia generala a reliefului din zona orasului este muntos-inalta. Ambianta zonei prezinta doua caractere geomorfice distincte: creste care sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special spre obarsiile paraielor iar in partea inferioara vaile principale sunt in general bine pronuntate si vai foarte accidentate in special in obarsiile paraelor iar in partea inferioara vaile principale sunt mai largi.
    Altitudinea variaza intre 650 m in Brosteni si 1.700 m limita superioara impadurita iar altitudinea cea mai frecvent intalnita este de 900m.
    Zona in care se afla localitatea Brosteni este in apropierea muntilor:
  • Calimani,
  • Rarau,
  • Budacu,
  • Vf. Puzdra,
  • Vf. Goia.
    Reteaua hidrogarfica a zonei este specifica regiunilor muntoase. Pe raul Bistrita si pe afluientii sai cuprinde  bazine hidrografice mai mari cu panta abrupta si un procent de despadurire mai avansat sunt caracteristice viiturile sau puhoaiele. 
    Orasul Brospteni este strabatut de la un capat la altul de raul Bistrita de-a lungul careia se afla asezarile localnicilor si in care se varsa afluentii din zona localitatii cum ar fi paraele: 
  • Neagra,
  • Puzdra,
  • Holdita,
  • Cotargasi,
  • Pietroasa,
  • Barnar etc.
    Geologia zonei cuprinde fasia cea mai vestica a Carpatilor Orientali si anume zona cristalina si zona flisului.
Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice, peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare dispuse in mezozoic, in triasic si cretacic formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali. Cristalinul este alcatuit din doua serii de roci distincte: roci mai intens metamorfozate si roci mai slab metamorfozate.

    Climatul zonei este continental, cu diferente pronuntate si specifice zonei de munte, cu ierni lungi si geroase, cu primaveri lungi si ploioase, veri scurte si calde. Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius, cele doua extreme fiind de - 6 grade Celsius (media lunii ianuarie) si + 16 grade Celsius (media lunii iulie). Perioada calda, cu temperaturi medii intre 10 grade si 20 grade Celsius este de 140 de zile.
    Nu se semnaleaza ingheturi timpurii sau geruri tarzii, desi anotimpul friguros este destul de lung.
    Precipitatiile atmosferice, urmeaza o curba ascendenta din bazinul inferior spre cel superior al vai Bistritei si din vai spre culmile montane.
    Precipitatiile ambundente in aceasta regiune se datoresc muntilor inalti iar mediile anuale in zona Brosteni sunt de 800 mm din care in perioada de vegetatie (mai-septembrie) cad 400mm iar in restul anului in cea mai mare parte iarna sub forma de zapada sau ploaie.
    Vanturile cele mai frecvente sunt cele din nord-est si sud-est reprezentate de austrul si crivatul.
    Crivatul bate atat iarna cat si vara, iar austrul de regula primavara. Directia vailor principale fiind orientate vest-est, vanturile respective scurgandu-se pe aceste vai, capata uneori caracter de ciclu.

    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Solul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile: minereuri complexe si zacaminte metamorfozate in filoane sideretice cu blenda si galena, baritina, uraniu si piatra de constructie respectiv calcar.

    Vegetatia se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine din muntii din jur unde predomina pajistile impiestritate cu tufe de merisor, afin si bujor de munte.
    Padurea ocupa caea mai mare parte a teritoriului localitatii Brosteni detinand locul intai in privinta fondului forestier din judetul Suceava ocupand 12% din suprafata impadurita a judetului. Astfel pe raza localitatii isi desfasoara activitatea Ocoalele Silvice:
  • Brosteni,
  • Borca,
  • Crucea.
    Fauna padurilor sia apelor din zona localitatii constituie un punc de atractie deosebita pentru turisti, vanatorii si pescarii din tara si strainatate prin existenta abundenta a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte etc.
    iar, in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita etc.
    Natura locului a fost prielnica in toate componentele ei, de la relief, clima, la ape, formatii vegetale si sol a constituit un cadru de statornica asezare a populatiei pe teritoriul localitatii Brosteni.

    Caile de comunicatii - acestea reprezinta inca din cele mai vechi timpuri unul din cele mai importante obiective realizate in scopul dezvoltarii societatii.
    La nivelul orasului Brosteni intalnim ca principala cale de acces rutiera D.N. 17B care traverseaza localitatea si face legatura cu orasele:
  • Vatra Dornei ce se afla la 52 km,
  • Piatra-Neamt,
  • Bicaz,
  • Tg. Neamt.
    Insa legatura cea mai apropiata cu resedinta de judet municipiul Suceava ce se afla la 100 km se face pe valea paraului Puzdra, peste varful Puzdra, pe D.J. 177A care asigura accesul si spre alte localitati importante ale judetului cum ar fi orasele Gura-Humorului, Frasin si Campulung Moldovenesc.
    O alta cale de acces care ofera o priveliste deosebita a calatorului o repreznta D.J.174 care strabate valea paraului Neagra si asigura legatura cu satul Darmoxa ce se afla la 21 de km de orasul Brosteni cat si cu comuna Panaci pe valea paraului Negrisoara pana la Vatra Dornei.
    Localiatea mai dispune si de drumurile comunale D.C.77 Cotargasi care recent a fost modernizat prin programul S.A.P.A.R.D. finantat de Uniunea Europena si D.C. 78 Frasin.

    Repere istorice
    Atestare documentara si dezvoltarea orasului
    Vechimea localitatii nu este certa ea se pierde in negura vremii, cei mai vechi locuitori se pare ca au fost dacii liberi care au putut scapa de dominatia romana.
    Cea mai veche mentiune documentara ce se refera direct la zona Brostenilor este documentul dat de Moise Movila  din Harlau la 26 octombrie 1630, reprodus si de N. Iorga. Acest document reproducea "Uricul cel vechiu" dat de Stefan cel Mare in 1488, prin care face o danie ce inzestreaza manastirea Voronet cu o mosie - braniste - in care intra si partea din valea Bistritei ce formeaza astazi localitatile Brosteni si Crucea. O parte din toponimele mentionate in document se pastreaza si astazi.
    Teritoriul localitatii a facut parte din branistea manastirii Voronet din 1488 pana in anul 1807. Din aceasta perioada dateaza si asezarea localitatii. Documentele manastirilor Voronet si Slatina din 1671 mentioneaza de locuitorii din catunele Holda, Haraoaia si Crucea in care se vorbeste despre traiul locuitorilor, comertul cu lemn, pastorit si obligatiile locuitorilor fata de manastiri.
    Date mai amanuntite sunt din secolul al XIX-lea din care reiese o inmultire a numarului de locuitori o data cu intensificarea exploatarii padurilor in aceasta zona si mentionarea localitatii Brosteni si a altor sate si catune. In 1780 se constriueste biserica din Brosteni.
    Din anul 1807 Brostenii intra in stapanirea familiei Bals care o stapaneste pana in 1877. In  aceasata perioada localitatea cunoaste importante progrese economice, in aceasta zona isi fac aparitia negustorii de lemne turci, evrei, italieni, se imultesc fierastraiele pentru lemn, se dezvolta cresterea animalelor.
    In anul 1840 se construieste prima scoala, de logofatul Al. Bals, una dintre primele scoli primare din tara. Odata cu intrarea in vigoare a Regulamentului Organic, in anul 1831, localitatea Brosteni devine comuna. Brostenii se transforma in cea mai importanta localitate intre Piatra Neamt si Vatra Dornei, fiind singura punte de legatura intre cursul inferior al Bistritei si localitatile dornene ramase in regat.
    Din anul 1877 Brostenii intra in stapanirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpara de la urmasii lui Al. Bals.
    Epoca moderna a constituit pentru localitatea Brosteni o perioada de mari schimbari si progrese. In primul rand s-au amenajat mijloacele de comunicatie pe valea Bistritei, realizandu-se legatura cu orasele apropiate (Falticeni, Targu Neamt, Piatra Neamt) prin construirea drumurilor peste Stanisoara, prin Malini, spre Falticeni, resedinta de judet peste muntele Petru Voda spre Targu Neamt si pe valea Bistritei spre Piatra Neamt. Se infiinteaza serviciile de posta si telegraf, in 1877, Bostenii fiind singura localitate de pe valea Bistritei pana la Piatra Neamt care beneficia de aceste servicii, ea devenind resedinta de plasa, plasa Muntele din judetul Suceava.
    Locuitorii in aceasta perioada beneficiaza de improprietariri, se construiesc in aceasta perioada trei scoli primare, iau fiinta bibliotecile scolare, bancile populare si cooperativa care au venit in sprijinul cetatenilor. Se construieste spitalul Carmen Sylva, primul de pe valea Bistritei care a avut un rol deosebit in asistenta sanitara. Tot in aceasta perioada s-au construit bisericile din satele Brosteni, Holda si Cotirgasi.
    Toate acestea au schimbat modul de viata al locuitorilor din zona, prin imbunatatirea conditiilor materiale si spirituale.
    Locuitorii comunei si-au adus si ei contributia la cucerirea independentei de stat, a suferit mari distrugeri in timpul primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial, Brostenii intra intr-o noua etapa etapa de evolutie, teritoriul comunei intra in proprietatea princepelui Neculae al Romaniei, pana in anul 1948 cand, dupa desfiintarea monarhiei, proprietatile Casei Regale intra in proprietatea statului.
    In aceasta perioada se introduce in comuna iluminatul electric prin construirea unei uzine electrice care a favorizat punerea in functiune a unor instalatii industriale de prelucarea lemnului.
    La inceputul perioadei comuniste s-a incercat, dar fara succes cooperativizarea zonei prin infiintarea unei gospodarii agricole colective care se va desfiinta in 1964.
    Comuna in perioada 1960-1970, de dezvoltare industriala a tarii cunoaste o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetarilor geologice in zona si darea in exploatare a unor importante zacaminte naturale de minerale utile de la Lesu Ursului, care a atras in zona mai multi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populatiei si construirea in centrul de localitate a unui numar mare de locuinte in blocuri (peste 1000 de apartamente). In aceasta perioada in zona a existat o intreprindere forestiera, o sectie de confectii,  o intreprindere de prospectiuni geologice, in 1993 se construieste o noua scoala.
    Dupa evenimentele din 1989 efectele economiei de piata si a restructurari economice la nivel national si-a facut efctele si-n localitatea Brosteni prin faptul ca economia zonei incepe sa decada, in aceast  sens exploatarile minere din zona au ajuns actualmente sa fie inchise ceea ce a dus la o crestere a numarului de someri si la scaderea numarului de locuitori. Numarul personalului angajat a scazut de la peste 7.000 de angajati in perioada anilor 1990 la 600-700 ora actuala.
    Totusi in aceasta perioada s-a construit o scoala moderna cu sali de clasa, un pod peste Bistrita la Haleasa, s-a reusit modernizarea D.C. Cotirgasi prin programul SAPARD.
    Observam un declin economic in perioada de dupa 1990 dar se incearca la nivel local prin atragerea de investitori si prin intermediul finantarilor europene la o ascensiune in timp a economiei zonei si implicit o imbunatatire a conditiilor sociale de trai a locuitorilor localitatii Brosteni.

    Resurse primare si secundare
    Resurse de apa
    Principalele resurse de apa ale localitati sunt specifice regimurilor de munte cu bazine hidrografice mari cu panta abrupta si cu debite mari pe toata perioada anului. Principalele resurse de apa ale zonei este reprezentata de raul Bistrita care are ca afluienti principali din zona paraele:
  • Neagra,
  • Holdita,
  • Cotirgasi,
  • Barnar,
  • Pietroasa,
  • Capra etc.
    In zona localitatii se gasesc si unele izvoare de apa minerala (borviz) ce nu sunt exploatate.

    Resursele de sol si minerale
    Solul este format din 8 tipuri generale de sol in care predomina solul brun acid montan si solul brun galbui. Subsolul zonei adaposteste de veacuri substante minerale utile:
  • minereu complex si zacaminte metamorfozate in filoane sideritice cu blenda si galena,
  • baritina,
  • uraniu si piatra de constructie,
  • respectiv calcar.
    Resurse cu valoare peisagistica
    Vegetatia este specifica zonei de munte care se suprapune etajului coniferelor si zonei alpine in muntii din jur unde predomina pajistile alpine impiestritate cu:
  • tufe de merisor,
  • afin,
  • bujorul de munte.
    Padurea ocupa cea mai mare parte a teritoriului zonei iar fauna acesteia si a apelor constituie o atractie deosebita pentru turisti, vanatori si pescari din tara si din strainatate prin existenta valoroasa a exemplarelor valoroase de:
  • cerbi,
  • capriori,
  • ursi,
  • mistreti,
  • cocosi de munte.
    iar in apele repezi:
  • pastravi,
  • lipani,
  • lostrita.
    Calitatea factorilor de mediu
  • calitatea aerului - caracterul de munte al  localitatii cu majoritatea suprafetei teritoriului impadurita cu paduri de rasinoase care genereaza o cantitate importanta de ozon ceea ce ii confera un avantaj in plus pentru atractivitate pentru turisti.
  • surse de poluare - nu sunt indentificate surse majore de poluare s-ar pune poate problema cosurilor de fum ale locuintelor din zona sau a altor surse care uneori nu exista.
    Pe raza localitatii  este estimat un numar de 50 agenti economici cu activitate in prelucrarea primara a lemnului, volumul anual de deseuri generat fiind estimat la 1.500 mc. Pana nu demult depozitarea se realiza prin depozitare directa, fenomen regasit in special pe malurile cursurilor de apa. Depozitarea necontrolata conducea la poluarea apelor de suprafata insa aceasta problema a inceput sa fie ameliorata o data cu deschiderea in orasul Vatra Dornei a unei centrale termice pe rumegus iar agentii din zona localitatii au posibilitatea de a transporta deseurile la aceasta centarala.
  • calitatea apei - corespunde in mare masura standardelor, astfel exista o statie de epurare a apelor menajere la Lungeni, dar privind obiectivele de dezvoltare se impune reabilitarea sistemului retelei de alimentare cu apa si a retelei de canalizare care este veche de peste 30 de ani.
    Capitalul antropic
    Economia
    Ocupa un rol important pentru dezvoltarea durabila si starea conditiilor de viata a locuitorilor din zona. Daca pana acum cativa ani economia zonei a fost pe o cale ascendenta, se poate spune ca la ora actuala se confrunta cu mari probleme datorita faptului ca principala activitate din zona reprezentata de expoatarile miniere din zona si-au redus activitate sau si-au inchis activitatea.
    Cu toate acestea economia este reprezentata in continuare de agentii economici privati care desfasoara activitati in diferite domenii dintre care cele mai importante ar fi:
exploatarea si prelucarea lemnului,
  • cresterea animalelor,
  • transport,
  • comert,
  • turism etc.
    Reteaua comerciala si de prestari servicii a orasului s-a dezvoltat cu respectarea principiilor generale privind desfasurarea activitatii comerciale - principiile liberei concurente, protectiei sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. Deschiderea magazinelor a contribuit la modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie si promovare a diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare.
    S-a imbunatatit mult in ultimii ani accesul clientilor la piata de produse si servicii, prin cresterea numerica a spatiilor de comert si prestari servicii, adaptarea acestora la cerintele pietii, atat ca oferta de produse si servicii, cat si ca repartizare in teritoriu. Dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata s-a facut in mod liber, singurele limitari fiind legate doar de amplasarea spatiilor comerciale si de prestari servicii corespunzator legislatiei sanitare, de mediu si din domeniul urbanismului.

    Industria 
    Industria orasului Brosteni a cunoscut o perioada de ascensiune pana in anii 1997-1998 care era reprezentata in general de industria miniera, prelucarea lemnului, industrie textila. Dar datorita efectelor restructurarii si efectele politicii economice de piata s-a ajuns  ca industria miniera sa fie inchisa rezultand un numar mare de persoane disponibilizate.     La ora actuala putem vorbi doar de industria exploatarii si prelucrarii lemnului la acest nivel exista peste 50 de agenti economici, exista un numar de 6 brutarii, 1 fabrica de prelucrarea carnii.

    Servicii.
    Serviciile ocupa un loc bine determinat in economia zonei astfel intalnim peste 50 de agenti economici ce se ocupa cu comertul diversificat de  produse.

    Serviciile financiar bancare sunt reprezentate de urmatoarele institutii:
  • Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.),
  • Banca Romana de Dezvoltare (B.R.D.)
  • Cooperativa de Credit si Consum.
    Serviciile de posta sun asigurate prin 3 unitati ale Postei Romane la nivelul localitatii.
    Telecomunicatiile: telefonia fixa prin Romtelecom, telefonie mobila:
  • Orange,
  • Connex,
  • Zapp.
    Sistemul sanitar.
    Reteaua unitatilor sanitare publice
    Organizarea si asigurarea serviciilor de sanatate pentru populatie in anul este realizata prin unitatea medico-sociala "Carmen Sylva", care functioneaza inca din anul 1892 si in present se in subordinea Consiliului Local Brosteni din anul 2002 cat si a D.S.P Suceava, Casei de Asigurari si Directiei de Munca si Solidaritate Sociala. Dispune de un numar de salariati din care 6 medici si 16 asistenti care asigura ingrijirea si tratarea persoanelor varstnice lipsite de posibilitati materiale si internarii pentru restul populatiei orasului.
    Mai exista:
  • un dispensar uman,
  • cinci cabinete medicale particulare,
  • 3 cabinete de stomatologie,
  • 3 farmacii 
  • un cabinet sanitar-veterinar.
    Starea de sanaatate a populatiei este in general buna insa mai sunt probleme cu persoanele care au lucrat in domeniul minier care sufera de unele boli asa zise profesionale.
    Dar pentru efectuarea unui serviciu medical in conditii de calitate s-a trecut din partea autoritatilor locale la atragerea de fonduri pentru reabilitarea Spitalului medico - social Carmen Sylva prin un program initiat de Directia de Munca si Solidaritate Sociala - a judetului Suceava.

    Indicatori de dezvoltare durabila    
    La un medic revin 1.138 locuitori, la un stomatolog 2.276 de locuitori, iar la un cadru sanitar mediu 426 locuitori. La 228 de locuitori revine in medie 1 pat de spital.

    Mass-media
    Presa scrisa este deja la inceput de drum, fiind reprezenteta de ziarul local Curierul de Brosteni.  
Presa audio si video este reprezentata de:
  • firma Electron-M.Bit care este distribuitorul posturilor de televiziune prin cablu.
    Combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice:
    In Brosteni, cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec in mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind in crestere fata de anul trecut. Totusi, numarul de infractiuni cu violenta in care sunt implicati minori a scazut semnificativ. In scoli se organizeaza periodic intalniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.
    In anul 2005 s-au inregistrat 30 de infractiuni in mediul intrafamilial (1 caz omor, 1 tentative de omor, 13 vatamari corporale). In primele 5 luni ale anului 2006 s-a observat o crestere a acestui tip de infractiuni.

    Protectie civila, stingerea incendiilor:
    Pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe teritoriul, institutia abilitata este Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Brosteni .In primele 11 luni ale anului 2005 au avut loc un numar de  8 interventii majore, din care 8 incendii, 3 actiuni de protectie civila.
    In cadrul Primariei Brosteni exista un serviciu special de protectie civila, care functioneaza in regim permanent in     situatiile speciale (riscuri majore, calamitati, etc).


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC